11,293 matches
-
El se visează Hercul ce „despică oceanul”, pentru ca ajuns la iubită, „ostrovul feciorelnic să-ți jefuiesc de rod”. Carnalul erosului apare ca efect al reacției naturii la tentativa omului de a i se sustrage cu totul, prin spirit: „S-a străduit natura ca omul să nu-i scape; / Iubirea îl urcase deasupra ei prea tare, / Și-a-nmormântat-o-n carne”. Orația îndrăgostitului se adresează când unei iubite, când unui iubit. Obiectul erotic este invocat prin apelative ca „scumpa mea”, „iubita mea”, „domniță” sau „iubite
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
nu trebuie să trăiască în izolare, în mod egoist, ci trebuie să fie deschisă spre alții. Acest lucru contribuie la o angajare în viața Bisericii și a societății. II. Rațiunea În educația copiilor, părinții trebuie să fie conduși de rațiune, străduindu-se: să convingă copilul cu bunătate și răbdare prin: dialog deschis, corijare iubitoare; să ceară cu discreție copilului doar ceea ce în realitate este capabil să dea, manifestând în același timp o mare încredere în el, „ajutându-l să atingă ținte
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
ar fi nerecunoscători pentru efortul și truda lor, atunci când se mută din căminul părintesc. Este încă încetățenită la noi mentalitatea că cel mai mic va trebui să aibă grijă de părinți la bătrânețe și aceștia, precum și frații mai mari, se străduiesc din răsputeri să-i împiedice plecarea fără a se gândi însă la consecințe. Dumnezeu ne-a dat libertatea de a alege cum va fi viața noastră și ne respectă deciziile. Cu atât mai mult părinții sunt datori să accepte libertatea
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
procedăm ca părinții noștri. De fapt, fiecare părinte se confruntă cu partea din el în care a rămas copil. Împărtășim cu puștii noștri bucuria de a ne juca, de a ne amuza. Dacă am avut o copilărie nefericită, ne vom strădui ca ei să nu trăiască aceeași experiență. Dacă am moștenit un părintesc simț critic exagerat, vom avea înclinația să cerem întotdeauna prea mult de la copiii. Un asemenea spirit critic înnăscut este preponderent moralizator, exigent. E de dorit, în acest caz
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
l-ai forța să poarte o pereche de pantofi cu câteva numere mai mici, ca în final (prea târziu, când piciorul este deja rănit sau deformat), să realizezi că nu îi sunt buni. Culmea ironiei e că, uneori, după ce te străduiești câțiva ani să-ți înveți copilul ceva ce nu i se potrivește ajungând să-l exasperezi, îți vei da seama că modelul urmat e un fiasco. Să fie cel mai bun. Pe orice părinte, vestea că fiul sau fiica să
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
s-a transformat - sub presiune politică occidentală - din guvernarea cea mai orientată spre susținerea capitaliștilor autohtoni în guvernarea care a fost nevoită să acționeze cel mai dur împotriva lor. După ce, în primii doi ani de zile, guvernul PSD s-a străduit să ofere scutiri de taxe și datorii, subvenții ale prețurilor, contracte guvernamentale prioritare, acces preferențial la privatizare și chiar monopoluri, începând cu 2002, guvernul PSD este nevoit să atace însăși infrastructura capitalului național. Legiferează obligativitatea separării afacerilor de politică, acceptă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele sociale, indiferent dacă acestea pun în discuție justețea existenței fenomenului sau dimensiunile lui. Tematica a stimulat dezvoltarea teoriilor justiției distributive, care s-au străduit, în timp, să identifice caracteristicile unei distribuții juste din punct de vedere social și economic. Amprenta diferitelor curente teoretice a făcut ca răspunsurile acestui demers să contureze o paletă largă de soluții, cel puțin la nivelul teoriei, mergând de la acceptarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
celor mici, la cunoscuta și proverbiala lor curiozitate. În școală, noi, educatorii avem o și mai mare posibilitate de aprofundare a cunoștintelor despre sol, apă, aer, viețuitoare, lanț trofic etc., rolul acestor elemente în viața locuitorilor TERREI. Oricât ne-am strădui, prin mijloace moderne, să ne formăm un mediu ambiant cât mai plăcut cu aer condiționat-rece sau cald, lumina cât mai difuză și muzica electronică în surdină, oricât i-am invidia pe cei ce trăiesc în orașe ultra sofisticate, cu blocuri
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
părinților trebuie să fie răspunsul la următoarea întrebare: Care ar trebui să fie punctul esențial în educația unui copil? Și tot el aduce următoarele completări: „Unele mame acordă cu precădere mare atenție hranei bogate și sănătății copiilor lor. Altele se străduiesc să le dea o educație adecvată. A treia categorie își concentrează toate eforturile în a dezvolta la copiii lor talente și vor să vadă în ei muzicieni și pictori talentați sau savanți renumiți.)” <footnote N. E: Pestov, (2007), Cum să
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
copilul. Ar fi indicat ca în cazul deprivării materne pe o perioadă îndelungată, să se caute cât mai urgent o înlocuitoare a acesteia, care să fie cât mai apropiată de copil, pentru a-i diminua suferința. Deși, oricât s-ar strădui cineva, nu poate s-o substituie pe deplin pe mamă, deoarece aceasta din urmă are un rol aparte în sufletul copilului. “Îndepărtarea mamei de familie pentru a câștiga bani este una din nenorocirile cele mai mari pentru un copil, dar
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
țară străină, aceștia răspundeau, folosind un cuvânt în limba română și cinci-șase în limba italiană. Deși bunicii, cărora le revine sarcina de a se ocupa în exclusivitate de creșterea și educarea copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate, se străduiesc din răsputeri să se achite de sarcini în mod cât mai favorabil, efectele substituirii lor cu părinții, nu întârzie să apară: scăderea randamentului școlar; creșterea numărului de absențe nemotivate; cazuri de copii ce prezintă caracteristicile specifice LD și ADHD; depresii
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
o sală mică și neîncăpătoare, iar în timpul sezonului rece studenții nu se arătau deloc entuziasmați de adaptarea la dimensiunile sălii a activităților sportive consacrate, ce se desfășurau în aer liber: (atletism, fotbal, rugby). Frământându-și mintea, J. Naismith s-a străduit să conceapă un joc nou, atractiv, bazat pe principii și reguli deosebite de cele cunoscute. Efortul său nu a rămas fără rezultat. Regulamentul pe care acesta l-a prezentat studenților a cuprins 13 reguli, majoritatea exprimând și astăzi principiile de
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
caracterele abominabile” erau supuse caznelor în Tartar din străfundurile împărăției lui Hades, adică în infernul elin. Așadar, șansa desăvârșirii lui anthropos se afla în sufletul său și nu în corpul său. Oamenii banali duc o viață somatică; „oamenii mari” se străduiesc de-a lungul întregii vieți să-și cultive sufletul pentru a-și asigura athanasia și veșnica fericire elizeică. Doar ultimii urmează riguros îndemnul meléte thanatou, care este imperativul categoric al paideia-ei platonice. Pe această viziune pedagogică, mitică și tulburătoare prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stoici, alături de răbdare, de libertatea lăuntrică și de împăcare cu soarta păreau lucrurile cele mai de preț. De aceea morala stoică părea singura salvare și numai eudemologia intelectuală a epicureilor mai părea a avea virtuți similare. De aceea gramaticii se străduiau să acrediteze, contrar lui Platon, că Homer este „cel mai înțelept dintre poeți”, prezentându-l liceenilor și studenților ca pe un preaînțelept romantic care disimula, sub vălul miturilor, marile valori etice. Așa a luat naștere hermeneutica alegorică - subtilă metodă de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
palatină în model de organizare școlară și un centru de răspândire a ideilor pedagogice. Prima măsură luată de Alcuin a fost introducerea curriculumului bazat pe cele șapte arte liberale la școala palatină. A predat el însuși aproape toate disciplinele curriculare, străduindu-se în același timp să formeze discipoli și magiștri capabili să preia catedrele respective. Pentru aceasta a scris manuale speciale de matematică, astronomie, gramatică, retorică, muzică și dialectică. 8.4. Curriculumul alcuiniantc "8.4. Curriculumul alcuinian" Curriculumul alcuinian imita, desigur
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formarea capacităților creative. Așadar criteriile social-economice exercită deja presiuni pentru proiectarea curriculumului necesar „școlii creative”, orientată spre formarea „personalității creative”. O atare presiune face însă necesară o filosofie a educației creative, pe care însă puțini specialiști ai curriculumului s-au străduit să o contureze. Abia gândirea postmodernă și sinteza „supramodernă” tind să-și orienteze opțiunile pentru conceperea de curricula creative necesare societății informatizate a „satului global”. Criteriile psihologice Dincolo de formele de organizare și de metodele folosite, educația se „consumă” la nivelul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
probabil prea curând un consens universal cu privire la criteriile cele mai adecvate pentru orientarea dezvoltării curriculumului educațional, iar a spera că vor apărea curricula pansofice în deceniile următoare este cu totul nerealist. În ciuda acestei dificultăți majore, unii cercetători moderni s-au străduit să descrie metode rezonabile 19. Cea mai cunoscută încercare este cea din 1967 a lui D.K. Wheeler 20. Demersul relativ riguros propus de acesta s-a constituit în împrejurări speciale. D.K. Wheeler cunoscuse îndeaproape, în anii ’50, activitatea desfășurată de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în care pot reacționa diverse grupuri sociale la vestea unei schimbări curriculare. 22. Ibidem, p. 225. 23. Ibidem, p. 250. 24. Ibidem, p. 61. 25. Ibidem. Dar și alți autori au considerat convingătoare și sugestivă această formulă simplă. M-am străduit să-i găsesc un corespondent cât mai adecvat în limba română. 26. Lucrările fundamentale asupra acestei tehnologii sunt citate de Wheeler (op. cit., nota 17): C. Tyron, J.W. Lilienthal, „Developmental Tasks: I. The Concept and Its Importance”, Fostering Mental Health
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu erau pe măsura acestei simple, dar profund umane îngrijorări. Nici încercarea similară a lui Harold G. Shane nu a avut mai mult succes. Lucrarea sa Curriculum Change: Toward the 21st Century (1977) avea o țintă explicit futuristă. Autorul se străduia să identifice „trebuințele umane” pentru a schița „curriculumul anilor 2000”. „Umanismul” său era un -ism general; Shane pare a avea în vedere un „Om” abstract care va trebui să supraviețuiască în secolul XXI; de aceea se străduia să creioneze un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
futuristă. Autorul se străduia să identifice „trebuințele umane” pentru a schița „curriculumul anilor 2000”. „Umanismul” său era un -ism general; Shane pare a avea în vedere un „Om” abstract care va trebui să supraviețuiască în secolul XXI; de aceea se străduia să creioneze un curriculum to serve persons of all ages („un curriculum care să servească persoanelor de orice vârstă)41. Astăzi, putem constata, „pe viu”, că „Omul secolului XXI”, preconizat de el, nu seamănă decât vag cu locuitorii concreți ai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un „accident cromozomial norocos”, dar fără sens predefinit și fără rost predestinat. Pe acestea insul, „aruncat în lume”, și le află, și le construiește singur. Dacă ajunge să o facă - căci poate și să nu o facă. Cercetătorul fenomenolog se străduiește să înțeleagă rostul de a exista în lume ca bărbat, femeie sau copil. Această comprehensiune privește cunoașterea tradițiilor istorice, culturale și politice. McEwen adăuga și ceea ce a numit „geografia intențională”119. Max van Manen a admis această completare, pe care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
idealul erudiției a devenit irealizabil în zilele noastre, din cauza multiplicării cunoștințelor, pare cea mai stupidă. Nici un mare erudit nu a stăpânit toate cunoștințele existente - nici măcar Aristotel, Pico della Mirandola sau Comenius însuși; ei au stăpânit multe cunoștințe și s-au străduit să asimileze cât mai multe. Nu prea văd ce necazuri i-ar pricinui unui învățăcel contemporan să îi imite pe acești înaintași, care au devenit iluștri prin bună sârguință. Idealul erudiției nu desemnează altceva decât curiozitatea omenească, nutrită cum se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
zi, a unor microierarhii sociale, în cuprinsul cărora poziționarea indivizilor depindea de capacitatea lor de a satisface, prin activitatea pe care o desfășurau sau prin funcția deținută, necesitățile alimentare și de bunuri de lux ale clienților. Deși propaganda regimului se străduia să cultive o imagine pozitivă a societății și a relațiilor dintre membrii ei, realitatea „de jos” nu numai că era diferită, ci tindea să devină complet antinomică față de corespondentul ei oficial, nemaiavând nici o asemănare cu el. În acest mod a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-o la condițiile materiale existente în România comunistă, situația studențimii a fost mulțumitoare. Gratuitatea reală a învățământului, posibilitatea cazării într-un cămin și a mesei la cantină, bursele numeroase garantau posibilitatea frecventării unei facultăți pentru orice tânăr care s-a străduit să memoreze în liceu un minim de cunoștințe. În schimb, instruirea de care beneficiau studenții era, în ansamblu, deficitară. Sigur, au fost tineri dotați și cu pasiune pentru știință care s-au ridicat la un nivel superior și satisfac exigențele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de început: „Ai albit de-atâta drum,/ Casă părintească./ Amândoi vom fi de-acum/ Vatră strămoșească”. E rândul meu acum... Mă conduc după dictonul lui Spinoza „Să nu ridiculizezi, să nu deplângi și nici să nu disprețuiești, ci să te străduiești neîncetat să înțelegi acțiunile umane”. Examinez „dosarul de cadre” al tatălui meu nu pentru a arăta personalitatea lui Ion Chelcea, pentru a elogia - eventual - verticalitatea lui morală sau pentru a-i justifica obediența - atâta cât a fost -, ci pentru a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]