11,661 matches
-
avantajoasă pentru abordarea chestiunii „tehnocrației” Într-un sistem comunist. Identificarea tehnocraților: o strategie În două etape Structura și mărimea guvernelor au variat mult În perioada supusă cercetării. Ministerele erau unificate, divizate, iar unificate sau, pur și simplu, desființate după considerente subiective sau obiective (pretins legate de performanța economică). În aceste condiții de instabilitate instituțională, pentru a face totuși posibilă o comparație Între diversele perioade, am luat În considerare numai pozițiile de maximă răspundere din cadrul guvernului. Acestea erau reprezentate, În principal, de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dispus la sacrificii, la economisire, la garantarea cu bunurile personale. În cea mai mare parte a cazurilor, mobilitatea grupului dominant al economiei etatizate către cel al neocapitaliștilor economiei de piață a fost favorizată de o combinație de elemente obiective și subiective. Această combinație este făcută din diferite tipuri de „capitaluri” - cultural, relațional sau social, politic, dar și fizic - care dau unicitatea acestei noi și Încă foarte fragile componente a capitalismului postcomunist. 3. Reconstrucții identitare 3.1. Sub vechiul regim Polonia: ingineri
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
semistructurată<footnote Deciziile structurate (numite și programabile) se iau în raport cu procese sau activități de rutină, repetitive. De exemplu, decizia de reaprovizionare a stocurilor reprezintă o decizie structurată tipică. Deciziile semistructurate presupun atât proceduri de rutină, cât și intervenții și judecăți subiective. Deciziile nestructurate (numite și neprogramabile) se bazează în primul rând pe intuiție și experiență, nu cer rutină și nu există un model anume de rezolvare a lor. Ele intervin în situații în care este imposibil sau mai puțin de dorit
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a divinității (În munți), deodată cu disperarea, concretizată în viziuni de coșmar (Anacreontică, Humorescă) și în autoportrete caricaturale, autopersiflante (Cavalerul cu melc de aur, Satiră duhului meu, Priveghi). Și acestea capătă un pandant, constituit din viziuni epurate, fără nici o tușă subiectivă (Stampă), ori de acelea în care eul liric devine exponent al comunității naționale, resuscitând figurile ei emblematice - Gelu, „Bărbat Voievodul”, Dragoș, Mihai Viteazul, Horea, Avram Iancu. Prin bogăția tropismelor sufletești, comunicate într-un limbaj de o rară expresivitate, Pe-o
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
să transcrie în lirică, tandru și viguros, bucuriile domesticității. Prozatorul, dar și eseistul urmează, fără abateri semnificative, tot o chemare poetică. Izvorât din intuiții, din viziuni poetice, epicul, ca și ideea, este descarcerat, lăsat să ființeze întru-un spațiu deschis, subiectiv. Autorul pare să se afle mereu în căutarea și întâmpinarea metaforei, a simbolului. Proza lui artistică se structurează vizionar și liric, cu înțelesuri care comunică permanent cu realul dens, precumpănitor senzorial. Critica vremii a definit aceste virtuți, spunând că odinioară
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
un deceniu) ori năzuința unei superioare pedagogii socio-culturale (seria de eseuri Riscul în cultură, publicată în „Contemporanul - Ideea europeană” la începutul anilor ’90 și apoi în volum). Confesiuni violente e o carte-interviu: o seamă de mărturii („literare, politice și biografice”, subiective, și, de aceea, controversabile) formulate într-o suită de convorbiri cu Constantin Iftime se articulează într-un autoportret, într-o autobiografie selectivă, operă de memorialistică și profesiune de credință totodată. Nu credem că se pot stabili deosebiri prea mari, nici
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
detestă pitorescul etnografic sămănătorist și caută nota diferențială autohtonă în apriorismul inconștient. De asemenea, nu recunoștea ortodoxiei deținerea „adevărului revelat”, ci o socotea, ca și pe alte credințe religioase, o izvodire culturală, cu o amprentă stilistică proprie, adică o reprezentare subiectivă, deformată a realității. A și intrat, până la urmă, în conflict cu directorul „Gândirii”, vechiul său prieten Nichifor Crainic, și și-a atras fulgerele acestuia. Foarte ardelean, prin atmosfera și universul figurativ al liricii sale, B. nu urmează totuși tradiția înaintașilor
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
de probleme din viața reală pentru a contribui în acest fel, prin expertizele lor, la diverse dezbateri sau hotărâri publice, eate recomandabilă abordarea unor persoane ale căror destine au într-adevăr relevanță pentru subiectul în cauză, ale căror experiențe interioare subiective pot fi explorate. Metodele narative pot fi considerate ca fiind „adevărate măsuri ale lumii” care sunt potrivite pentru investigarea unor „probleme în viața reală” (Bickman și Rog, 1998). Studii care au drept obiect de cercetare chiar textele narative Această categorie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și interpretarea „faptelor amintite”. În contextul cercetării poveștilor vieții psihologic, problema legăturii dintre poveste și realitate poate fi tradusă, printre altele, ca fiind relația dintre autonarativitate și identitate personală ce „rezidă” în spațiul ascuns al realității interioare. Poveștile vieții sunt subiective, la fel ca și identitățile oamenilor. Ele conțin „adevăr narativ” (Spence, 1982, 1986), care poate fi strâns legat de, vag similar cu sau de-a dreptul rupt de „adevărul istoric”. În consecință, poziția noastră teoretică implică faptul că poveștile vieții
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fie concordanța dintre scopul cercetării și metoda utilizată. Experiențele din liceu văzute din perspectiva adultului Amia Lieblich Întrebarea care a determinat forma analizei de conținut pe care o voi prezenta mai jos se referă la amintirile timpurii și la impactul subiectiv al experienței din liceu asupra personalității, în patru grupe de adulți: adulți de vârstă mijlocie (42 de ani), absolvenți ai clasei experimentale (n = 19); adulți de vârstă mijlocie (42 de ani), absolvenți ai unei clase normale (n = 17); adulți tineri
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
trebui subliniat, din nou, faptul că, obiectiv vorbind - în ceea ce privește profesia, venitul, numărul membrilor familiei și așa mai departe -, participanții la cercetare erau în mod semnificativ diferiți de părinții lor. Așa că analiza de conținut are de-a face doar cu experiența subiectivă a continuității. Cu toate acestea, continuitatea nu trebuie văzută în termeni dihotomici și categorici - a avea sau a nu avea continuitate -, ci ca fiind un continuum format din câteva indecși ori subcategorii. Sau intervievații ar putea avea un „un profil
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
metodele de analiză a conținutului mai exacte și mai obiective prezentate în prima parte a capitolului sunt mai ușor de comentat, de reprodus și de criticat, am arătat că multe dintre deciziile luate în acest proces sunt adesea arbitrare. Abordarea subiectivă, hermeneutică necesită mai multă experiență pentru a fi aplicată și susținută adecvat, astfel că, întocmai cum se întâmplă cu multe alte abordări nepozitiviste, poate atinge aspecte mai profunde care să contribuie la înțelegerea vieții și experiențelor oamenilor. Note 7 Analiza
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
am concluzionat totuși că utilizarea adverbului adică nu semnalează trecerea la un nivel diferit de abstractizare deoarece, pentru fiecare dintre aceste descrieri, am fi putut solicita un exemplu, sugerând faptul că sunt toate abstracte. Asemenea exemple subliniază caracterul personal-interpretativ și subiectiv al acestui tip de analiză. Adesea deciziile se bazează pe contextul în care o afirmație a fost făcută și/sau pe calitățile personale ale vorbitorului, printre acestea numărându-se fluența exprimării. Există mai multe feluri de tranziții. De exemplu, Sara
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și metode și că modul în care noi înțelegem o întrebare, o persoană sau o cultură este, de fapt, îmbogățit prin acest pluralism. Abordarea noastră, pe care am încercat s-o exemplificăm în capitolele anterioare, se apropie, desigur, de extrema subiectivă a paletei de abordări. Am revenit în mod repetat la aceleași date, adică la corpusul nostru de aproximativ 80 de povești ale vieții, echipate cu diferite stetoscoape și lentile, care produs, în acest fel, o multitudine de lecturi. Din varietatea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în numărarea enunțurilor și ierarhizarea categoriilor în funcție de frecvența acestora, a doua, privind naratorii și familiile lor, a fost mult mai interpretativă și impresionistică în abordarea datelor. Folosind termenul intersubiectivitate, a doua analiză de conținut oferă exemplul unei cercetătoare care ascultă subiectiv vocile subiective ale povestitorilor. Aceasta poate conduce la concluzii profunde și bine întemeiate care, altminteri, ar fi ignorate. Diferențele dintre diverse metode care aparțin aceleiași direcții în termenii modelului nostru nu sunt întotdeauna ușor de caracterizat și, pentru a fi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
enunțurilor și ierarhizarea categoriilor în funcție de frecvența acestora, a doua, privind naratorii și familiile lor, a fost mult mai interpretativă și impresionistică în abordarea datelor. Folosind termenul intersubiectivitate, a doua analiză de conținut oferă exemplul unei cercetătoare care ascultă subiectiv vocile subiective ale povestitorilor. Aceasta poate conduce la concluzii profunde și bine întemeiate care, altminteri, ar fi ignorate. Diferențele dintre diverse metode care aparțin aceleiași direcții în termenii modelului nostru nu sunt întotdeauna ușor de caracterizat și, pentru a fi elaborate, trebuie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
nu părea să aibă sens sau era de-a dreptul neinteligibil, sugerând conexiuni neevidente înainte; să furnizeze o impresie despre persoana respectivă, să transmită experiența de a fi cunoscut direct acel om; să ne ajute să înțelegem lumea interioară ori subiectivă a acelei persoane, cum anume se raportează la propriile experiențe, situații, probleme, la viață în general; să ne crească simpatia sau empatia cu privire la persoana respectivă; să descrie în mod eficient lumea socială și istorică în care trăiește persoana respectivă; să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
rugăciunea în public de trei ori pe zi, până la un cod de îmbrăcăminte extrem de strict. În Israel, toți cetățenii evrei au obligația de a satisface stagiul militar la vârsta de 18 ani. Un sistem esoteric tradițional al teosofiei ebraice. Impactul subiectiv se referă la evaluarea personală a experienței de liceu, văzută din perspectiva povestitorului. Capitolul de față nu vizează compararea reușitelor „reale” sau „obiective” ale celor patru grupe de subiecți. Pentru o descriere completă a eșantioanelor utilizate, vezi paginile 21-24. Autoarea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
existenței umanității. Dar, mă întreb la rândul meu, așa cum o făcea Fernand Braudel în 1946, putem oare să avem un umanism actual fără o istorie ambițioasă, conștientă de temele și intensitatea puterii sale? Suntem în măsură să depășim fragmentările, aprecierile subiective, parțialitatea și să înțelegem mișcarea lumii în globalitatea ei fără o istorie a interferențelor și a dialogului politic? Comuniunea la nivel continental, dar și intercontinental, nu se realizează decât prin întinderea punților de înțelegere. Am apreciat că în această modalitate
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
trecem la conținut. Un străin, precizează însuși Rousseau în considerațiile asupra Poloniei, nu poate da decât o vedere generală despre problemele unui stat. Ele sunt însă utile câtă vreme oferă perspectiva de ansamblu și sunt lipsite de prejudecăți, interese, afirmații subiective. În împrejurarea în care opera sa întâlnește cititori cu un serios bagaj de cunoștințe, ea devine - așa cum am văzut în Transilvania, și nu doar aici - luminătoare. În zelul față de polonezi, Rousseau recomandă întoarcerea la exemplele istoriei, îndeamnă la modificarea constituției
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de dezvoltare și de înțelegere al poporului sârb. Frecventând cu pasiune și spirit de discernământ cărțile de primă importanță ale lui Wolf, Hobbes, Locke, ale moraliștilor populari englezi, J. Addison, R. Steele, W. Knox, el include în învățătura sa determinantele subiective și obiective ale moralității. Prin urmare, să-i dăm dreptate lui Andrija B. Stojković, unul dintre interpreții de azi ai operei sale, când alătură activitatea lui Obradović tentativelor inițiale ale poporului sârb de a adopta o modalitate modernă de a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ar putea revela visul, prefer să îl ignor. În acest caz, libera asociere rămâne sterilă, nu se poate face, este blocată, ori subiectul refuză toate interpretările ce îi sunt propuse. În prezența unui simbol, se manifestă în primul rând percepțiile subiective, apoi referințele culturale și abia la urmă apare realitatea obiectivă a obiectului. Ca ilustrare a modului în care se stabilește de obicei analiza, să luăm ca exemplu culoarea neagră: - percepția subiectivă și individuală: «Nu-mi place negrul pentru că îmi provoacă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
prezența unui simbol, se manifestă în primul rând percepțiile subiective, apoi referințele culturale și abia la urmă apare realitatea obiectivă a obiectului. Ca ilustrare a modului în care se stabilește de obicei analiza, să luăm ca exemplu culoarea neagră: - percepția subiectivă și individuală: «Nu-mi place negrul pentru că îmi provoacă teamă.» (faptul că simte asta poate fi legat de o experiență, de un traumatism, de un eveniment special); - referințele culturale: «Negrul este trist, este culoarea doliului în țara mea»; realitatea obiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
specialiști. Chiar dacă lucrările unor lingviști moderni ne oferă o multitudine de sugestii utile și provocatoare, nicăieri nu vom găsi o analiză aparte și cuprinzătoare a limbajului jurnalistic. Explicația acestui gol teoretic este greu de dat, în el regăsindu-se elementele subiective ale unui vădit complex de superioritate (scriitorul conduce și deslușește lumea), dar și semnele vizibile ale unei grave crize identitare: vechile distincții între proză și poezie nu mai funcționează la fel de eficient ca altădată; selecția și gestionarea figurilor de stil și-
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
superioritate (scriitorul conduce și deslușește lumea), dar și semnele vizibile ale unei grave crize identitare: vechile distincții între proză și poezie nu mai funcționează la fel de eficient ca altădată; selecția și gestionarea figurilor de stil și-au pierdut din relevanță; distincția subiectiv/obiectiv s-a opacizat în practica textuală modernă, pierzând din relevanță și claritate. Chiar dacă acceptăm că ziaristica este o anexă specializată a literaturii (literatură pragmatică, literatură de frontieră etc.), rămân câteva întrebări. Există, cu adevărat, un specific al limbajului de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]