5,198 matches
-
ne cer să ne vindem conștiințele pentru niște izmene, pantofi și fulgi de ovăz; că noi putem risca pentru că nu avem familii și pentru că mulți dintre noi suntem ofițeri de rezervă cu stagiu și cu decorații obținute pe front. Studenții teologi au izbucnit în aplauze furtunoase, eu m-am făcut galben și mic, iar adunarea s-a întrerupt într-o atmosferă foarte încordată. Sfătuit de colegi am dispărut. Am aflat apoi că s-a telefonat la București că „la Suceava nu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Căminului studențesc, mi-a propus să lucrez ca prefect de studii în cadrul internatului, plătit ca zilier. Am acceptat bucuros. DIACON După trecerea examenului de licență m-am căsătorit și la 20 iulie 1947 am fost hirotonit diacon pe seama capelei studenților teologi din Suceava, la sfințirea bisericii din Stupca lui Ciprian Porumbescu, de către P.S. Emilian Antal, locotenent de Mitropolit al Bucovinei. Crăciunul anului 1947 l-am sărbătorit, împreună cu părintele Traian Saghin la capela penitenciarului din Suceava. în capela penitenciarului am cunoscut pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
care lucrau în învățământ să divorțeze, dacă doreau să mai fie acceptate în învățământ. Concluzia celor care-i cereau Martei să divorțeze era: -Cu cât mai curând, cu atât mai bine. În anul 1948 au fost arestați mai mulți studenți teologi, luați din paturi noaptea. În timp ce erau anchetați la penitenciarul din Suceava, le-am trimis în mai multe rânduri alimente prin soția mea studenta Marta Miron, căsătorită Moise. Primită în incinta închisorii cu pachetul cu alimente, a fost legitimată și apoi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
regăsește într-o religie, așa cum nu tot ce este sacru fundamentează religii. Așadar, putem „să fim pioși fără a avea o religie, după cum putem fi artiști fără a face opere de artă”. i.2.6. Arnold Gottfried a fost un teolog protestant rupt de Biserica luterană oficială. Ideea lui era aceea că dreapta credință nu este o dogmă (în sensul lui l. Blaga), un adevăr relevat Părinților pustiei. Mai curând, ea ar rezulta din poziția socială privilegiată a unor clerici, obținută
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de numele lui Martin Luther (1483-1546). „La universitatea din Wittenberg, încă din 1512, Luther a ținut, vreme de aproximativ treizeci de ani, cursuri de exegeză biblică care, alături de o foarte intensă activitate de predicator, au constituit axa activității sale ca teolog și reformator.” ideile teologului și reformatorului Martin Luther au făcut istorie. În timp și istorie, ele au generat protestantismul în forma sa primă. „ca și în cazul lui Mahomed, biografia lui Luther ne ajută să înțelegem izvoarele creativității sale religioase
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Luther (1483-1546). „La universitatea din Wittenberg, încă din 1512, Luther a ținut, vreme de aproximativ treizeci de ani, cursuri de exegeză biblică care, alături de o foarte intensă activitate de predicator, au constituit axa activității sale ca teolog și reformator.” ideile teologului și reformatorului Martin Luther au făcut istorie. În timp și istorie, ele au generat protestantismul în forma sa primă. „ca și în cazul lui Mahomed, biografia lui Luther ne ajută să înțelegem izvoarele creativității sale religioase.” un exemplu elocvent ține
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Diferențele se mențin în funcție de modul în care este invocată în ritualuri libertatea Duhului Sfânt. astăzi, în lume există zone puternic penticostalizate: coreea, America latină și africa, iar numărul credincioșilor este în continuă creștere. Faptul în sine „i-a surprins atât pe teologi, cât și pe experții în științe sociale”. Susținătorii frenetici ai secularizării și ai dispariției religiei au fost bulversați. Acum sunt nevoiți să accepte faptul că secularizarea nu este o tendință globală, ci, mai curând, o excepție într-o anumită parte
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
trece de la „haos” la „cosmos”. X.2. Cosmogoniile indiene Sunt o moștenire transmisă din preistorie. Importante sunt interpretările și revalorizările pe care vechii indieni le-au dat creației. Există patru tipuri de cosmogonii care i-au interesat pe poeții și teologii Vedelor: a) creația prin fecundarea Apelor originare. Aici, în imnul X din Rig Veda, zeul înfățișat ca „embrion de aur” plutea deasupra apelor. Apoi, „cufundându-se în ele, el fecundează apele care Îl zămislesc pe zeul focului, agni...”; b) creația
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
la moarte. în comunitățile arhaice, unde nu exista o separare a puterilor și o diviziune socială a muncii așa cum ne-o reprezentăm noi, europenii, șamanul era un specialist al sacrului cu multe alte funcții sociale. După cum spunea Eliade, „șamanul este teolog și demonolog, specialist al extazului și vindecător, auxiliar al expedițiilor de vânătoare, protector al comunității și al turmelor, psihopomp și, în anumite societăți, erudit și poet”. a. Ohlmarks, un autor clasic invocat de Eliade, susține că șamanismul ar fi la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
apară. valuri de protest și mitinguri au avut loc în toată lumea musulmană (Turcia, Egipt, Pakistan, Kuweit etc.). Ali Bardakoğlu, însărcinatul cu afaceri religioase al Turciei, l-a acuzat pe Papă de „aroganță și ostilitate”. Acceptă critica pe care Papa - ca teolog - o poate face religiei islamice sau membrilor ei, dar nu acceptă profanarea coranului și a Profe tului. Președintele Turciei l-a acuzat de faptul că nu înțelege islamul. O grupare teroristă irakiană declara: „Nu vom avea liniște până nu vom
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este astăzi foarte puternic? Pentru că a păstrat tradiția religioasă în toată puritatea ei. legea face parte din sfera divinului. Pentru musulmani, legea divină este mult mai eficientă decât în sistemul occidental al separației puterilor în stat. Exemplu: învățatul musulman este teolog, jurist, om politic. Neexistând în islam un sistem democratic de tip occidental, vocea comunității respectă vocea învățatului din cetate. Lipsește distincția dintre liderul laic și cel religios. Oamenii sunt egali în fața lui Dumnezeu. instituțiile statului nu sunt separate de cele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
tendințele viitorului. Oamenii dotați cu o astfel de inteligență sunt contemplativi, manifestă sensibilitate estetică, au viziune holistică, au respect pentru toți oamenii acceptând diferențele, Pentru ei execițiile de relaxare și meditatia sunt binefăcătoare. Se manifestă la filozofi, gânditori, istorici, analiști, teologi. Trebuie precizat că unii psihologi au definit și alte inteligențe, care reprezintă de fapt combinații ale tipurilor de inteligență prezentate mai sus. Daniel Goleman, în anul 1994, a folosit conceptul de inteligență emoțională, care regăsește trăsături ale inteligențelor: intrapersonală și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
1833; Marmontel, Adelaida sau Păstorița alpicească, Buda, 1836; Leopold Șimann, Doi prunci părăsiți..., Buda, 1850. Repere bibliografice: Primii gramatici români bănățeni, „Foaia diecezană”, 1922, 24-25; Iorga, Ist. lit., III, 321-324; Tomescu, Calendarele, 74-76, 119-121; Dicț. lit. 1900, 848; Păcurariu, Dicț. teolog., 453. C. T.
TEODOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]
-
Candid C. Mușlea, O dinastie de preoți și protopopi Radu Tempea, Brașov, 1939, 14-41; Ioachim Crăciun, Cronicile românești ale Transilvaniei și Banatului, AIN, 1958-1959; Ist. lit., I, 619-620; Cărturari brașoveni, 215-216; Dicț. lit. 1900, 845-846; Mazilu, Vocația, 107-108; Păcurariu, Dicț. teolog., 450-451. C. T.
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]
-
I, 263-266; Piru, Ist. lit., II, 144-145; Ist. lit., II, 109-111; Ivașcu, Ist. lit., I, 321; Gavril Istrate, Limba română literară, București, 1970, 37-38, 44-63; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 461-463; Cărturari brașoveni, 216; Dicț. lit. 1900, 846-847; Păcurariu, Dicț. teolog., 451. F. F.
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
Dumnezeu care s-ar putea să nu existe”. Eseurile teologice din Dăruind vei dobândi (1992) vorbesc despre „dulcea taină” a creștinismului sau, mai direct spus, despre ce înseamnă a fi în zilele noastre un bun creștin. De oriunde ar porni, teologul ajunge la această chestiune. Călugărit, el se duce smerit la superiorul mănăstirii și îl întreabă dacă în noua lui condiție mai are dreptul să scrie. Dezlegat, monahul Nicolae ia în serios îndemnul și scrie fără frică aceste „cuvinte de credință
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
virtuți sau Fapte bune de căpetenie, Brașov, 1847. Repere bibliografice: I. D. Suciu, Nicolae Tincu Velia (1816-1867). Viața și opera lui, București, 1945; Actele Simpozionului de raporturi culturale, literare și lingvistice româno-iugoslave, București, 1979, 491-502; Dicț. lit. 1900, 852-853; Păcurariu, Dicț. teolog., 457; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii române, Iași, 1997, 444. S. C.
TINCU-VELIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
toate țările lumii; a pus bazele unei înțelepciuni perene; și-a pus amprenta asupra gândirii a numeroși filosofi, nu doar orientali ci și din Occident; a fost elogiat prin creații nemuritoare. Pentru toate acestea, putem admite ca adevărată afirmația unui teolog catolic: „Dacă excludem faptul unic prin care adorăm urma, prezența însăși a lui Dumnezeu, buddhismul e, poate, cel mai important fenomen al istoriei”.
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a prins acolo și, fiind mulți studenți de la Teologie, s-a făcut un cor pe care n-am să-l uit niciodată... și pe care niciodată n-am să-l mai ascult. Formidabil a fost... Ce voci frumoase... Au fost teologi, dirijori de cor, era plin... de la Politehnica din Timișoara, de la Teologia din Arad... Un cor bine armonizat, cu voci pregătite, cu cântece frumoase... Mai țin minte că era Petru Lupșa din Arad, de la Facultatea de Teologie..., terminase normala și el
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am apropia de o limită care să Însemne „dispariția” completă a lumii externe? Ar rămâne totuși „ceva”, independent de noi, scrie liceanul Blecher: o necunoscută, o undă, lucrul În sine (după Kant), natura (după Spinoza), incognoscibilul (după Shopenhauer), divinitatea (după teologi). Ar rămâne marele mister, destinul, enigma originară și taina ultimă. Acel ceva pe care tânărul gânditor Îl consideră, deopotrivă, „obiectiv, etern și independent”, dar și În intimă relație generică și stimulativă cu conștiința pe care o numește activă și creatoare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
studențești, cari au dus la cucerirea Centrelor și a Uniunii de către legionari. Am fost chiar în primul comitet legionar al CSB (Corpul Studențesc București). Cu el am lucrat 5 ani în București, în imediata apropiere a Căpitanului în special între teologi și preoțime în sensul celor de mai sus. La cununie mi-a fost naș. Când m-am preoțit și am plecat din București mi-a zis: „Până acum am lucrat împreună. De acum drumurile noastre se despart. Eu voiu apuca
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al dacilor la Roma lui Iulius Cezar. Principele Grigore Alexandru Ghica al X-lea apare într-o carte despre vremurile romantismului (Speranța, 1984), după care prozatorul se întoarce la epoca sa predilectă, cea străromână, acum personajul principal fiind astronomul și teologul Dionysus Exiguus, „discipol” la „schola” unei mănăstiri tomitane (Depărtarea și timpul, 1986). În fine, Sacrificiul aduce în prim-plan pe luptătorii ardeleni pentru Marea Unire, totul fiind prezentat, ca și în celelalte cărți, pe fondul de violență și „bestialitate” al
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
Chișinău, 1923; Istoria sfântă a Vechiului și Noului Testament, ed. 4, Chișinău, 1925; Procesul și apărarea mea. Denunțarea complotului apocaliptic, București, 1937. Repere bibliografice: Gh. Cunescu, Mitropolitul Gurie al Basarabiei - iubitor al cărții românești, „Telegraful român”, 1992, 45-48; Păcurariu, Dicț. teolog., 193-194; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 236. V.C.
GROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287373_a_288702]
-
ed. (Mihai Eminescu. Viața și opera), îngr. și pref. Ilie Șandru, Miercurea Ciuc, 2000; Alexandru Roman. 1826-1897, Sibiu, 1897; Arhiepiscopul și mitropolitul Miron Romanul, Sibiu, 1898; Catedrala mitropolitană din Sibiu. Istoricul zidirii (în colaborare), Sibiu, 1908; Cuvântări și predici ale unui teolog, mai târziu cleric român în țară sub stăpânire străină, I-VIII, București, 1923-1939; Pagini dintr-o arhivă inedită, îngr. și introd. Antonie Plămădeală, București, 1984; Note ascunse. Jurnal, Cluj-Napoca, 1999. Culegeri: Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
regimului dualist austro-ungar (1867-1918). După documente, acte și corespondențe rămase de la Elie Miron Cristea, Sibiu, 1986; Antonie Plămădeală, Contribuții istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea. Documente, însemnări și corespondențe, Sibiu, 1987; Păcurariu, Ist. Bis., III, 427-429, passim; Păcurariu, Dicț. teolog., 133-134. M.Dc.
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]