5,117 matches
-
alimentare: nectarul florilor. Să recunoaștem Însă că, prin forma și culoarea florilor, planta ne seduce și pe noi, spre a o Îngriji... Și toate acestea ca o servitute a nemișcatei plante, căreia culoarea, parfumul și nectarul nu-i folosesc; iar servitutea continuă Într’un fruct colorat, parfumat și dulce, care seduce un cărăuș al seminței. Seducție Între regnuri...; adică acela vegetal seducând animalul, inferiorul pe superior. Mă abțin Însă să generalizez când e vorba de unul singur... Desenul de pe grăunciorul de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
greu e pentru fiecare reprezentant al speciei Homo sapiens, cât de Înțelept n’ar fi - să renunțe la biologic, chiar la plăcerile acestei stări - comune și cu ale pisicii - pentru a accede Într’o lume În care nu există decât servitute, o lume În care există doar informație, la urma-urmei ceea ce omul a adăugat la câștigul de până la el al evoluției. În atari circumstanțe, nu văd un stadiu superior omului În planul biologic, precum batracianul peștelui, ci ceea ce am mai zis
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rând cu celelalte. De ce să fie și vânat pe lângă vânător? Și a crezut că rupând o bucată de pământ, făcându-și ogor - iar nevoia de energie - și Întărindu-și așezările, devenite Încetul cu Încetul orașe, ajunge liber, adică scapă de servituțile naturii sale totuși biologice. Doar că Natura - iată și numele stăpânului - Îi asaltează aceste redute, folosind bioticul, care reia ceea ce știe: cucerirea, de odinioară, a uscatului. Zidurile voastre sunt acoperite de licheni, mușchi, iar când degradarea lor e destulă, pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tu n’ai să faci o tragedie deci, dar pentru „pisica“ ta va fi. S’au văzut plângând la nunți multe soacre, dar nici un socru... - Vezi Moti? Și eu - ca bărbat - sunt un fel de motan. Și motivez: E o servitute a condiției mele de biped: guguștiucul o ia de la capăt, indefinit, până-l prinzi tu; nefiind În stare, eu... Înțeleg. Dar așa, mă Împac - respectând-o - cu legea imuabilă din prima frază, aceea pe care ai Întrerupt-o. - Miau Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dai colțul? Văd că nu-ți mai plac pisicile - alea cu ghilimele -, că un teanc de articole, culmea comunicate, așteaptă să le publici, dar tu pigulești interminabil niște cărți - câte or fi? - Nicidecum, Moti. Doar Îmbătrânesc. Adică profit de o servitute sau de un drept al condiției mele umane. N’ai decât să mă critici; știu că abia aștepți... pisică rea ce ești. - Miau! Ce, crezi că scapi cu astfel de vorbe? Mai ales că am auzit ce spui de vreo
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dar mai am un motiv: longevivă, deci ținându-mi mai mult la dispoziție cele amintite, e femeia, nu bărbatul. Dar să vă demonstrez acest truism pe scurt. În clipa nașterii, la o sută de fetițe revin 106 băieți. Doar că, servitute a sexului, la 20-25 de ani ei ajung la egalitate cu fetele. Și tot „dau colțul“ până ce, pe la 85 de ani, la aceeași sută de femei, rămân doar 50 de bărbați. Iar o sută de femei centenare nu-și pot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mulțumit a-l păstra ca pe o rezervă, „bani albi pentru zile negre“, ci l’ați investit Într’o nouă etapă a exploziei demografice. Dreptu-i: mai mult decât sătui, ba chiar euforizați bachic, ați mai vrut ceva: ultima consecință sau servitute biologică, anume relația cu partenerul. Fără să gândiți - că aveți rațiune, aceea care trebuia să vă limiteze mai mult decât o fac feromonii pisicii mele favorite - la consecințele „cu ochi“ cum spune românul. Așa ați depășit 6 miliarde, dar nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
numai, e femela. Implicit, cum orice specie ascultă de voia - spun unii - cuiva care a poruncit „Înmulțiți-vă și umpleți pământul“, toate femeile e musai să devină mame. Deci, c’așa-i la voi, să se mărite, cu toate necazurile/servituțile de rigoare, deja văzute la altele... Chiar vor asta, pregătindu-se cu asiduitate, Încă de fetițe, jucându-se cu o păpușă, de multe ori făcută de ea Însăși din te miri ce. Ba, o dată m’am trezit Înfășat și legănat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fel din Natură și, la fel cu orice prădător suprem, vă mâncați Între voi, la propriu ca și la figurat. Deh! Dacă tot ați vrut să fiți prădător suprem, stăpânul Naturii adică, ea, Natura, vă obligă la a respecta și servituțile funcției uzurpate... „Meridian“, 18 octombrie 2002, ora 12,50 63. Ceva bionică Nu știu cine m’a pus să plec din Egiptul natal. Căci acolo eu, pisica, eram venerată ca zeiță și numai o privire chiorâșă spre mine Îl costa pe făptaș
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
regalistule, că trebuie să alegi Între doi republicani... Ce nu Înțeleg e la ce-ți trebuie asta. Noi ne descurcăm părea bine fără alegeri. - Of, Moti, ce sadic ești. Pui gaz peste foc. Dar nu știi că asta e o servitute - culmea, În consecința unei lungi lupte, căci ce nu face omul pentru a-și complica situația? - e o servitute deci, a condiției de om civilizat. Te contrariază acest aparent pleonasm? Cum cred că simte și acela care trage cu urechea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
descurcăm părea bine fără alegeri. - Of, Moti, ce sadic ești. Pui gaz peste foc. Dar nu știi că asta e o servitute - culmea, În consecința unei lungi lupte, căci ce nu face omul pentru a-și complica situația? - e o servitute deci, a condiției de om civilizat. Te contrariază acest aparent pleonasm? Cum cred că simte și acela care trage cu urechea la conversația noastră? Păi, bine, a existat odată și un om necivilizat, acela abia căzut din copac. Vezi tu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și devine cinic, a generat, de la o vreme, politica? Cu tot cortegiul ei de panglicari, căpușe pe porția - tot mai mică - de resurse a amărâtului alegător? - M’ai depășit, Cristi. În cinism. Recunoaște Însă că și politica are - chiar ca servitute a stării tale de biped - o latură bună. Sunt și politicieni cinstiți; care Încearcă să rezolve contradicția dintre aspirațiile exagerate și limitele resurselor. Că n’au s’o rezolve, ci doar Îi vor amâna deznodământul, e o altă poveste. - Vezi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
stăpâni ai Naturii“. À propos de rai, iad și unelte: Ce faceți voi cu coasa știrbită? O zvârliți În pod, respectiv o dați fierarului spre a o „munci“ izvodind altceva. Dreptate nu va fi niciodată, oricâte reforme ale justiției - o servitute a dreptății, În fond - ar avea loc. Dar, insidios, merge Înainte evoluția. Altfel spus, intrând În piele viitorului meu coleg de iad - ptiu! e tiz cu feciorul „ăluia“ -, accept să trăiesc În nedreptatea de acum, pentru ca urmașii mei să poată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
suntem un popor care și a cam restrâns teritoriul, nu și numărul, de la Burebista Încoace; rea ar fi fost extinderea, precum au făcut-o rușii. România va scăpa, chiar dacă a creat, printr’o politică prea plecată când răsăritului, când apusului - servitutea de țară mică! - destule precedente care i se pot Întoarce Împotrivă. Cu România e Însăși Natura, care Îi oferă un mediu unic, singular pe mapamond: esența, adică apa, care udă Întreaga românime, izvorăște din Carpați și atât, precum spițele unei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu a restului de 99% ci a Întregii comunități, trece neobservată, Într’un corp de literă minuscul, pe ultima pagină. Dacă e găzduită și acolo... Efemeritatea condiției sale, pe care se străduie s’o contrazică, Îi conferă presei și o servitute: Din fuga condeiului când tipografia așteaptă, materialul, știrea, renunță nu numai la maturare, dar devine lesne o deformare a adevărului. Și cum, ca oameni, suntem cu toții subiectivi, și presa ajunge să accentueze culori care de fapt nu ne interesează, În detrimentul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
umană produce și consumă și cultură. Iar un om care, din pricina unui beteșug, ori a potențialității Înnăscute al acestuia, este incapabil a deveni hoplit, fala armatei spartane, poate produce cultură, taman pentru că beteșugul Îl Împiedică să-și piardă vremea cu servituțile fizice. Și așa gângavul atenian Demostene a devenit orator. Îl las pe prietenul Nicu să detalieze, și Îl evoc pe Pasteur, a cărui celebritate se datorează operei de după „darul“ vârstei de 40 de ani, o paralizie; sau pe surdul Beethoven
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mulți „ochi de-ai dracului“. Sunt convins că dacă dracu’ i-ar propune societății un târg: cu câțiva „ochi“ pe care i-ar oferi cu dragă inimă, să cumpere un cercetător, aruncând În spatele lui păcatele pe care le cere ca servitute acea meserie, uciderea unui animal de experiență de pildă, dar obținând o viață mai bună și, culmea, lipsită de păcate, chiar dacă „orice e bun pe lume e ilegal, imoral sau Îngrașă“; tot un păcat și ăsta, Îngrășatul, căci e o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu sunt vaccinat... și nici de-ale altor pisici cu care mă mai „Înșeală“. Chiar suferă dacă, Într’o ocazie oficială, nu-și poate etala mâinile „hașurate“. Să nu creadă cineva că asta-mi face mare plăcere. E doar o servitute a condiției mele de pisică, care trebuie să aibă mereu gheruțele ascuțite. Și o face, paradoxal, tocindu-le. Priviți-le pe ale mele, acelea de pisică neagră: sunt și ele puțintel negre, dar pe convexitate. Cam așa-i și cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe fiecare și să-i recomande dieta și ambientul. Cam ceea ce Încerc eu vinerea, la amiază, la Radio Iași. 7. Nu „mănânc ciuperci“ Rămân În termenii precedentei mele „zgârâieturi“. Dar ca să vă necăjesc, amintindu-vă un păcat, de fapt o servitute a condiției umane: atrofierea celui de al 6-lea simț. Deh! compensație a dobândirii rațiunii... Și pe care o plătiți adesea, uneori cu viața, alteori doar cu o toxiinfecție. Atunci când postiți, dedulcindu-vă la ciuperci. À propos: Ciupercile nu’s
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
financiară a țării, pentru dezvoltarea rețelelor de comunicație etc. Un loc important în China l-a avut preocuparea de a așeza relațiile cu alte state pe principiile egalității și respectului reciproc, suveranității, de a încheia noi tratate. Au fost lichidate servituțile și obligațiile nedrepte impuse Chinei în perioada iulie-decembrie 1928, obținându-se de la S.U.A., Marea Britanie, Franța și alte șapte state occidentale recunoașterea autonomiei vamale a Chinei, marcând astfel o nouă eră în relațiile externe ale acestei țări. Acest proces a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în capitală, încredințat că aici sau concentrat valorile culturii românești. Năzuind să pătrundă și el, lucru care s-a întâmplat repede, încă nu știa că Bucureștiul e totodată o concentrare de obedienți care, lingând blidele, pretind altora tot soiul de servituți. Își salvau propria micime preschimbând idealuri înalte în doctrine stereotipe. Puterea lor era înspăimântătoare. Nici măcar versurile poetului nu ne pot indica momentul în care încrederea aceasta i s-a spulberat definitiv. Schimbările de acest fel se notează de regulă într-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
imoral. Decurge de aici elementul de bază al prețuirii sau lipsei de prețuire pentru ființa umană, dar și distincția dintre prețuirea libertății, fericirii și împlinirii individuale și negarea acestor stări. Drumul intervenției statului și neîncrederii în noi este drumul către servitute, așa cum frumos se exprimă Hayek. Revenind la folosința ratei dobânzii, ca formă de combatere a crizei economice, trebuie să spunem că prin scăderea ratei dobânzii o serie de afaceri care înainte nu erau rentabile, dintr-o dată devin interesante. Cu alte
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
comunismul ca fiind un "proiect de societate fundamentat pe proprietatea comună asupra bunurilor". Cea mai interesantă și completă definiție, descriere a ceea ce ar putea sau s-ar dori socialismul, o găsim la un liberal. Hayek, în opera sa "Drumul către servitute", descrie socialismul 1106. Hayek pune în evidență idealul de dreptate socială, egalitatea și securitatea socială ca țeluri finale ale socialismului. Privită în mod normal, soluția socialistă apare în adevărata sa monstruozitate îndepărtarea definitivă a omului de proprietate și desființarea inițiativei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
producției și repartiției, am putea spune că socialismul a militat pentru ca cei mai mulți oameni să aibă acces la mărfuri, dar nu a răspuns niciodată la întrebarea cum ar trebui produse aceste mărfuri. Astfel se ajunge la o "egalitate în mizerie și servitute"1111. Socialismul este un sistem social bazat pe controlul "public asupra mijloacelor de producție și pe conducerea tuturor proceselor de producție și distribuție de către o autoritate centrală de planificare"1112. 2. De unde vine socialismul? 1113 Această întrebare trebuie să fie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
universală. Originea și soarta universului, Editura Humanitas, București, 2014. Hayek, Fr., Denaționalizarea banilor, Editura Libertas Publishing, București, 2006. Hayek, Fr., Capitalismul și istoricii, Editura Humanitas, București, 1998. Hayek, Fr., Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998. Hayek, Fr., Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997. Hegel, G. H., Prelegeri de filosofia istoriei, Editura Humanitas, București, 1997. Henry, M., Barbaria, Editura Institutul European, Iași, 2008. Heyne, P., Modul economic de gândire pe înțelesul tuturor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997. Heyne, P.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]