41,020 matches
-
Jurist. Nu știu care dintre noi este cuțu. De fapt nici nu am lătrat măcar unul l-a altul. M-a ignorat pur și simplu făcând-uși nevoile în curtea mea. Și a oferit apoi burtica să-l scarpin! La ce ar fi servit altfel mia de lei noi cerută! Eu ce să fac. Să mușc? Dacă și-a crezut incompetentul meșter are vre-o vină? Da! Deoarece nu a cerut autorizarea unei lucrări de esență executate casei sale de pe proprietatea vecinului său. Și
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
aduce mereu aminte de Torino, de Viverone și implicit de Rito Giacomo. Se apucă de lucru și nici nu raționă cum îi trecea de repede timpul. Nici de masă nu se mai preocupa. Simțea golul în stomac din cauza efectului cafelei servită fără de mic dejun, dar nu avea timp de asemenea răsfățuri, chiar dacă durerea ce se cuibărea în dreptul duodenului, dădea semne că un început de gastrită i se poate instala foarte ușor, dacă va persista să se înfometeze, pe motiv de lipsa
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
din Hymalaya, de abia peste încă un sfert de oră, într-adevăr, începuserăm să trecem peste Munții Hymalaya. Stuardezele de serviciu în avion erau acum pakistaneze. Frumoase și ele. Orice nație are specimene de o rară frumusețe. După ce am fost serviți cu niște omlete, stil pakistanez, drept masă de prânz, ni s-au adus niște pături, câte două de fiecare, ca să ne culcăm, căci am ratat noaptea de somn din cauza escalei de la Karachi. Poate mai era și tactica asta, copilul care
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
se ocupă cu scrierile vechi. Dacă nu aveți nimic împotrivă, am să copiez pe o coală de hârtie caracterele și am să i le dau spre descifrare. Cu siguranță nu mă va refuza. - Luați-l că nouă, deocamdată, nu ne servește la nimic... - Nu, nu! Așa ceva nu se face cu documentele originale! Păstrați-l cu grijă până primim răspunsul și atunci mai vedem! Mulțumiți că făcuseră un pas uriaș în elucidarea enigmei, se întoarseră liniștiți la căsuța lor. De la un timp
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
de un metru și jumătate. O fotografie de calitate grozavă, a unor alune risipite cu dărnicie pe un platou central, înconjurat ca o cloșcă de platouri-pui, nițeluș scobite la mijloc. Un text însoțea fotografia: „Ea și el, în comun, se servesc, de Servalun". Versurile nu precizau la ce anume se servesc cei doi în comun, dar eu personal am înțeles că e vorba de mâncatul alunelor în colectiv. Chestia începuse să devină oarecum agasantă. Ce naiba? Domnii ăștia ne consideră pe noi
SCHIŢE UMORISTICE (51) – SERVICIUL DE ALUNE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384686_a_386015]
-
a unor alune risipite cu dărnicie pe un platou central, înconjurat ca o cloșcă de platouri-pui, nițeluș scobite la mijloc. Un text însoțea fotografia: „Ea și el, în comun, se servesc, de Servalun". Versurile nu precizau la ce anume se servesc cei doi în comun, dar eu personal am înțeles că e vorba de mâncatul alunelor în colectiv. Chestia începuse să devină oarecum agasantă. Ce naiba? Domnii ăștia ne consideră pe noi, consumatorii potențiali de alune, niște proști? Nu mai putem noi
SCHIŢE UMORISTICE (51) – SERVICIUL DE ALUNE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384686_a_386015]
-
Roib, calul amintind de Pegas, per¬sonajul cărții a galopat spre insula dorințelor. O fabulă cu iz istoric și politic, în acest context, dezvoltă autorul. În această carte trunghiul semanto-pragma-hermeneutic, gândit ca o semiotică interpretativă, de scriitorul Mircea Pavel Morariu, servește perfect celor trei grille ale lecturii: infrahermeneutică, ce prefigurează modelul metaphoric al subiectului, hermeneutică, având ca finalitate figurarea unui sens integrator, unitar, rotund, și supra(trans)hermeneutica, ducând la poetizarea textului. Romanul Planeta insulară ne face să gândim că nicio
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
o terasă aproape pustie, cum erau toate terasele în acea perioadă. Doar turiștii le mai abordau, să profite de razele soarelui blând al lunii mai. Localnicii, mai ales cei obișnuiți să frecventeze birturile, se mulțumeau cu interiorul restaurantelor, unde se serveau și băuturi mai ieftine. Stabilind ținuta pe care o voi adopta și având suficient timp până la ora fixată, mi-am călcat cămașa, am refăcut dunga la pantaloni și m-am bărbierit proaspăt, cu toate că nu erau nici douăzeci și patru de ore de când
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
stăm la masă ca doi prieteni, nu ca doi străini, cum eram sub copac! zâmbește ea binevoitoare. Dar, nu a fost vorba doar de o cafea, când am acceptat întâlnirea? mă contrează ea în continuare, zâmbind. De obicei, cafeaua se servește la încheierea unei mese, rar înainte, în afara celei de dimineață, nu crezi? Nu prea mi-e foame și am bonuri valorice la restaurantul hotelului. Nu-i nimic, le vei folosi altădată. Curând se apropie ora cinei, poate până atunci, în interiorul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
ai început concediul pe litoral. Când plecăm spre hotel, nu mai mergem pe faleză, ci o luăm prin centrul orașului și ai să vezi orașul în nocturnă. Să știi că este destul de frumoasă noaptea la Mangalia! Bine, atunci facem așa: servim aici ceva de băut și masa în restaurant, acum este prea devreme totuși pentru cină și eu nu sunt obișnuită cu acest program. Sper că nu te superi dacă îmi voi achita singură consumația. Bine, este în regulă, mai vedem
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
deja mesele din jurul ringului. Masa noastră era amplasată, de asemenea, în apropierea ringului, dar mai departe de orchestră, să nu ne deranjeze zgomotul, așa cum îl rugasem pe ospătar. După consultarea listei cu preparatele oferite, am ales fiecare ce dorea să servească la cină și vinul preferat pentru prima noastră seară petrecută împreună. În timp ce mâncam, am întrebat-o dacă este vreo problemă că va ajunge la hotel noaptea târziu și își va deranja colega din somn. Mi-a răspuns negativ și ne-
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
a răspuns negativ și ne-am continuat cina, schimbând replici scurte și banalități. Mâncarea era gustoasă, ospătarul serviabil și vinul deosebit. Eu îmi comandasem un vin local, din renumita podgorie Murfatlar, un Chardonnay alb, vechi și demidulce, iar Miruna a servit la început un cocktail. Simțeam o deosebită plăcere să stau de vorbă cu această doamnă frumoasă, elegantă și distinsă, intelectuală rafinată și elevată, care îmi vorbea cu drăgălășenie și inteligență. Acum, discuțiile erau ușoare, ca între prieteni, ne studiam reciproc
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
vedem... să vedem... În drumul spre hotel care este încă departe, se află casa mea, la mijlocul distanței, putem să facem un scurt popas să ne mai încălzim, să-mi schimb și eu ținuta, deja udă de transpirație și cât mai servești un pahar cu vin sau altceva, ce dorești, putem pleca mai departe. Sună tentant asta, vreau să-ți văd „bârlogul” de burlac. Să nu te aștepți la ceva fenomenal. Am un apartament simplu, prin care sunt aruncate tot felul de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
într-o descătușare fizică sublimă, dar și o îngemănare sufletească fără precedent. Cum zorii zilei se reflectau în ferestre, am adormit îmbrățișați până aproape de prânz. Când s-a trezit, Miruna nu a dorit decât să facă un duș și să servească o cafea tare, după care am dus-o direct la hotel să se schimbe și să meargă pe plajă. A rămas să mă sune pentru următoarea întâlnire. Miruna nu era o persoană fățarnică, care să afișeze o poză de femeie
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
în care au murit 64 de tineri nevinovați, aflați la ”Colectiv”, s-a procedat în acest fel, deși, am afirmat și susțin că regretabilul și tristul eveniment nu a fost altceva decât un asasinat premeditat, o faptă mârșavă, care să servească anumitor interese politice. Curios, nici acum, după un an de zile, nu s-au descoperit adevărații vinovați! Vocea străzii s-a stins după ce a căzut guvernul. Am adus peste noapte un nou guvern. Am adus tehnocrații numiți, încă înaintea căderii
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
această problemă sau sunt destul de scolastice?!... - Suntem chemați să scoatem scolasticul de aici!... Toată învățătura catehetică are o comoară de izvoare, mult folositoare, cu toate că unele au fost schimbate în conținutul lor și care astfel, nu au făcut altceva decât să servească modernismului ispitit. În general, Catehismele sunt foarte bune dar și în ele se strecoară, uneori, păreri subiective. 13. - Este nevoie, cumva, de o (re)catehizare a credincioșilor noștri cu privire la această problemă a Bisericii și nu numai, adică asistăm, cumva, la
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382315_a_383644]
-
pe rând, pe toți invitații. Era vineri seara, dar numai ea avusese program scurt la serviciu. Se hotărî să intre. Plouase cu o seară înainte. Când stabilise rezervarea, i se spusese că va fi închisă terasa, iar masa se va servi în interior. Din nou simți emoțiile unei surprize când primi invitația de a se așeza la o masă amenajată special pentru ea pe terasă, așa cum își dorise. Se strânseră, încet încet, cu toții. Nu mai contau subiectele de conversație, sau licoarea
ANIVERSARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382342_a_383671]
-
ea pe terasă, așa cum își dorise. Se strânseră, încet încet, cu toții. Nu mai contau subiectele de conversație, sau licoarea din pahare, voia bună domina într-un mod plăcut. Era atât de fericită! Veni și surpriza finală: un tort de ciocolată, servit din partea casei. Îngerul său păzitor avusese grijă de toate! Seara se dovedi perfectă! Doar dansul îi lipsea. Nu simțea cu adevărat că petrece dacă nu dansa! Poate anul viitor... Acum, la braț cu fratele și mama sa, înaintau victorioși pe
ANIVERSARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382342_a_383671]
-
Atunci ne odihnim o clipă și mâncăm. (Soția Bolnavului X a luat coșul din căruță. A întins o pătură și câteva prosoape de bucătărie. A scos mâncarea din coș și a invitat oamenii la masă.) Soția Bolnavului X: Prânzul este servit. (Cu toții s-au așezat pe pătură și au început să mănânce.) Prietena Soției Bolnavului X: Domnul nu este de la noi din sat. Bolnavul X: E prietenul meu. Iubește foarte mult florile, dar se teme să le atingă. Prietena Soției Bolnavului
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
o cheamă. Florian: Și tatăl ei lucrează ca agent de securitate. Prietena Soției Bolnavului X: Da. O cunoști? Florian: Da. Prietena Soției Bolnavului X: Sunt oameni importanți în societate. Cine nu-i cunoaște? Bolnavul X: Mai serviți. Florian: Mulțumim. Am servit. (Prietena Soției Bolnavului X, Bolnavul X, Florian se reîntorc la prune. Soția Bolnavului X strânge masa, pe urmă se alătură lor.) Soția Bolnavului X: Ce e cu tăcerea aceasta? Bolnavul X: Avem mai mult spor la lucru. Florian: O floare
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
mod plăcut. Căluții pășteau pe pajiștea pe care ei se plimbaseră cu ani în urmă, clădirea ce adăpostea piscina și restaurantul cu atâtea bunătăți culinare românești era acum un domeniu privat. Nu au rămas mult la terasa pe care se servea masa de prânz. Nu au simțit satisfacția pe care și-o imaginau atunci când au pornit în călătoria alpină. Totuși, norii cei negri se adunaseră, migraseră pe deasupra privirilor lor, iar priveliștea rămăsese neștirbită de legile pământești. La coborâre, ploaia nu îi
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
radio în mână, spre o altă clădire din aceeași curte. La început, nu mi s-a părut ceva deosebit. Importanța acestui episod am aflat-o mai târziu. Când am ajuns în centrul orașului, în fața sfatului popular - la cofetărie - în timp ce ne serveam tacticoși prăjiturile și sucurile, a intrat o altă tânără salariată, foarte speriată, pe care nu am înțeles-o ce spunea repede colegelor sale și plângea. Noi ne terminaserăm prăjiturile, așa că am ieșit cu fetița afară și atunci am văzut agitație
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382393_a_383722]
-
mai mică, previzibile. În scurt timp, se formară grupuri mici în care se discuta orice altceva, se schițau zâmbete scurte, cineva nerăbdator, aruncă o privire rapidă pe cuprinsul unei cărți pe care probabil tocmai o cumpărase. Altcineva veni să-i servească cu câteva fursecuri. Apa și sucurile așteptau pe o masă. Oamenii mâncau, dicuta pe un ton discret și părând a fi cu toții absorbiți de noua preocupare, de noul moment, timp în care, cel plecat dintre ei rămăsese cu taina lui
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
trăiește în cuplu, fiind simbolul fericirii conjugale; este vorba de o familie fericită pe cale să se destrame la aflarea adevărului ascuns până atunci, iar doctorul, prieten al familiei, încearcă să medieze folosind o formulă cinică: „Ascultă, domnule ... , nu te mai servi de această vorbă pompoasă ideal, când noi, în vorbirea curentă îi zicem atât de minunat minciună... Dacă îi iei unui om obișnuit minciuna vieții, îi iei în același timp și fericirea”. Și în loc să re-învețe zborul, rața sălbatică a lui Ibsen
SINCERITATE, ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383820_a_385149]
-
Diana se află în fața calculatorului și îl butona că în fiecare dimineață după ce își făcea igiena personală și servea un frugal mic dejun, format din ceai și pâine cu gem. De afară se auzea vocea caldă a preotului care intonă cu hâr strofele slujbei religioase ortodoxe; nu mergea la biserică decât foarte rar, ar fi vrut, dar mereu era
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]