6,398 matches
-
clasa lor socială, de exemplu, să nu cumpere produse de lux. Un aspect aparent paradoxal cu privire la comportamentul de consum este surprins de către D. A. Statt (1997). Autorul delimitează, În funcție de stilul de viață al claselor deosebite de statutul socio-economic, următorul efect al socializării consumatorului: clasele superioare, având la dispoziție cei mai mulți bani, cheltuiesc un procent mult mai mic din venitul lor pentru achiziționarea de bunuri. În schimb, clasa muncitoare cheltuie aproape tot ce câștigă și, mai mult decât atât, este mult mai loială mărcii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sortimentelor induce formarea de noi trebuințe și motive de consum); 3) activarea existenței (nevoia de varietate și stimulare Într-un mediu monoton sau stresant, motivație prezentă la toate vârstele, dar mai ales la adolescenți și tineri); 4) comunicare, relaționare și socializare; 5) provocarea schimbării (Îmbogățirea intereselor, schimbarea atitudinilor, noi valorizări); 6) actualizarea sinelui; 7) terapie fără terapeut, la Îndemâna tuturor Dinamica depășirii paradoxului individualitate unică și exemplar de serie Această antinomie provoacă la nivelul individului două tipuri generale de comportament. I. Comportament
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
oferta de mărci private ale magazinelor influențează Într-o măsură mică preferințele consumatarilor. De ce plăcere de a face cumpărături, atunci? Pentru tineri, plăcerea ar putea veni din dorința de a socializa, iar supermarketul și hipermarketul au devenit un mijloc de socializare. Cum multe hipermarketuri ne Întâmpină Într-o atmosferă plăcută, cu muzica În surdină, curățenie și spații special amenajate pentru cei care, obosiți de cumpărături, se pot odihni la o ceașcă de cafea sau chiar o masă copioasă, este clar de ce
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
amenajate pentru cei care, obosiți de cumpărături, se pot odihni la o ceașcă de cafea sau chiar o masă copioasă, este clar de ce mulți vin În marile magazine de plăcere și nu neapărat din necesitate. Tot În sprijinul ideii de socializare, supermarketul este și un loc unde poți Întîlni un vechi prieten sau un fost coleg de serviciu, ori un coleg de școală, după caz, cu care să mai stai puțin de vorbă Între cumpărături. Deși pare puțin exagerat, psihologii spun
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
identitate vestimentară. Chiar și În țările foste comuniste, sau cu tip de cultură colectivistă se Întrevede tendința de depășire a granițelor convenționalului și de manifestare a creației În domeniul designului vestimentar. Societatea devine din ce În ce mai mult o societate de consum, procesul socializării perpetuând, de timpuriu, de la părinți la copii modele de decizie și exprimare liberă a nevoilor și preferințelor personale. Structura de personalitate a individului Începe să devină un segment de interes pentru cei care realizează studii de piață În vederea optimizării strategiilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
automedicației semnelor negative ale schizofreniei prin utilizarea stimulentelor. Motivația consumului de droguri la schizofreni: toate studiile sunt convergente În a demonstra ca pacienții schizofreni consumă droguri pentru a resimți starea de euforie legată de starea de intoxicație, pentru a favoriza socializarea și pentru a atenua anxietatea și dispoziția depresivă. Aceste motivații nu Îi disting pe toxicomani de mecanismele care, În populația generală, au același rezultat și consecințe. Pe termen lung, anumiți pacienți preferă să se identifice cu un grup de toxicomani
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cunoaște persoana de față, are un comportament necorespunzător (etichetat ca ciudat), fiind lipsit de reacția afectivă potrivită cu prezența persoanei respective. Când aceasta i se adresează, el o poate recunoaște, dând semne afective corespunzătoare. Această agnozie provoacă deseori tulburări de socializare. Bolnavul C.R., în vârstă de 64 de ani, suferea de mulți ani de hipertensiune arterială, cu cefalee, în special localizată occipital, și amețeli. După o puternică enervare (o ceartă cu fiul), simte o amețeală puternică, însoțită de vărsături. Medicul constată
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
fac lumea să se învârtă”. Am putea acorda credibilitate proverbului, dar în același timp îl putem pune la îndoială pentru că putem resimți efectele globalizării economice. Banii deschid ușii și generează afaceri. Atitudinea oamenilor față de bani este învățată prin procesul de socializare, stabilită în copilărie și păstrată la maturitate (Furnham și Kirkcaldy, 1994; Furnham și Argyle, 1998 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Atitudinea față de bani poate reflecta și experiența de viață a oamenilor și poate fi folosită ca un cadru de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
variate ca și personalitatea indiviziilor. Banii pot fi priviți ca fiind buni sau răi, pot stârni invidie sau genera respect, pot însemna putere, împlinire, libertate și securitate (Liam 1997 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Diversitatea experiențelor anterioare și de socializare ale indiviziilor face dificilă identificarea unui singur sens pentru bani. Datorită experiențelor de socializare diferite oamenii ajung să perceapă banii diferit (Liam 1997 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Unele din atitudinile studiate de cercetători sunt cele de obsesie, putere
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
pot stârni invidie sau genera respect, pot însemna putere, împlinire, libertate și securitate (Liam 1997 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Diversitatea experiențelor anterioare și de socializare ale indiviziilor face dificilă identificarea unui singur sens pentru bani. Datorită experiențelor de socializare diferite oamenii ajung să perceapă banii diferit (Liam 1997 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Unele din atitudinile studiate de cercetători sunt cele de obsesie, putere, rezervă, securitate, inadecvanță și efort (Furnham 1996; Hayhoe et al 1999; Hayhoe și Wilhelm
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
folosi aceste fișe important este faptul că aceste fișe trebuie să trezească interesul pentru munca independentă, că trebuie să se lucreze cu ele cu plăcere și de așa manieră încât activitatea intelectuală să se realizeze în consens cu cerințele intensivei socializări a preșcolarului, că trebuie să se lucreze și pe un climat afectiv care să producă bucurie copiilor, motivație etc., și toate numai pentru o permanentă preocupare în rezolvarea sarcinii primite, în exersarea operațiilor gândirii în plan acțional, la creșterea aportului
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
ce aparțin culturilor occidentale cu țări aparținînd culturilor orientale, am putea observa că stimularea gîndirii critice a elevilor de către profesori, de exemplu, este mai prezentă în culturile occidentale decît în cele orientale. Diferențele obținute pot fi atribuite fie proceselor de socializare, de mediu familial sau educațional, fie unor factori de natură genetică. Am putea compara, de exemplu, senzitivitatea interculturală între mai multe loturi de cetățeni români, respectiv de etnie română, maghiară și rromă. 1.4.3. Cercetarea cantitativă versus calitativă Cercetările
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ne naștem cu același bagaj genetic fundamental, rezultat al efortului de învățare la nivelul speciei, rezultă că diferențele de comportament, de raportare la norme și la cei din jur își au originea în ceea ce învață fiecare individ după naștere. Procesul socializării este cel care contribuie decisiv la configurarea arhitecturii personalității indivizilor maturi. Vom analiza în textul acesta și aspecte care țin direct de socializare și, mai ales, vom analiza consecințele unei socializări deficitare asupra capacității de acțiune colectivă. Dar înainte de asta
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
norme și la cei din jur își au originea în ceea ce învață fiecare individ după naștere. Procesul socializării este cel care contribuie decisiv la configurarea arhitecturii personalității indivizilor maturi. Vom analiza în textul acesta și aspecte care țin direct de socializare și, mai ales, vom analiza consecințele unei socializări deficitare asupra capacității de acțiune colectivă. Dar înainte de asta este necesar să conturăm câteva aspecte esențiale ale raportului dintre libertate și normativitate, din perspectiva aceluiași reper crucial care este coeziunea socială. 1
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
originea în ceea ce învață fiecare individ după naștere. Procesul socializării este cel care contribuie decisiv la configurarea arhitecturii personalității indivizilor maturi. Vom analiza în textul acesta și aspecte care țin direct de socializare și, mai ales, vom analiza consecințele unei socializări deficitare asupra capacității de acțiune colectivă. Dar înainte de asta este necesar să conturăm câteva aspecte esențiale ale raportului dintre libertate și normativitate, din perspectiva aceluiași reper crucial care este coeziunea socială. 1.3. Libertate/normativitate în momentul nașterii, aria libertății
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
va arăta parcursul integrării într-o construcție de tip european a unei țări ca România, în care gradul de coeziune socială este cel mai redus din Europa? Cunoaștem deja o bună parte a răspunsului la această întrebare. 1.4. Norme, socializare și control Revenind la normativitate și la condițiile în care aceasta poate limita libertatea din starea de natură, este necesar să prezentăm schematic o tipologie a normelor. Cea mai simplă tipologie împarte normele în scrise și nescrise. Pentru cele din
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
scrise dar fără surprindere juridică (regulamente diverse, Inerție socială în spațiul românesc coduri de conduită etc.), iar pe de altă parte, normele juridice. Fiecare individ intră în contact cu astfel de norme imediat după naștere, ca parte a procesului de socializare. Acesta este de fapt procesul prin care umanitatea noastră potențială se obiectivează, impactul fiind cu atât mai relevant cu cât vârsta subiectului socializării este mai mică. Fiecare dintre instanțele de socializare (familia, grupul de egali, școala, comunitatea, mass-media) este totodată
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Fiecare individ intră în contact cu astfel de norme imediat după naștere, ca parte a procesului de socializare. Acesta este de fapt procesul prin care umanitatea noastră potențială se obiectivează, impactul fiind cu atât mai relevant cu cât vârsta subiectului socializării este mai mică. Fiecare dintre instanțele de socializare (familia, grupul de egali, școala, comunitatea, mass-media) este totodată - ar trebui să fie, de fapt - instanță de control social. Fiecare verifică respectarea și sancționează nerespectarea normelor pe care le transmite, procesul fiind
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
norme imediat după naștere, ca parte a procesului de socializare. Acesta este de fapt procesul prin care umanitatea noastră potențială se obiectivează, impactul fiind cu atât mai relevant cu cât vârsta subiectului socializării este mai mică. Fiecare dintre instanțele de socializare (familia, grupul de egali, școala, comunitatea, mass-media) este totodată - ar trebui să fie, de fapt - instanță de control social. Fiecare verifică respectarea și sancționează nerespectarea normelor pe care le transmite, procesul fiind prezent pe toată durata vieții. Există, desigur, și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
trebui să fie, de fapt - instanță de control social. Fiecare verifică respectarea și sancționează nerespectarea normelor pe care le transmite, procesul fiind prezent pe toată durata vieții. Există, desigur, și o anumită suprapunere în privința normelor transmise de diverse instanțe de socializare, responsabilitatea exercitării controlului social corespunzător fiind de asemenea multiplicată în fiecare caz în parte. Eficacitatea internalizării normelor de către generațiile tinere depinde în mod direct de forța instanțelor de socializare, de capacitatea lor de a-și exercita controlul. Iar forma cea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și o anumită suprapunere în privința normelor transmise de diverse instanțe de socializare, responsabilitatea exercitării controlului social corespunzător fiind de asemenea multiplicată în fiecare caz în parte. Eficacitatea internalizării normelor de către generațiile tinere depinde în mod direct de forța instanțelor de socializare, de capacitatea lor de a-și exercita controlul. Iar forma cea mai solidă de transmitere a lor este exemplul dat de ceilalți. Existența unui hiat între, pe de o parte, ceea ce se vehiculează ca un conținut axiologic-normativ și, pe de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
transmitere a lor este exemplul dat de ceilalți. Existența unui hiat între, pe de o parte, ceea ce se vehiculează ca un conținut axiologic-normativ și, pe de altă parte, ceea ce se observă în practica socială curentă conduce inevitabil la atenuarea impactului socializării. Cu cât o instanță de socializare este mai firavă, cu cât prezența, importanța și influența ei sunt mai reduse, cu atât mai mic va fi efectul dorit al socializării. Nu vom detalia starea acută de suferință a tuturor instanțelor de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de ceilalți. Existența unui hiat între, pe de o parte, ceea ce se vehiculează ca un conținut axiologic-normativ și, pe de altă parte, ceea ce se observă în practica socială curentă conduce inevitabil la atenuarea impactului socializării. Cu cât o instanță de socializare este mai firavă, cu cât prezența, importanța și influența ei sunt mai reduse, cu atât mai mic va fi efectul dorit al socializării. Nu vom detalia starea acută de suferință a tuturor instanțelor de socializare în România, privite aici în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
se observă în practica socială curentă conduce inevitabil la atenuarea impactului socializării. Cu cât o instanță de socializare este mai firavă, cu cât prezența, importanța și influența ei sunt mai reduse, cu atât mai mic va fi efectul dorit al socializării. Nu vom detalia starea acută de suferință a tuturor instanțelor de socializare în România, privite aici în principal ca instanțe de control social. Cu o singură excepție (comunitatea), nici nu este nevoie să o facem. Nu este un secret pentru
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Cu cât o instanță de socializare este mai firavă, cu cât prezența, importanța și influența ei sunt mai reduse, cu atât mai mic va fi efectul dorit al socializării. Nu vom detalia starea acută de suferință a tuturor instanțelor de socializare în România, privite aici în principal ca instanțe de control social. Cu o singură excepție (comunitatea), nici nu este nevoie să o facem. Nu este un secret pentru cineva onest starea actuală de suferință a familiei, a relațiilor din grupul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]