5,219 matches
-
cunoștință prin care moare omul când se împărtășește de ele, concluzionând că, pe drept cuvânt a oprit Scriptura împărtășirea de pomul simțirii<footnote Ibidem, p. 25 footnote>. Urmându-l pe părintele său Sfântul Simeon Noul Teolog<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice, trad. de Ioan Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1998, p. 118. footnote>, Cuviosul Nichita Stithatul, vorbește despre o dublă înțelegere a Edenului: despre raiul cel din afară, văzut și cunoscut prin simțuri<footnote Aici se face
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
primejdui, numai aceia care sunt întăriți prin experiență; dar era nesănătos pentru oamenii simpli încă și necumpătați în dorințele lor, așa cum o hrană care poate fi vătămătoare celor plăpânzi cu stomac slab și cărora le trebuie lapte<footnote Sf. Grigorie Teologul, Cuvântarea a XXXVIII: La Arătarea lui Dumnezeu sau la Nașterea Mântuitorului, traducere și note de Pr.Dr. Gh. Tilea, în rev. Glasul Bisericii, anul XXI (1962), nr. 1-2, p. 19. footnote>. Deci, pomul cunoștinței a fost o încercare, o ispitire și
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
pentru vreun ideal, dar fără să aibă nici eleganța ușor fanată a retragerii din lume, "arta" pe care o critică este un fel de miles gloriosus, de soldat fanfaron: "vremea noastră nu e vremea cronicarilor și a rapsozilor, ci a teologilor lacomi, ipocriții unei vieți și cinicii unui minut de sinceritate, a cabotinilor bătrîni și a tinerilor fără alt ideal decît idealul unei vieți trîndave..." Trimiterea la Epigonii lui Eminescu (trecînd prin mult mai "violenta" Scrisoare aIII-a) e vizibilă: Voi
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
orbi. In memoriam Nichita. Metalingvism și marginalizare, Fundația Anastasia, București, 2013, 186 pag. Nu știu dacă posteritatea lui Nichita și-a găsit criticul în stare a-i fixa canonul, dar după cartea Tablou cu orbi poetul și-a găsit negreșit teologul, adică masoretul menit a-l judeca în tipar spiritual. Pentru Sorin Dumitrescu a-l cîntări pe Nichita după criteriul estetic e încercare zadarnică, criticii neputînd sesiza rangul de duh al stanțelor lui. Orbii din titlu sunt chiar criticii inapți a
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
foarte bucuros că această carte este bine primită. A apărut o primă cronică într-o revistă din Iași, făcută de un preot, și asta m-a impresionat, pentru că mie cel mai frică la cartea asta îmi este de preoți și teologi. Și cronica era foarte amabilă, foarte generoasă. Atât de generoasă și de amabilă încât, în final, ca să facă un compliment decisiv, se spune: ' Avem dinainte categoric o lucrare testamentară'. Chestia asta m-a deprimat oarecum și mă bucur acum că
Cartea Anului 2012 a fost desemnată () [Corola-journal/Journalistic/80703_a_82028]
-
din comun". "O analiză, un eseu despre parabolele din cele patru evanghelii - mai mult despre primele trei, decât despre a lui Ioan, nu știu de ce, o să-l întreb pe Andrei când l-oi prinde - care nu e făcută de un teolog și în același timp nici de un liber cugetător, care s-ar folosi de ele precum Ernest Renan când scria 'Viața lui Iisus', la sfârșitul secolului XIX, și vedea omul fără să-l vadă pe Fiul Domnului (...) Andrei Pleșu și-
Cartea Anului 2012 a fost desemnată () [Corola-journal/Journalistic/80703_a_82028]
-
contestă Istoria lui Călinescu și înglobează folclorul în literatura cultă, propunând istoricilor literari taxonomii într-adevăr surprinzătoare, ca de exemplu "modelul static-gregar" (unde este încadrat cronicarul Neculce) ori "modelul expansionist-rebel" (unde este așezat Dimitrie Cantemir) și înserieri în care Ioan Teologul și Bogomil fac casă bună cu Hobbes, Spengler și Lenin (p. 132). Lucrarea lui Leon Volovici, Apariția scriitorului în cultura românească (2004, reeditare) este, pe bună dreptate, evidențiată (în capitolul Nașterea scriitorului român) "pentru rigoarea demersului" (p. 151), menit să
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
ei, Eftimică. Ajuns episcop la Salonic, și care, prin 1920, stabilindu-se peste ocean, în America, îi trimisese de acolo la Urziceni 5 (cinci) dolari, ceea ce făcuse senzație în târgul meu de baștină. Acest Eftimică, înainte de a ajunge prelat, tânăr teolog, mama îmi spunea că, îndrăgindu-mă pe mine și fiind eu mic și răsfățat, avea obiceiul să mă ia în brațe și să mă arunce în sus, zicând, ca la noi, ...să crească băiatul mare!, dar în grecește. în primul
"Dacă mama arată cum trebuie..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10965_a_12290]
-
biserica lui Hristos este pentru un musulman nu numai dovada vulnerabilității creștinismului, ci semnul prevestitor al colapsului iminent. Resursele de credință ale creștinilor s-au epuizat, puterea lor de jertfă s-a stins, iar martirajul e o noțiune pe care teologii nu o pot folosi decît cu referire la trecut. În schimb, musulmanii mor pe capete și se sacrifică în numele lui Allah, împingîndu-și religia în intimitatea spiritului creștin. Toate acestea sunt semme pledînd pentru vria cu neputință de redresat în care
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
mai pregnant în dezbaterile culturale ale momentului. Pentru a oferi o imagine cît mai coerentă asupra principalelor orientări și individualități propuse de aceasta, coordonatorii au încercat să realizeze o selecție echilibrată, incluzînd comparatiști, critici literari, lingviști, specialiști în drept, psihanaliști, teologi sau filosofi, cu toții figuri de prim-plan în domeniile lor." Cu o astfel de arcă a lui Noe în care încap, se vede bine, cele mai divergente încrengături profesionale, e greu de crezut că selecția poate avea o minimă coerență
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
cădere liberă, un satelit american ce l-a fotografiat din toate părțile pînă să se distrugă, se va prăbuși la rîndul său pe Terra, după vreun milion și ceva de ani, atras de gravitația ei. Cu eternitatea, ne deprinseserăm, după teologi. Rămîne în suspensie o nouă doctrină a viitorului, care să ne pună bine cu apocalipsa. 1.000.000 și... (C.Ț.)
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
religiozitate uniformă”. Și Nemoianu este un comprehensiv și un tolerant, cu unele treceri critice spre „lateral”. Admite dialogul și dialectica dintre sacru și religios, la Eliade și Blaga. Laudă „creștinii luminați de pretutindeni”. A)trage-n encomion ortodoxia română. Între teologii români ortodocși mai noi, are bun cuvânt pentru D. Stăniloaie și Al. Elian. O apropiere rară și surprinzătoare. Râvnește și dezvelește demnitatea omului trăind în „ambele tărâmuri”, desigur terestru și celest. Utopizează o „unire religioasă (...) mondială”. Rămâne și un particular
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
copii mult mai recente, ar fi fost alcătuit în Bizanț, probabil cel mai târziu la sfârșitul secolului al IX-lea, supoziție care are în vedere unele trăsături de limbă arhaice, precum și faptul că referirile la părinții bisericii (Josephus Flavius, Grigorie Teologul, Ioan Hrisostomul, Andrei Criteanu etc.) nu sunt mai noi de Theodor Studitul (care a murit înainte de anul 826)". (p. 33) Capitolele care încheagă narațiunea Paliei istorice repovestesc canonic anumite evenimente biblice precreștine (chiar cu comentarii reproduse după părinții bisericii) în
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
decât să emoționeze și să incite în cel mai înalt grad. În același timp, cartea de memorii literare a lui Valeriu Anania oferă revelația unui mare prozator. Prin farmecul inimitabil al povestirii (autorul alternează umorul șugubăț al lui Creangă, seriozitatea teologului și inevitabila melancolie a maturului de azi care rememorează vremuri demult apuse) și corectitudinea judecăților, prin capacitatea cu totul specială de a iubi și a admira, Rotonda plopilor aprinși este o carte de suflet, dintre acelea care se păstrează la
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
Despre Orobio "Orobio era un rabin atît de învățat, încît nu căzuse niciodată în patima fantazărilor ce li se reproșează atîtor alți rabini; profund, fără a fi obscur, cunoscător la multor scrieri, un om plăcut și foarte cuviincios. Filip Limborch, teolog al arminienilor din Amsterdam, a făcut cunoștință cu el în jurul anului 1685; ei discutară mult timp împreună, fără nici o acreală însă și ca doi prieteni care vor să se lumineze unul pe altul (...). " Ei luară hotărîrea să aștearnă pe hîrtie
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
și ca doi prieteni care vor să se lumineze unul pe altul (...). " Ei luară hotărîrea să aștearnă pe hîrtie întrebările și răspunsurile, pe care apoi le-au tipărit amîndoi în anul 1687. A fost, poate, cea dintîi dispută între doi teologi în care nu se aruncară ocări, dimpotrivă amîndoi adversarii purtîndu-se unul față de celălalt cu tot respectul. "Limborch respinge spusele marelui și ilustrului evreu, care, la rîndul său respinge formulele marelui și ilustrului creștin. Orobio nu vorbește niciodată de Isus Cristos
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
cele dinspre apărătorii rigizi ai teologiei ortodoxe, ofensați de "disidența" tot mai apăsată a lui Blaga ce păruse o vreme a se încadra convenabil gândirismului. Din preajma revistei diriguite de Nichifor Crainic s-au ivit cîteva cărți ce reverberează decepția unor teologi (toți autorii erau profesori la Seminarul teologic din Sibiu) că, deși fiu de preot și el însuși student la teologie, în anii primului război mondial (spre a nu fi mobilizat), Blaga nu a devenit un portdrapel al dreptei credințe, un
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
cine vrea să tragă concluzii din marile evenimente istorice, exemplul lui Iulian Apostatul e într-adevăr semnificativ. Nu era un metafizician propriu-zis, ci numai un filosof cu talent de pamfletar. Fusese crescut în credința creștină pentru a deveni un împărat teolog cum aveau să fie ulterior aproape toți împărații Bizanțului (...). În ce consta problema pe care și-o propusese Iulian? Foarte simplu: în detronarea dogmei revelate prin Fiul lui Dumnezeu cel întrupat și înlocuirea ei prin miturile fanteziei grecești, care putea
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
de a-i stîrni mînia, "școala științifică" a lui Motru i se înfățișa drept o "verigă a evoluției culturii românești", trebuitoare chiar dacă insuficientă, controversabilă. Stăniloaie nu făcea decît să pledeze în favoarea convingerilor în duhul cărora fusese format ca și ceilalți teologi, "avocați ai unui anumit Dumnezeu". Făceau ceea ce le reclama sutana. "În definitiv, orice filosofie ca și orice religie nu e decît o mitologie în sens foarte general", declara Blaga în chip de concluzie. Pentru Nichifor Crainic nu găsea decît cuvinte
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
Alexan Este Marius Cruceru un teolog? Splendida lui carte, reeditată în 2013 Înconjurând muntele fericirilor. O abordare periegetică a Predicii de pe Munte 1 obligă cititorul la multe ezitări, reflexii, ocolișuri și redefiniri ale termenilor până să răspundă, eventual, afirmativ la întrebarea de mai sus. Știm că
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
muntele fericirilor. O abordare periegetică a Predicii de pe Munte 1 obligă cititorul la multe ezitări, reflexii, ocolișuri și redefiniri ale termenilor până să răspundă, eventual, afirmativ la întrebarea de mai sus. Știm că Marius Cruceru este, în sens comun, un teolog: este un reputat profesor de teologie biblică și a scris o carte foarte savantă, mai demult, despre terminologia trinitară a lui Augustin, „Augustin, un amator“. Dar cu noul său comentariu la cele câteva capitole din Evanghelia lui Matei autorul iese
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
a ei, sau de faptul că simetriile textului seamănă cu lampadarul iudaic cu șapte brațe, ca un semn al punerii în discuție a legii înseși, dar în folosul și dezmințirea legii), atunci consecințele sunt atât de bogate, încât ele aparțin teologului tocmai pentru că nu mai sunt doar ale lui. Mai întâi, lectura se sprijină pe admiterea unei polisemii intenționate a textului. Nimic mai clar decât o justificare - așa cum se petrecea și în prologul la De doctrina christiana, cu același argument, într-
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
lectura se sprijină pe admiterea unei polisemii intenționate a textului. Nimic mai clar decât o justificare - așa cum se petrecea și în prologul la De doctrina christiana, cu același argument, într-o altă lume - a nevoii de instrucție umanistă în lumea teologilor. În al doilea rând, Marius Cruceru ne spune nouă ceea ce spusese lumii sale Abelard, cu argumente aproape identice: că polisemia ironică a Scripturii e o condiție istorică a lucrurilor disputabile și că, implicit, domeniul teologiei trebuie să îl accepte. În
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
a pus în circulație emisiunea de mărci poștale „Personalități II“, menită a marca aniversarea a 100 de ani de la nașterea unor importante personalități românești. Astfel, marca poștală cu valoarea nominală de 4 500 de lei ilustrează portretul preotului profesor și teolog ortodox Dumitru Stăniloae; cea cu valoarea nominală de 8 000 de lei prezintă portretul pictorului Alexandru Ciucurencu; marca poștală cu valoarea nominală de 30 500 de lei ilustrează autoportretul poetului Ilarie Voronca, iar cea cu valoarea nominală de 46 500
Agenda2003-24-03-32 () [Corola-journal/Journalistic/281130_a_282459]
-
Eminescu de teologie, Î.P.S.Nicolae Corneanu îi citește textele ca pe niște palimpseste, așa că pasajele care convin devin extrem de lizibile, pe când celelalte cad în penumbră sau chiar se opacizează. Nu poți afirma că ai de-a face cu un teolog (Eminescu nu este numit în mod direct teolog, dar dacă Mitropolitul întâlnește prea des cugetări sau comentarii teologice în articolele sale, concluzia nu poate fi alta) doar pentru că acesta s-a interesat de vechi cărți religioase românești sau de tratate
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]