4,539 matches
-
a scrisului. Ajutoarele lui Hara-Alb IOAN SLAVICI, „Moara cu noroc” structură compozițională Nuvela se definește drept o specie a genului epic În proză, cu un singur fir narativ, urmărind un conflict singular, concentrat; personajele nu sunt numeroase și sunt caracterizate succint, În funcție de contribuția lor la desfășurarea acțiunii. Nuvela prezintă fapte verosimile Întrun conflict unic, cu o intrigă riguros construită, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului, decât pe acțiune. Nuvelele se clasifică după criteriile comune ale subiectului, cu modalitatea lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și ale realizării. „În Japonia confucianismul, budismul și știința sunt japonizate. Religia japoneză a început ca etică a clasei războinice a samurailor. Într-un atare context, relația economie-religie devine cadrul fundamental al explicațiilor privind geneza capitalismului modern în Japonia”. Iată, succint, ideile lui Bellah în sinteza lui Alvin J. So. Marea transformare s-a petrecut între 1600 și 1868 - în perioada Tokugawa. În religia Tokugava, salvarea a fost raportată la acțiunea morală (ca semn al salvării): munca stăruitoare, vrednicia, atitudinea ascetică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de timp este relativ scurtă, în cei 15 ani de „normalitate” a circulației internaționale, schimbările s-au succedat cu repeziciune, iar tabloul actual al migrației reproduce tendințele globale: creștere ca număr, diversificare ca forme, dinamică accentuată. Chiar și o privire succintă asupra celor 15 ani ne permite să constatăm că forme de circulație internațională cu o dezvoltare importantă la începutul anilor ’90 s-au diminuat până la dispariție, țări de destinație predilecte pentru aceeași perioadă au fost „abandonate” în favoarea unora noi, strategii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diverse țări. Efortul de reglementare a ieșirilor pentru muncă este concomitent cu unul de construcție instituțională. În anul 2002 este înființat Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă în cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Pentru a permite evaluări asupra efectelor, imaginea succintă anterioară trebuie reinterpretată într-o schemă de clasificare care are la bază surprinderea diferențelor dintre plecări. Dacă avem nevoie de o imagine de ansamblu pentru a înțelege migrația, avem la fel de mare nevoie de o detaliere pentru a înțelege efectele ei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
informare în luarea deciziilor. Preocupările de măsurare a dezvoltării sociale în România sunt abordate într-o secțiune specială, cele mai proeminente direcții fiind considerate cele de cercetare a calității vieții și de estimare a sărăciei, iar ca ilustrare sunt discutate succint sistemele de indicatori de incluziune socială la nivel european, național și județean și este pusă în discuție relevanța lor pentru dezvoltare. În final, sunt amintite câteva dintre riscurile, dilemele și limitele sistemelor de indicatori. Abordarea dezvoltării sociale în dezbaterile internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în cursul celui de-al doilea război mondial insuficient cercetate, printre acestea numărându-se în opinia noastră inclusiv rolul jucat de Armata română în elaborarea și implementarea măsurilor antisemite. Studiul nostru își propune în acest sens să prezinte în mod succint, pe baza literaturii de specialitate edite, dar mai ales a surselor documentare inedite, provenite în special din Arhivele Militare Române, Arhivele Ministerului Afacerilor Străine și Arhivele Naționale Istorice Centrale, implicarea autorităților militare de la cel mai înalt nivel de comandă până la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au folosit de acte false, precum și contra acelora care au înlesnit aceasta. 2. Pentru ca la această revizuire Curțile Ad-tive să poată fi bine documentate, întrucât art. 5 din D.L. privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România este foarte succint, apreciem că este normal a se întocmi un regulament al acestei legi, prin care, printre alte chestiuni să se desvolte art. 5, precizându-se cum trebuesc interpretate și aplicate alineatele d, e, f. Rugăm să binevoiți a dispune, comunicându-ne
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
seminariilor pedagogice, care adăugau dimensiunile psihopedagogică și de practică școlară unei pregătiri „de specialitate” inițiale. 1.Am prezentat această instituție în capitolul „Formarea profesorilor și reforma educației - o istorie mai veche decît veacul” (Antonesei, 2005, pp. 108-134). Toate investigațiile prezentate succint pînă acum ne-au oferit o imagine destul de clară a structurii „obiective” a proceselor de formare și perfecționare ale cadrelor didactice. Ne interesa însă și modul în care se raportau agenții implicați la respectivele procese. Prin urmare, investigația a continuat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
inclusiv exemplele de cercetări aduse în discuție, ne permit să stabilim ceea ce am putea numi itinerarul cercetării, calea pe care aceasta trebuie s-o urmeze indiferent de tema educativă supusă investigației, deci cadrele generale, „scenariul” oricărei cercetări. Într-o formulare succintă, etapele parcurse în elaborarea unei cercetări pedagogice sînt următoarele: 1.alegerea, definirea temei de cercetare și trecerea în revistă a literaturii de specialitate; 2. formularea obiectivului și a ipotezelor cercetării; 3. stabilirea lotului de subiecți; 4. precizarea variabilelor și operaționalizarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
se impune cu privire la aria de cuprindere a acestui capitol: el va acoperi prin conținutul său doar metodele, tehnicile și instrumentele de culegere a datelor. Excepție face analiza de conținut, o metodă de prelucrare a datelor calitative care va fi descrisă succint într-un subcapitol următor. Clasificarea de lucru pe care o propunem în prezentarea metodelor de culegere a datelor combină criterii ale clasificărilor amintite anterior, fără a uza însă de dimensiunea cantitativ/calitativ ce ar segmenta prezentarea unor metode și tehnici
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sus și în jos. 4.2.3. Principii și condiții ale interpretării Pentru a spori șansele ca interpretările pe care le întreprind cercetătorii să fie corecte, metodologii au elaborat seturi de reguli ce trebuie respectate în demersurile de cercetare. Foarte succint, aceste reguli solicită: 1.să nu se pornească în interpretare de la prejudecăți sau idei preconcepute; 2.criteriile adoptate ca fundament în operațiile de clasare și analiză să fie sugerate de fapte, și nu de invenții teoretice apriorice; 3.concluziile să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
obiectivelor și a ipotezelor cercetării; -alegerea designului de cercetare; -realizarea cercetării; -analiza datelor colectate în contextul cercetării; -interpretarea rezultatelor în raport cu literatura de specialitate; -elaborarea concluziilor și a implicațiilor rezultatelor pentru practica și/sau cercetarea educațională. Acest capitol descrie în manieră succintă structura unui raport de cercetare, cu precizarea că formatul și conținutul său sînt flexibile, permițînd adaptări în funcție de metodologia pentru care se optează și în raport cu publicul-țintă. Raportul de cercetare poate fi prezentat în contexte diverse, iar beneficiarii informațiilor se caracterizează prin
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
secțiuni poate fi ușurată prin respectarea următoarelor recomandări: -Dacă studiul este descriptiv și încercați mai degrabă să surprindeți fapte decît să căutați explicații, formulați ipotezele ca interogații. -Indicați importanța răspunsurilor la întrebările pe care le adresați în contextul studiului. -Prezentați succint ce alte piste, obiective și ipoteze au fost excluse și explicați decizia de a vă orienta spre anumite fațete ale problemei. 5.4. Prezentarea metodologiei de cercetare Această secțiune a raportului traduce în activități și opțiuni concrete studierea problemei vizate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a datelor. Pe lîngă aceste detalii privind designul cercetării, cercetătorul trebuie să menționeze ce alternative de studiere a problemei a exclus și care sînt argumentele în favoarea realizării cercetării în forma propusă. Pentru elaborarea acestei secțiuni se recomandă: -definirea clară și succintă a principalelor concepte, fără a relua informațiile teoretice din secțiunile anterioare; -descrierea procedurii de eșantionare, cu accent pe detaliile relevante în explicarea ulterioară a rezultatelor și a implicațiilor cercetării; -prezentarea volumului eșantionului și argumentarea structurii acestuia (recomandare aplicabilă mai ales
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
stabilite și interpretate legăturile dintre biografie și operă. Caragiale (1996) - cu subtitlul Glose, analize - nu e o monografie unitară, ci o grupare de texte (scrise de-a lungul a două decenii, 1975-1995) care, după părerea autorului, „deși e atât de succintă, depășește simpla încercuire monografică”: unghiul analizei e amplificat astfel încât să cuprindă, pe lângă literar, socialul și culturalul, demersul vizând chestiuni de mentalitate obștească și de istorie a civilizației. În activitatea critică „la zi” - în textele adunate în seria La sfârșitul lecturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
României 1732. "Clauza națiunii celei mai favorizate" avea să deschidă calea consumatorilor americani către produsele românești și, după cum spunea Bogdan, "în Statele Unite poți vinde aproape orice, indiferent de valoare, de la vechituri pînă la lucruri de calitate"1733. Întîlnirea a fost succint comentată în presă. Oricum, în cursul discuției, Ford a arătat că dacă vrea ca acordul comercial să fie adoptat, România trebuie să permită unui număr mai mare de evrei să emigreze. Deși tăgăduia orice legătură între Clauză și emigrare, Ceaușescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
esențial în crearea națiunii române, ca de altfel în majoritatea proceselor de nation-building.Teza pe care o vom apăra în cartea de față subliniază rolul decisiv jucat de memoria colectivă în construirea națiunii române. Mai specific, ea poate fi exprimată succint în formula: "drumul mnemonic spre națiune". Națiunea română a fost edificată via memoria colectivă. Ce vrea să spună aceasta este că primul pas în lungul proces de construire a națiunii române a constat în dezvoltarea unei relații cu trecutul. Prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de scrierile lui Dimitrie Cantemir (al cărui Hronic l-a cumpărat în jurul anului 1730 din Viena). Situația românilor din Transilvania era aceea de națiune tolerată, deprivată de drepturi politice, de care beneficiau doar națiunile nobililor (maghiari), sașilor și secuilor. O succintă trecere în revistă a principalelor momente istorice care au dus la crearea acestei situații merită a fi punctate: Transilvania a fost cucerită de ungurii stabiliți în Câmpia Panonică în multiple stadii, începând cu sfârșitul secolului al IX-lea și prelungindu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituție socială decisivă în procesul de reproducere a sistemului de valori (a consensului axiologic) autorizat de autoritățile statale. În realizarea acestui deziderat, o importanță supremă o are literatura didactică, cea care întrupează conținutul informațional și ideologic al procesului educativ. O succintă privire istorică asupra evoluției literaturii didactice românești apare ca o prefață necesară a capitolului metodologic. 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual Manualul școlar de istorie este principalul instrument prin care se realizează "pedagogia națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rațiunile principale care ne-au impus să acordăm o atenție sporită sistemelor de periodizare utilizate în structurarea conștiinței istorice românești. 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) 3.1.1. Cadrul politic Prezentarea cadrului politic se va limita la a indica succint doar punctele de joncțiune și articulațiile critice ale procesului de construire a statului-națiune român. Urmărind momentele nodale ale firului istoric al procesului de construire a statului-națiune român se va putea repera gradul în care acest proces se împletește cu alte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt în Daciia, adecă în Moldova, în Țara Românească, în Ardeal și în Țara Ungurească până la Tisa, că Tisa iaste terminul și hotarul Dachiei ceii vechi, cătră Pannoniia" (Micu, 1995, p. 38). Două concluzii pot fi desfăcute din acest foarte succint comentariu: latinitatea pură a originii românilor, lui Traian fiindu-i atribuită paternitatea poporului român; a doua concluzie vizează unitatea etnică (conferită de sângele latin) și teritorială (circumscrisă de hotarele spațiului dacic) ce marchează poporul român. Întrebarea ce suscită un răspuns
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
va desfășura în paralel cu construirea politico-instituțională a națiunii române. 3.2. Naționalism etnic herderian (1859-1918) 3.2.1. Cadrul politic Continuăm prezentarea sumară a cadrului politic, reluând narativa pe care am suspendat-o în capitolul anterior. Merită reiterat caracterul succint al descrierii de față, care nu se vrea o analiză de istorie politică, ci dorește în schimb să schițeze, prin câteva tușe, tabloul politicii românești între cele două uniri prin care s-a închegat și ulterior consolidat statul național unitar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dar absolut toți, au fost creștinați mult în urma noastră. Suntem, în sfârșit, singurul popor în această parte a Europei care a izbutit să aibă o vieață politică fără întrerupere, dela întemeierea statului până astăzi (Giurescu, 1942, p. 4). În acest succint paragraf este concentrată chintesența identitară românească. Cele câteva rânduri degajă elementele structurale ale conștiinței naționale românești într-o serie de superlative istorice: vechimea, prioritatea, nobilitatea originară, creștinismul genetic, continuitatea politică singulară etc. În baza acestor caracteristici istorice, "sentimentul de mândrie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în reafirmarea unității naționale în fața unității proletare, care deși continuă să fie o componentă importantă din meta-narativa național-comunistă, părăsește prim planul în favoarea ideii de unitate națională. Năzuința mitică spre unitate se manifestă și în tratarea evenimentelor revoluționare de la 1848. O succintă retrospectivă: manualele interbelice discutau acest capitol al istoriei românilor sub titlul "Revoluțiile dela 1848", urmărindu-se desfășurarea lor în mod defalcat, arătându-se apoi eșecul survenit precoce încă din momentul lansării mișcării în Moldova, succesul efemer al revoluționarilor în Muntenia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoric al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându-se prin restructurarea tematică a materialului istoric, invită la o succintă reflexie epistemologică asupra periodizării ca procedeu analitic. Întrebarea la care dorim să răspundem este dacă, în privința periodizării timpului istoric, poate fi respectată injuncția epistemologică enunțată de Platon, aceea de a "decupa realitatea la încheieturile sale" (în Phaedrus). Știm că periodizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]