5,950 matches
-
străduim din răsputeri să risipim și puținele șanse pe care ni le oferă soarta. Popoarele pașnice par văduvite de destin. Ghinionul vine când cel puțin un detaliu este dereglat. Supraviețuirea poate fi destin. Sau biologie. Succesul vine când destinul îți suflă în aripi. Destinul unui om poate fi răsucit de o întâmplare sau de o carte. Subiectivitatea destinului frizează anarhia. Soartă toți avem, destin - numai unii. Destin nu înseamnă numai belele. Rigiditatea se relaxează prin hazard. Viața rămâne un perpetuu melanj
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
timp ne fura tărâțea vieții. Poate singurul lucru care funcționează ireproșabil în viața tuturor este trecerea timpului. Misiunea bătrâneții este să caricaturizeze idealurile de altă dată. Trecerea timpului salvează arta de inflație. În ciorba lui Cronos nu a reușit sa sufle decât arta. În materie de dorințe, cea mai severă cenzură o exercită vârsta. Bătrânețea este urâcioasa pentru ca împuținează și mintea și puterea. Numai timpul repară ierarhiile cizelate sperjur. Bătrânețea vine numai după ce lăsăm dragostea să plece. Îmi utilizez uneori timpul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
curajul în frică și impertinența în supunere. Patriotismul autentic mizează pe sensibilitate și pe subtilitate. Nu pe lozinci. Faci ce vrei, cu condiția să știi ce faci. Dacă vrei să nu te contrazică nimeni, discută singur ! Dimineața când te scoli, suflă într-o oglindă! Dacă se aburește, e OK ! Când libertatea este sfârtecată în exterior, se furișează în adâncul nostru. Nu vă faceți griji în privința sănătății ! Trece ea. Meritul cel mai mare al soției e că și - a ales un soț
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
curajul în frică și impertinența în supunere. Patriotismul autentic mizează pe simplitate și pe subtilitate, nu pe lozinci. Faci ce vrei cu condiția să știi ce faci. Dacă vrei să nu te contrazică nimeni, discută singur! Dimineața când te scoli suflă într-o oglindă! Dacă se aburește, e OK! Când libertatea este sfârtecată în exterior, se furișează în adâncul nostru. Nu vă faceți griji în privința sănătăți; trece ea. Meritul cel mai mare al soției e că și-a ales un soț
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dotat cu un deosebit talent de a înțelege lumea așa cum este și de a o trata cu detașare umoristică. I. Manea De V. Ghica va fi întotdeauna nevoie în naufragiul acesta de viață în care doar umorul și iubirea pot sufla uneori în pânza înălțată pe pluta de scânduri pe care i-o dăruim simbolic. A.G. Secară -“Aforismele lui Vasile Ghica sunt de o incontestabilă vervă.” Șerban Cioculescu Vasile Ghica, autor de aforisme demne de La Bruyere sau de un La Rochefoucould
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
-mă să vorbesc eu, și răspunde-mi Tu! 23. Cîte fărădelegi și păcate am făcut? Arată-mi călcările de lege și păcatele mele. 24. Pentru ce Îți ascunzi Fața și mă iei drept vrăjmaș? 25. Vrei să lovești o frunză suflată de vînt? Vrei să urmărești un pai uscat? 26. Pentru ce să mă lovești cu suferințe amare, și să mă pedepsești pentru greșeli din tinerețe? 27. Pentru ce să-mi pui picioarele în butuci, să-mi pîndești toate mișcările să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Au venit apoi “doftorii”, “spițerii” și “bărbierii”, care în 1805 au zidit-o din piatră. Astăzi este paraclisul asociației medicilor și farmaciștilor ortodocși din România. Mi-ai umplut capul cu o sumedenie de informații, dar despre moș Creangă n-ai suflat o vorbă. Apoi moș Creangă, bietul de el, era tânăr însurat atunci când a slujit ca diacon la această biserică. A făcut-o puțină vreme însă: 23 aprilie - 26 octombrie 1865 și la cererea starețului de la Golia - Isaia Vicol - s-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
litere mute, Scriind printre ruine Gănduri ce mă învăluie. ECOU DE TOAMNĂ Toamna și-a extins grădina. Chiar acum plouă afară Iar în sufletul meu cerne O rouă de lacrimi. A învins vântul și-n casă Tot mai mult el suflă peste noi, Vremea s-a tulburat, norii sunt negri Iar soarele a apus în doi. Tăcerea s-a rupt, egoistă e viața Când face ce vrea din noi. Neputința e mare, doare și iubirea, Când nu știi ce urmează apoi
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
gândire Și cu sufletu-i de nour precum vântul turbură visul din oglinda lacului Ș-astfel se izbesc În creierii mei Vijeliile gândirilor mele Cum ginii trecuturilor Se izbesc în ruinele Unui palat. Nu vezi tu că prin vorbele mele suflă moartea disperare? * Noaptea turbură lumina Precum nouri turbur marea * Împle-a lumea-a ei gândire [ 2Împle]2 sufletu-i de nor EminescuOpXV 1048} Și a lunei galben gând Pe palate se aruncă Luminând a umbrei dungi Iar oamenilor insenm Dunga
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt și nu era nici un om ca să lucreze pămîntul. 6. Ci un abur se ridica de pe pămînt și uda toată fața pămîntului. 7. Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărîna pămîntului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu. 8. Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; și a pus acolo pe omul pe care-l întocmise. 9. Domnul Dumnezeu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
corabie. 24. Apele au fost mari pe pămînt o sută cincizeci de zile. $8 1. Dumnezeu și-a adus aminte de Noe, de toate viețuitoarele și de toate vitele care erau cu el în corabie; și Dumnezeu a făcut să sufle un vînt pe pămînt, și apele s-au potolit. 2. Izvoarele Adîncului și stăvilarele cerurilor au fost închise, și ploaia din cer a fost oprită. 3. Apele au scăzut de pe fața pămîntului, scurgîndu-se și împuținîndu-se și, după o sută cincizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și pură ca un gaz. Nu înțeleg nici acum cum putea fi așa de albastră. Prin ea levitau mai multe foci, sau mai curând mai mulți elfi, mai multe himere - căci era imposibil să-ți imaginezi că animalele stupide care suflaseră în goarnă și aplaudaseră cu un sfert de oră înainte erau aceleași cu cele care se roteau acum sub apă, enorme, grase, fusiforme, cu capete făcând mișcări omenești, cu ochi înțelepți. Fiecare dintre cele trei femele și apoi, mai leneș
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
suportat în istoriile literare clasice nu numai datorită acumulării seci de date, ci și sentimentului că ți se vinde o butaforie, sentiment pe care l-am avut de-atîtea ori ca student ascultând cursuri despre olimpianismul lui Odobescu (fără să se sufle o vorbă despre sinuciderea lui din dragoste și despre morfinomania sa), despre inteligența critică a lui Camil Petrescu (dar extravaganța și grandomania lui?), despre un Blaga idealizat, despre un Arghezi bonom umblând cu bastonul prin București, despre un Nichita Stănescu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
făcuseră analize, poate și o biopsie. în seara precedentă aflase rezultatul, care era indubitabil și cumplit. Acum, deși vorbea liniștit, era de fapt într-un fel de agonie. Nu vroia să se ducă acasă. Băuse cu prietenii, dar nu le suflase o vorbă. Eram primul care afla. Am stat vreo patru ore de vorbă, camera s-a umplut de miros de țigară, de cutii goale de bere. S-a luminat afară și am stins lampa. Am încercat să-l liniștesc, deși
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
regret nimic". Reversul harului său este însă singurătatea și nefericirea. Căci Nea Gică nu este numai un personaj de desen animat. El este și o mască de clovn trist. Prin tot poemul, printre nenumărate mici detalii de o poezie sclipitoare, suflă un aer înghețat de singurătate. O nevoie disperată de dragoste, reprimată inițial și tot mai acută spre sfârșit însoțește "victoriile" profesionale ale artistului frizeriei. în cartea lui despre ființele imaginare, Borges scria că Dante a construit probabil uriașa mașinărie a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o carte umană, de "poezie-poezie", sensibilă și amuzantă, care poate fi citită de oricine, de la un copil la un cititor rafinat. Plăcerea lecturii o egalează aici pe cea din vechile volume optzeciste, pe care le mai deschid uneori cu nostalgie, suflând colbul de pe ele. Domnului profesor, cu dragoste Nu sîntem un neam fără mari valori. între țările Orientului - fiindcă, dacă apartenența noastră la Europa mai suportă discuții, orientali sîntem cu asupra de măsură - sîntem renumiți însă prin totala nepăsare pe care
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
lumină. Cu el înainte, ca o Bunavestire, pătrund în grota finală. Lupt cu Balaurul. N-am timp să văd cum arată. îl învălui continuu cu bilioane de steluțe otrăvite. Urletele-i sânt de nesuportat. Se zbate agonic, nu mai poate sufla jerbele lui de iridiu. Se înțepenește brusc. Se vitrifică. Se sparge în țăndări. E praf și pulbere. Dar și sănătatea mea e aproape la zero. Abia mă mai târăsc către poarta de malachită, ce se ridică, încet, ca să mă primească
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ești tu și l-am rugat să mă dea aici. Dacă nu te-am văzut aseară însă, m-am gândit că s-a nimerit altă corabie. - Uite că suntem iar împreună, zise Iahuben cu bucurie. Zeii nu ne despart. Vântul sufla din spate, însă prea slab, și corăbiile erau împinse și de vâsle. Cei doi prieteni se apropiară de marginea punții, ca să poată sta de vorbă netulburați. Lângă ei nu era nimeni, decât mai jos de punte, în locașul vâslei, un
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
smoc de iarbă spre obraji, cârmaciul zise oftînd: - Sunt greu ca un elefant! Dar și pământenilor nu le venea ușor, după un an de greutate totuși scăzută. Ieșiră pe podișul pustiu, mărginit de păduri. Nu se vedea nimeni. Numai vântul sufla prin cedri. CAPITOLUL XXVIII De mai bine o săptămână de când ieșiseră din luntrea lor, străinii și perechea pământeană umblau cercetând podișul și împrejurimile din munți. Numai în ziua a doua au zărit niște păstori, care la vederea lor au început
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
o piatră zbiera și se zbătea. Străinul nu înțelese ce se petrece și se opri să privească, însă văzu cu mirare că după ce răcnetele încetară, negustorul cel rotofei își luă măseaua însîngerată, trase un gât de rachiu de palmier și suflând greu îi dădu celuilalt pentru osteneală o măsură de grâu și, pe deasupra, două plăcinte calde. În alt colț al pieței, o femeie vindea țesături înflorate. În brațele ei plângea un prunc. Femeia îi turnă ceva în gură, dintr-o căniță
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de Angela. în după amiaza zilei de 12 septembrie, la aniversarea lui Ionuț, printre invitați se afla și fratele și cumnata Ramonei, Eugen și Oana. După ce toți copiii participanți au fost serviți din belșug cu prăjitură, suc și bomboane, Ionuț suflă cele cinci lumânări aprinse de pe tortul mare și frumos ornat, în timp ce Andrei îi făcea poze alături de părinții lui, care zâmbeau veseli, ajutându-l să le stingă. După ce reuși să stingă lumânările fu aplaudat și i se cântă „La mulți ani
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
avea cine să-l asculte. Poate toți colegii simțeau la fel, cum era și firesc, dar probabil, nici ei n-o puteau spune. O buburuză năucită de atâta lumină, abia trezită la viață, i se așeză pe mână. O ridică, suflă ușor asupra ei apoi o lăsă să zboare, luată de o rafală de vânt. Era frumoasă viața, iubea copacii, plantele și toate gâzele primăverii! Pe-nserat, când reveni spre dormitor după plimbarea zilnică prin livada școlii, pe aleea cu castani o
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
forță încă o gură de aer. Apoi lăsați aerul să intre din nou și repetați în continuu, într-un ritm de aproximativ 20 de respirații pe minut. Trebuie să sune ca un muget și să aveți senzația unui muget care suflă într-o flacără, cu rafale puternice. Dacă, în timp ce practicați acest exercițiu, aveți senzația că vă pierdeți suflul și trebuie să-l recăpătați, luați o pauză și inspirați prelung, lent și profund, țineți-vă respirația timp de câteva secunde și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
e unul dintre oamenii răi pe care i-am trimis la pârnaie odată păpușă. Ce s-a mai Încruntat la căcănarul ăla după aia! — Robbo... aici Înăuntru, arată el spre camera de Întâlniri și Închide ușa după noi. Ascultă, nu sufla un cuvânt despre asta, dar, după cum știi, lucrurile sunt destul de tensionate pe aici, mai ales până când o să se ocupe noul post de D.I. În reorganizarea de Anul Nou. Postul meu. Dar auzil pe Toal; explicându-mi că vrea ca unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mă frec pe țepii bărbii. Trebuie să mă bărbieresc cum trebuie. 00000000000000000000000000000 000000mănâncă00000000000000 0000000000000000000000000000 0000mănâncă Gazda Mea0000000000 00mănâncă0000000000mănâncă0000 0000000000000000mănâncă00000 0000000000000mănâncă000000000 000mănâncă00000000000mănâncă0 000000mănâncă00000000000000000 00000mănâncă00000000000000000000 000000000000000000000000000000 00000000000000000000000000000 mănâncă, eu am nevoie de hrană 000000000000000000mănâncă000 000mănâncă00000000000000da000 Plăceri simple. Aeroterma de sub biroul meu Îmi suflă aer fierbinte pe picior În timp ce-mi revin după Sherman Tank cu o ceașcă de cafea tare, un Kit Kat și o gogoașă de la Crawford’s. Telefonul mă Întrerupe. E un apel din afară. Nu-i ea. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]