5,936 matches
-
ce urmează a fi infuzată să nu depășească 10ml, - Nivelul seric al endotoxinei să fie mai mic de 5 EU/kg corp acceptor/oră de injectare (insulele pancreatice izolate sunt injectate în cca 20-60 minute). - Preparatul trebuie să fie microbiologic steril, atât pentru bacterii cât și pentru fungi. Preparatul pancreatic ce îndeplinește aceste condiții va fi în final injectat în ficat printr-un cateter percutan de angiografie ce pătrunde în principalele vene ale sitemului portal sub ecran fluoroscopic și ultrasonografic. În timpul
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
de la punctul de vedere al lui Leo Frobenius potrivit căruia „Orientul și Occidentul european sunt de neînțeles numai prin unul din cele două fenomene originare, fiecare din acestea este de nedespărțit de spațiul terestru care l-a născut, dar și steril, câtă vreme celălalt nu a azvârlit paideuma mecanicistă ajunsă în stadiul de sămânță coaptă”. Cunoscutul filosof și istoric al culturii avea să elaboreze ideea dependenței de spațiu a culturii, precum și ideea organicității ei, prezentând astfel în imagini inteligibile pentru intelect
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
filosofică poartă titlul Dalalat-al Hairin (Călăuza șovăielnicilor) și ea a exercitat o influență covârșitoare asupra mozaismului, căruia a încercat să-i raționalizeze dogmele, asupra mișcării filosofice iudaice, cât și asupra scolasticii medievale. Concepția sa face un pas înainte, respinge dogmatismul steril. Maimonide este un vizionar care, descoperind cauzele stării de înapoiere a societății contemporane sieși, pledează cu măsură și bun-simț pentru o adevărată cunoaștere a umanității și a divinității, ca și a relației existente între ele. El susține cu fervoare libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și medicul lui Nicolae Mavrocordat. Mai mult, consilierul lui. Domnitorul Țării Românești îl cunoscuse în cercurile de elită constantinopolitane unde se vorbea în latină, franceză și italiană și unde s-a promovat un spirit al toleranței religioase, respingându-se dogmatismul steril încă puternic înrădăcinat în mentalitatea popoarelor. Protejat al lui Ludovic al XV-lea, Daniel de Fonseca circula nestingherit prin Europa, bucurându-se (pe fondul în care își declarase fără reticențe evreitatea) de apreciere pentru erudiția sa, „pentru îndelungatele și credincioasele
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Antibioticele bactericide distrug bacteriile corespunzătoare spectrului de activitate, în timp ce bacteriostaticele inhibă doar creșterea bacteriană. Deși activitatea bacteriostatică poate fi suficientă pentru tratamentul majorității infecțiilor, efectul bactericid este necesar în cazul pacienților cu imunodepresii, cu infecții localizate în situsuri anatomice normal sterile (ex. meningite, endocardite) și în cazul unor infecții specifice (ex. infecții complicate cu Stafilococ auriu). Mecanismele de acțiune ale antibioticelor sunt clasificate în funcție de țintele terapeutice. Inhibiția peretelui celular este realizată de bacitracină, glicopeptide și beta lactamine. Spre deosebire de celulele umane, membrana
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
contaminat. O astfel de posibilitate nu deresponsabilizează în nici un caz cadrele medicale, întrucât aceasta se poate realiza chiar în momentul efectuării de proceduri invazive, prin transferul bacteriilor de pe pielea pacientului, pe porțiuni ale organismului său care sunt în mod firesc sterile (o articulație, de exemplu). Exista tentația de a folosi indicii privind incidența infecțiilor nososcomiale drept criteriu de definire a calității serviciilor de asistență medicală, infecția fiind considerată un eșec în desfășurarea actului de tehnică medicală. În acest sens, se încearcă
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
care e imaginea pe care o arată, atunci când - precum în poemul Lumină 79 - "Așezăm lumină peste lumină/ așa cum alții așează/ mâinile lor peste alte mâini/ sau glasurile lor/ peste alte glasuri"? La prima vedere, un construct tautologic sau o dispoziție sterilă a identicului care se resoarbe în sine. Același suprapus aceluiași revine la Același, fără putința diferenței care să arate devierea, emergența altuia posibil. Și totuși, alte mâini și alte glasuri vin să disloce identitatea, nu în natura ei expozițională, redundantă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe măsura luminii; nimic nu crește decât în lumină, spre lumina în care devine vizibil, se afirmă în orizontul creației. De aceea bezna dinăuntru nu e potența negativă a descreșterii, frâna ontologică ce se opune înaintării. Nu erezia alterității, negativul steril, ci complementul creșterii, impulsul interior al înălțării, centrul gol din care iradiază lumina 80. Răul de dinaintea zidirii lumii e astfel cuprins într-o nouă zidire, supus unui alt scop, pus în slujba facerii, întrețesut în lucrarea luminii. Căci în lumină
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Nenițescu și pictorul Sabin Popp, spirite care depășiseră mai demult culturalismul, cel puțin pe planul înțelegerii. Mircea Vulcănescu stăruia și asupra celui de-al treilea sens al vieții spirituale: viața în Duhul sfînt, adică viața duhovnicească. Dacă "viața interioară e sterilă" și "valorile sînt pieritoare", cel ce vrea și aspiră să își depășească propriul eu n-are decît să treacă dincolo de aceste prime două vămi sau sensuri. Pentru Mircea Vulcănescu, asemenea semnificații ale spiritualității au fost specifice acelui moment spiritual (1925-1929
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cele din urmă, dacă este sau nu atinsă de mediocritate. De aici o anumită îndoială exprimată de Noica în fața acelui sentiment al mediocrității, o stare care, e drept, poate stăpîni omul pînă la paralizia ființei sale, cum tot așa de steril pare a fi și un alt sentiment, cel al geniului neînțeles. În fond, Noica încerca să se distanțeze (cu oarecare patos, cum ar spune Nietzsche) și detașeze de prejudecățile banale, cele care deformează și destramă ființa umană, acele sentințe ce
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
gîndi binomul ființă și timp. Adaptată, transfigurată și neizvorînd dintr-o structură de viață irațională, fără să aibă astfel propria-i diferență specifică și fără să constituie o formă organică de trăire, religia și o dată cu ea mișcarea religioasă se îndreptase steril, spune Cioran, către "expresia unei voințe de a crede"104, în care intelectualii își ascundeau dorința lor de Absolut. Consecința acestei reacții era una de dezagregare în sfera culturii, îndeosebi în axiologie: "voința de a crede înseamnă, de fapt, o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un evident simț al perspectivei istorice și al metamorfozelor istoriei (inclusiv literare). Aproape în fiecare pagină scrisă de Romul Munteanu se simțea o gîndire care voia să fie obiectivă, un producător de idei prea puțin sau deloc dispus la speculații sterile sau afirmații generoase, dar interesat în schimb de formularea unor judecăți care să zgîlțîie prostul simț comun. Așa scrie criticul Romul Munteanu chiar și atunci cînd face portretul spiritual al lui Dan Deșliu, despre care spune că s-a "născut
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
două tendințe amintite: revitalizarea climatului științific al epocii, acumularea de cunoștințe noi, cultivarea unui nou mod de a gândi și promovarea unui spirit mai tolerant în Geisteswissenschaften. Toate aceste evoluții au avut ca rezultat îndepărtarea respectivelor științe de dogmatismul raționalist steril și a grăbit, implicit, consolidarea autonomiei lor față de universalismul filozofiei tradiționale. În al doilea rând, considerăm că mai nimerit ar fi fost ca Schnädelbach să se refere la spiritul pozitiv, științific, și nu la "pozitivismul din științele spiritului" (vezi și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
meu își petrece timpul la Roma, îi voi spune din suflet: o, de-ar fi citit fiul meu la Roma autorii pentru care se află acolo!”) (apud Riché, op. cit., p. 306). P. Courcelle susține însă că tânărul respectiv făcea cercetări sterile și cam pierdea vremea la Roma (Les Lettres grecques en Occident: de Macrobe à Cassiodore, De Boccard, Paris, 1943, p. 311). 31. Riché, op. cit., p. 28. 32. E. Stein (op. cit., vol. II, p. 152) susține că Theodoric a declarat că
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de „gândire dereistă” este dată de studiile cu pretenții de analiză critică a problematicii educative concrete, dar care, în realitate, sunt doar combinații mai mult sau mai puțin meșteșugite de argumente ad hominem. Se organizează, în exces, dezbateri despre curriculum, sterile și mari consumatoare de timp, și se publică, în exces, de către reviste și edituri, „producțiile” acestor eforturi care par să nu aibă alt scop decât de a învenina relațiile dintre cercetătorii autentici și de a deturna efortul lor de la colaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
70 ai secolului XX au fost marcați de ideologia „eliberării sexuale” și retorica feministă cu privire la egalitatea dintre sexe. În anii ’80 au fost însă atacate și problemele „toleranței față de orientarea sexuală”. Totuși, pedagogia feministă nu s-a cantonat în pledoarii sterile în favoarea homosexualismului, masculinismului sau lesbianismului. Pedagogia feministă este preponderent critică, nu apologetică. În anii ’80-’90 s-au explorat aspecte de mare gravitate pe care diferențele sexuale și de practică sexuală le îmbracă în societatea modernă și în postmodernitate: mesajele
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
negat, îl are incontestabil cu gîndirea medievală. Aceeași necesitate se impune și celor care vor să lumineze starea actuală a filosofiilor: aceea de a relectura filosofia din perioada inocentă a epocii moderne. Asta pentru că încercarea de a întelege prezentul rămîne sterilă fără integrarea trecutului din care provine, fără jaloanele moștenirii culturale. Aici ne amintim îndemnul lui Isus: Păstrați-vă în începuturi! În acest spirit spunem că este necesară o căutare neobosită a elmentelor care sprijină reîntoarcerea către concepțiile tradiționale, în măsura în care acceptăm
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
unde prin ruperea scolasticii de viața practică, se pierduse sensul, dacă prin acest cuvînt citim legătura între două sau mai multe elemente care se susțin reciproc. Credința reeligioasă coborâse deja de prea mult timp la nivelul unui ritualism convențional și steril reclamînd reformarea culturii și redirecționarea ei către autonomizare. De aceea spiritele moderne au început să construiască, pentru a umle golul scolasticii, pentru a aduce viitorul într-un loc pe care trecutul nu-l mai putea umple. Azi însă “rațiunea numește
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
spiritul acestui timp de trecere în care trăim. ) dar privind din nou, nu numai din vechi, strădania rațiunii cartesiene care a reușit să tranziteze magistral granița dintre medieval și modern, am putea revitaliza propriul nostru efort de reducere a zbaterii sterile ce stăpînește astăzi gîndirea filosofică. Ne-am întors la Descartes într-un prezent care e tot mai neinteligibil și din care tocmai de aceea am vrut să ieșim pentru că ) I.5. Fundalul istoric al apariției cartesianismului În secolul XVII filosofia
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
libere de timp, căci este autonomă, dar nu va putea niciodată să cuprindă Marele Absolut care, în contrapondere i se refuză, lăsînd-o închisă în sine în măsura în care ea însăși închide orgolios celelalte căi spre acesta . La polul opus îndoielii sceptice, interogație sterilă și fără sfârșit, se situează îndoiala cartesiană care datorită faptului că este hyperbolică, reușește să evite starea de suspensie, aflînd în final un prim și singur răspuns, dar unul cert. În Meditația I-a, Descartes aruncă sub semnul îndoielii însăși
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în acest caz. Căci Descartes nu susține că percepția, senzația sau imaginația sunt echivalente în mod absolut cu judecata ; el nu topește aceste procese psihice în actul gîndirii ci, lăsîndu-le distincte, atenționează că în lipsa gîndirii celelalte moduri ale ei rămîn sterile, de fapt nici nu sunt procese psihice. Actele de cunoaștere în general, senzațiile și percepțiile, dobîndesc sens doar dacă gîndirea, ca singură certitudine, ca substanță primă, le întemeiază și le valorizează. Judecățile singulare devin posibile doar în baza gîndirii luate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
locul de atac. În lanurile de grâu puternic atacate apar vetre de atac în care plantele sunt frânte, culcate în diverse direcții, asemănătoare cu cele produse de îngenuncherea plantelor. Spicele plantelor bolnave sunt mici, albicioase și dacă nu sunt complet sterile, conțin doar semințe mici, ușoare, șiștave. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi, ciuperca va forma în primăvară noi generații de spori ce vor răspândi boala, mai ales în condiții de monocultură sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uscarea țesuturilor ceea ce duce la distrugerea frunzei (fig. 14). Se pot observa pete albicioase pe tecile frunzelor și chiar pe spic. Plantele au înalțime redusă, prezintă o înflorire întârziată cu 1-4 zile iar în spice o parte din flori rămân sterile. Semințele care se formează au un procent de germinație redus cu 11-15 %, însă conțin virusul și din ele vor rezulta plantule debile, decolorate, ce vor pieri în timpul încolțirii și răsăririi. Plante gazdă. Virusul se găsește în natură pe orz, grâu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar pe spic, care se brunifică, se deformează, are pete brune pe glume și palei și formează semințe șiștave cu pete brune sau, dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril (fig. 15). Transmitere-răspândire. În timpul vegetației ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor purtați de vânt și de apa de ploaie, iar infecția este favorizată de umiditatea ridicată a aerului și de temperaturile cuprinse între 1-15șC. Transmiterea ciupercii de la un an agricol la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este și principala sursă de infecție în anul următor. Extinderea bolii este favorizată de perioadele ploioase ale anului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]