7,161 matches
-
lor aproape clandestină. Zămislirea lor e, cu siguranță, o farsă bine pusă la cale. Pentru Început, prin alegerea pseudonimelor, căci cele sub care au fost publicate fac aluzii directe la străbunii celor doi. Honorio Bustos Domecq Îmbină nume purtate de strămoși ai fiecăruia din cei doi scriitori: Bustos se numea al lui Borges, Domecq - al lui Bioy. Același procedeu se regăsește și În formarea nucelui lui B. Suárez Lynch. Autor imaginar acreditat, pentru a implementa mistificarea În verosimil, drept discipol al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pietrifică într-o masă sticloasă ca Luna. Așa iubiții nu ne-ar părăsi, ba, chiar, ar mai putea fi sărutați. Sculptorii ar șoma, statuile pure ne-ar împînzi intimitatea ca mobilele făcîndu-ne contemporani cu trecutul. Și am putea construi cu strămoșii un far transparent lăsînd lumina să se prelingă printre trupurile lor; sau, ne-am putea, în vizită, lăsa pălăria pe căpățîna înțepenită a vreunui soț răposat. Poate că Doctorul va născoci ceva aidoma hibernării artificiale ca să putem păstra chiar viața
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
cu pas exersîndu-și deopotrivă speranța ca și sexul. Cu toții ne zbatem între murdărie și puritate, obsedați de păcatul originar, de ochii noștri prea tare deschiși. Spre a scăpa de el. Săvîrșindu-l continuu. Și nu ne vine să credem că el, strămoșul, a pornit cît se poate de sexual pe calea rațiunii. Abia exersînd sexul pînă la uzură a cunoscut oboseala și plictiseala ce l-au făcut să ridice ochii de la cea de alături și să se gîndeacsă la sine ca la
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
mei și de la doamna învățătoare dar acum am aflat și mai multe despre valoarea cărților. Toate sunt valoroase în felul lor. Și computerul este folositor, firește, pentru că îmi oferă posibilitatea să călătoresc pe toate meridianele, virtual. Am văzut cum arătau strămoșii noștri, cât de viteji erau în luptă, ce ocupații aveau oamenii în străvechi timpuri, cum trăiesc cei de pe alte continente, cum arată o junglă, un deșert etc. Dar câte n-am văzut! Câte lucruri interesante! Și, totuși, cartea rămâne pentru
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
oaie, vin vărsat pe rogojini, mămăliguță și codri verzi de brad de Crăciun Împodobit cu capete de lup, amestecați, triturați În procesul de făcut geneza chiseliță pînă la totala lor dispariție și contopire cu viețuitoarele de sub frunzele de foioase, viezuri, strămoși, berze, formarea poporului român. Care-a ieșit aproape complet necontaminat de romani, doar puțin strîmb În centru, dar merge și așa, acest merge și așa definitoriu și liniar ca neamul nostru din tată-n fiu, Decebal, Gerula și restul, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
foarte mare. Poate vor avea un craniu foarte mare, creierul dă semne că va fi pitic. A-nceput de pe-acum să cadă, să-l caute lumea pe covoraș, să se micșoreze, face bing bang prin scăfîrlie, uite-i pe strămoșii oamenilor viitorului cît sînt de inteligenți, vorbesc deja telepatic, ca-n viitor. Cu mîinile. King Kong evadează. Există și o diferență vizibilă Între film și literatură. Amândouă au evoluat ca stil. Ca tehnică. Diferența constă În faptul că-n vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fioroasă, se tîrăște pe toată caseta un imens aer malefic. Din acest balamuc total n-au fost omise nici secvențele de amor, sexy pînă la seppuku, cu gemete guturale, zale și ochii Închiși oblic de plăcere, de frig, din moși strămoși. În final Învinge binele și-al optulea samurai o duce pe prințesă, cu care tocmai se drăgălise-n lan Înainte s-o apuce-n cioc un șarpe mare și s-o transporte pînă-n brațele vrăjitoarei, pe o stîncă albastră, din polistiren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
buget foarte mare, cel mai mult mi-a plăcut atunci cînd eroul omoară elicopterul cu săgeata, Îl atomizează pe vietnamezul cel rău, care-i ciuruise iubita la fel de vietnameză dar bună, tot c-o săgeată cu bombă-n vîrf, precum indienii, strămoșii lui, pe care i-a căsăpit bunică-su dintr-un elan de pionier al promisiunii, apoi distruge În valuri un batalion de asiatici bestiali ca sîrbii, dar asta după ce-l enervează un rus care se-apucă să-l curenteze pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
zice, e cu al celor ce muncesc, muncă cinstită, cîștigă existența, muncitorii, țăranii și intelectualii ultimii, ca de obicei. Revista se Încheie cu salutul Frăției Scriitorilor Români adresat colectivului de la Europa: „GÎndul nostru să fie Într-un ceas bun... Înțelepciunea strămoșilor noștri să vă lumineze calea, spre Înălțarea Națiunii noastre...” Vă las să cugetați singuri asupra tîlcurilor, dacă mai aveți cu ce, Îmi e destul pentru luna asta, curiozitățile ajung guvernanți, vinovații, nevinovați, nevinovații, vinovați, bandiții Își pun coroane dentare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
scrie În Spionaj-Contraspionaj că deși există pe ea, pe stemă, pe lîngă alte animale, o acvilă plus doi pești, și un leu, e totuși prea puțin. Nu pupăza din tei lipsește, ci Încă un leu, care era prezent În stema „strămoșilor noștri autohtoni”. Mi-au atras atenția „strămoșii autohtoni”, m-au făcut să visez la strămoșii altora, ce-ar fi putut fi ai noștri, dac-am fi descoperit focul Înaintea autohtonilor lor. CÎt despre faptul zoologic potrivit căruia acvila și peștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ea, pe stemă, pe lîngă alte animale, o acvilă plus doi pești, și un leu, e totuși prea puțin. Nu pupăza din tei lipsește, ci Încă un leu, care era prezent În stema „strămoșilor noștri autohtoni”. Mi-au atras atenția „strămoșii autohtoni”, m-au făcut să visez la strămoșii altora, ce-ar fi putut fi ai noștri, dac-am fi descoperit focul Înaintea autohtonilor lor. CÎt despre faptul zoologic potrivit căruia acvila și peștii sînt animale, deși nu pare, este logic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acvilă plus doi pești, și un leu, e totuși prea puțin. Nu pupăza din tei lipsește, ci Încă un leu, care era prezent În stema „strămoșilor noștri autohtoni”. Mi-au atras atenția „strămoșii autohtoni”, m-au făcut să visez la strămoșii altora, ce-ar fi putut fi ai noștri, dac-am fi descoperit focul Înaintea autohtonilor lor. CÎt despre faptul zoologic potrivit căruia acvila și peștii sînt animale, deși nu pare, este logic fiindcă doar nu era să fie leul pasăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
focul Înaintea autohtonilor lor. CÎt despre faptul zoologic potrivit căruia acvila și peștii sînt animale, deși nu pare, este logic fiindcă doar nu era să fie leul pasăre. Că pește e, ca animal, dar nu trage la rîmă. Cel mult strămoșul lui autohton acvatic trăgea, nu era Însă nimeni pe uscat să-l prindă, nu era uscat. Acum Însă a apărut, și de pe el Horia Brestoiu agață-n cîrlig un adjectiv venit pe țeava vremii din gura bunicilor noștri, comensurabil(ă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să moară de-adevăratelea.) A apărut În sfîrșit Ilie Neacșu la televizor, În emisiunea „Semit-antisemit”. Bine c-am apucat ziua asta, că nu-i văzusem pînă acum chipul. Seamănă c-un homo fossilis deghizat În securist. În plus față de acest strămoș al omului, posedă darul vorbirii. Chiar dacă nu În mod strălucit, a reușit totuși să spună că evreii au adus și au menținut comunismul În România (Dej și Ceaușescu și Apostol și ceilalți au fost, așadar, evrei), apoi i-a zburat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și când rămân cu mâinile goale și insistând s-o găsească, loviți, dar mergând mai departe, pentru că trebuie să ajungă până la urmă la ea, în acel ținut care este - nu se poate altfel - cum scrie în cărți și cum spun strămoșii sau cum gândesc ei că ar fi bine, pentru că încă mai sunt convinși că nimic nu e mai de preț decât iubirea, și simțind în adâncurile tulburi ale sufletelor lor că este singura în măsură să le aducă speranța și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în ultimul timp, și dacă părea totuși că se conturează ceva vag cunoscut în persoana ei, originea acestui sentiment era neclară și evoca mai puțin întâlniri zilnice și mai degrabă senzația că mi se oferea fotografia în sepia a unui strămoș de mult răposat, în ale cărui trăsături aș putea detecta urma unei asemănări de familie. Fiona... — Când te-ai prezentat, am întrebat, am spus ceva? — Nu prea. Mi s-a părut că erai cam neprietenos. Dar eu de obicei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cineva să trăiască într-un loc atât de izolat? — Dumnezeu știe. Corpul principal al casei a fost construit în 1625, se spune. A intrat în posesia familiei mele abia peste cincizeci și ceva de ani. L-a cumpărat unul din strămoșii mei, Alexander - din motive cunoscute doar de el - și a început să tot adauge altele; de aceea aproape că n-a rămas nimic din zidăria ințială. Acest iaz artificial pentru rațe - arătă cu mâna pe geam, pentru că acum drumul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mă închin Și-a celeilalte, mă crucesc! Strămoașei Eva cu reproș Frumos exemplu, bravos! le-ai mai dat Străbună Eva, fiicelor matale! Ce, crezi că noi nu știm că te-ai culcat, Cu primul care ți-a ieșit în cale?! Strămoșului Adam, cu mânie Te blestem! Te desfid! Te osândesc! Călcând porunca Tatălui Ceresc Ai fost smintit, mișel între mișei!... (Măcar era ceva de capul ei??) Deznodământ După ce au divorțat, Și bărbatul și femeia, La scurt timp, s-au împăcat ...cu
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
eprubetă! Gene săltărețe Este știut că într-un an, Gene-apar din vechi trecut, Astfel că noul născut, Seamănă mult cu TRAIAN. Istoria noastră Nu este drept pe doi confrați Oprobriul altor să-i îngroape, Că ei se află prea aproape: Strămoșii ne-au fost doi bărbați. Copil monoparental Nu știu, dar gândiți cam șui, Când vă spun că-i al meu pui. Dar voi ziceți parcă nu-i, Cred c-așa e „neamul lui”. După naștere Medicul îi spune-n grabă
ION T?RZIMAN by ION T?RZIMAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83940_a_85265]
-
malul nordic al râului Tamisa și Edinburgh, pe care e cel mai bine s-o traversezi cu avionul sau noaptea, În vagonul de dormit al unui tren de mare viteză, e pentru ei o țară străină. E foarte posibil ca strămoșii lui Jeremy Browning să fi cucerit India, dar nu i-ai putea convinge să se ducă Într-un loc la fel de Îndepărtat ca Wigan, de exemplu. Robin nu m-ar trata niciodată așa cum o face Jeremy, nu ar putea, dar Robin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
se află pietrele funerare În stil victorian - socluri și cavouri și catafalcuri Încărcate de Îngeri păzitori; cu cât cobori pe cărarea de pietriș, cu atât te apropii de prezent și cu atât devin pietrele funerare mai mici și mai modeste. Strămoșii noștri știau că aveau un loc rezervat, fie el și o cutie, pentru viața de dincolo: noi depunem o cerere temporară pentru eventualul profit. Locul lui Jill are vedere de-a lungul văii. Brazii de pe marginile dealurilor de vizavi sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
afacerea sa din ce În ce mai nesigură nu i le permiteau, iar originea reală a familiei noastre le făcea absurde. Străbunicul meu fusese conțopist la un avocat din Somerset și cred că tatăl lui fusese fierar. Mie nu-mi displace să am asemenea strămoși de rând, Însă tatălui meu, aflat doar la o generație distanță de cei care se ridicaseră din obscuritatea imemorială a regiunii vestice până la Londra mercantilă a Înstăriților, nu-i convenea deloc. Nu era snob, ci pur și simplu tânjea după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
lucirile. Amândouă ies biruitoare din Înfruntarea eu teleobiectivul, cu foaia de desen, cu pânza - nu pot fi cuprinse Într-un cadru; iar cuvintele sunt la fel de inutile, de silnice și uzate, pentru a fi În stare să surprindă realitatea. Nu Întâmplător strămoșii romanului modern, care au Început să apară În Evul Mediu timpuriu, au avut atât de des pădurea drept decor, iar căutarea drept temă centrală. Orice roman, de la Începuturile literaturii, de la epopeea lui Ghilgameș, este o formă de căutare sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de oameni În fiecare duminică, căci acolo se Întruneau baptiștii, sosiți de la multe mile depărtare de-a lungul graniței dintre Devon și Dorset, pentru a-și oficia slujbele religioase, pe atunci interzise. Există În pădure anumite libertăți de care poate strămoșii noștri și-au dat seama mai bine decât noi. Am vorbit despre această pădure, și chiar despre această anume vâlcea, În romanul Logodnica locotenentului francez (The French Lieutenant’s Woman), pentru că mi s-a părut că scenele dintr-o poveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
cu un gest vânjos și apăsat, elegantul său stetson de cow-boy. Stetson-ul, pălăria cu boruri largi și cu lateralele îmbârligate în sus, ca în westernurile americane, fusese visul lui de o viață. Dealtfel stetsonul îi amintea de gospodăreasca pălărie a strămoșilor genovezi, care, înainte de căderea Bizanțului, colonizaseră Crimeea, Cetatea Albă, Chilia și tot țărmul de nord-vest al Mării Negre. În plus, din obscure motive politice, Calaican găsea respingătoare utilizarea ca acoperământ al capului a acelei revoluționare șepci proletare a secolului XX, astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]