4,773 matches
-
de șomeri, multi provenind de la minele închise în ultima vreme. Apoi, cred că organizatorii din umbră sperau că tensiunea indusă în țara de marșul mineresc va ridica la răscoală întreaga populație, așa după cum profețea și îndemna de mai multă vreme teoreticianul Vadim Tudor. Mă întreb, în aceeași ordine de idei, cum e posibilă organizarea unor forțe de-a dreptul militare (termenul "paramilitar" e prea slab în condițiile date) fără că serviciile secrete să aibă cunoștință de așa ceva. Firește că nu e
Si caii se spintecă, nu-i asa? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18148_a_19473]
-
cantitativă a diversității și fragmentării, precum și de accesul ludicului în prim planul existenței”(p. 49) Ce-ar fi atît de nou aici și care să nu fie postmodern, habar n-am! Autoarea vorbește mult de simulacre, autorii citați sunt clasici teoreticieni postmoderni (Bourdieu, Baudrillard, Eco, Bauman, Lyotard etc.), exemplele pe care își sprijină argumentațiile sunt (și) de acum 20 de ani, la fel de vechi sînt și numeroase din studiile citate, iar noul concept, în condițiile în care se cerea impus cu forța
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
știm cum îl vedea, de pildă, N. Manolescu pe Ibrăileanu sau Mihai Zamfir pe M. Dragomirescu. Colega noastră de la Cluj, Irina Petraș ne oferă însă o compensație, publicând foarte recent un masiv "dicționar ilustrat" al criticilor, istorici literari, eseiștilor și teoreticienilor din ultima jumătate a secolului care s-a încheiat. Intitulat cu modestie programatică probabil Panorama criticii literare românești dintre anii 1950 și 2000, volumul cuprinde totuși un dicționar de personalități, și nu o privire asupra criticii ca domeniu; ceea ce este
Criticii români de azi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/15555_a_16880]
-
pe care să poți paria. Din multele articole, aproape singurele citabile rămîn cele despre jurnal. Din Scriitori români de azi, sînt memorabile paginile scrise despre jurnalul lui Radu Petrescu. De ce nu s-a apropiat criticul cu aceleași arme fine de teoretician de operele unor Fănuș Neagu sau Nicolae Breban? Se pare că, nu de puține ori, Eugen Simion face critică "impresionistă" preferențial. Teoria literaturii este cea care îi asigură un loc aparte în critica română contemporană. Nu pentru că ar face teorie
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
că, nu de puține ori, Eugen Simion face critică "impresionistă" preferențial. Teoria literaturii este cea care îi asigură un loc aparte în critica română contemporană. Nu pentru că ar face teorie literară pură, ci pentru că folosește corect instrumente și achiziții ale teoreticienilor străini. De ce este Ficțiunea jurnalului intim un eveniment? Pentru că reprezintă o încercare de sinteză coerentă, cursivă, care se întinde pe mai bine de o mie de pagini. Pentru că devine automat, prin amplitudinea și corectitudinea informațiilor critice, o referință obligatorie pentru
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
în primul volum este deci înglobată întreaga miză și valoare a acestei cărți. Mai întîi o observației bibliografică. Eugen Simion pornește cu o premiză incitantă la început, dar care, pe parcurs se va dovedi amăgitoare. Și anume: cei mai buni teoreticieni ai jurnalului sînt înșiși cei care îl scriu. Alegerea pornește și din motive mult mai obiective decît paradoxul propus de Simion. Nu prea s-au făcut studii în acest domeniu care să aibă și un mare ecou. A nu se
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
Nu prea s-au făcut studii în acest domeniu care să aibă și un mare ecou. A nu se înțelege că nu se poate întocmi o bibliografie, dar acest �gen" a beneficiat de mult mai puțină atenție din partea criticilor și teoreticienilor reputați. Jurnalul a fost considerat mult timp o anexă la opera unui mare scriitor... Există un teoretician care îi blochează nu de puține ori discursul în aporii care se întind pe multe pagini. Sursa este Roland Barthes. Eugen Simion cade
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
nu se înțelege că nu se poate întocmi o bibliografie, dar acest �gen" a beneficiat de mult mai puțină atenție din partea criticilor și teoreticienilor reputați. Jurnalul a fost considerat mult timp o anexă la opera unui mare scriitor... Există un teoretician care îi blochează nu de puține ori discursul în aporii care se întind pe multe pagini. Sursa este Roland Barthes. Eugen Simion cade (voit sau nu, oricum nerentabil) în capcana formulărilor paradoxale, de multe ori delfice, ale extraordinarului scriitor francez
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
Constantin Țoiu Jurnalul lui André Gide curpinde multe însemnări de prozator veritabil. Spun veritabil, gândindu-mă la prozatorul clasic bonom, nu teoretician, si care trage că boul... vorba franțuzeasca: îl n'y a que leș boeufs... Doamne ferește, nu-i cazul lui Gide. Dar notele lui, câteodată, trădează interesul de observator concret ce-l avea, pizmuindu-l în secret pe Balzac, de exemplu
Despre Marx by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15575_a_16900]
-
Câtă dreptate aveați de a fi văzut în apropierea mea de comunism ceva sentimental; dar ce greșeală făceați neînțelegând că aveam dreptate! După cât vă cunosc, singurul comunist ce merită acest lucru trebuie să ajungă aici prin teorie. Vorbiți ca niște teoreticieni. Teoria, sigur, este ceva folositor. Dar fără căldura inimii și fără iubire, ea îi vatămă pe cei pe care pretinde că-i vindecă. Să ne temem de cei ce vor să aplice la rece marxismul; de cei ce vor, cu
Despre Dumnezeu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15560_a_16885]
-
Pompiliu Constantinescu, ,,impresioniști, adepți ai unei metode cu pretenții teoretice minime, pusă în circulație la sfîrșitul secolului al XIX-lea în literatura franceză", după cum îi caracterizează C. Pricop, cu toate că E. Lovinescu, G. Călinescu, dar și Vladimir Streinu au fost și teoreticieni defel lipsiți de interes. ,,Formalizarea" criticii se anunță odată cu ,,mult ironizatul" Mihail Dragomirescu și continuă, în perioada postbelică, cu structuraliștii, semioticienii, narativiștii noștri, care, în bună parte, și-au revizuit între timp rigiditățile doctrinare, apropiindu-se de discursul critic tradițional
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
Dansul în Grecia Antică; - dansul alături de muzică și poezie - felurile dansului antic grecesc 2. Nașterea și fundamentarea baletului - Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XlV-lea, Academia de dans; Lully, Moliιre - comedia balet. 3. J.G.Noverre -reformator și teoretician al baletului "Scrisori despre dans și balete". 4. Baletul în epoca romantică - climatul romantic; F.Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi și "Gissele". Rolul celor trei dansatoare în evoluția baletului. - J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Dânsul în Grecia Antică: - dânsul alături de muzică și poezie - felurile dansului antic grecesc 2. Nașterea și fundamentarea baletului - Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet. 3. J.G. Noverre - reformator și teoretician al baletului "Scrisori despre dans și balete". 4. Baletul în epoca romantică - climatul romantic; F. Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F. Elsser, C. Grisi și "Gissele". Rolul celor trei dansatoare în evoluția baletului. - J. Perrot, J. Mazilier, A.S. Saint-Leon
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Dânsul în Grecia Antică; - dânsul alături de muzică și poezie - felurile dansului antic grecesc 2. Nașterea și fundamentarea baletului - Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XlV-lea, Academia de dans; Lully, Moliιre - comedia balet. 3. J.G.Noverre -reformator și teoretician al baletului "Scrisori despre dans și balete". 4. Baletul în epoca romantică - climatul romantic; F.Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi și "Gissele". Rolul celor trei dansatoare în evoluția baletului. - J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
de selecție doar persoane cu experiență profesională recunoscută în domeniul filmului, care prin formare și/sau activitate sunt în măsură să analizeze și să evalueze scenarii și proiecte de film, cum sunt: scenariști, regizori, producători, critici de film, istorici sau teoreticieni de film, actori, compozitori de muzică de film, directori de imagine, creatori de decoruri de film, creatori de costume de film, editori de film, realizatori de coloane sonore de film, distribuitori de film, directori de creație sau experți în comunicare
REGULAMENT din 14 august 2006 (*actualizat*) privind concursul de selecţie a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltare de proiecte, producţie şi distribuire de filme*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180483_a_181812]
-
Dânsul în Grecia Antică: - dânsul alături de muzică și poezie - felurile dansului antic grecesc 2. Nașterea și fundamentarea baletului - Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet. 3. J.G. Noverre - reformator și teoretician al baletului "Scrisori despre dans și balete". 4. Baletul în epoca romantică - climatul romantic; F. Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F. Elsser, C. Grisi și "Gissele". Rolul celor trei dansatoare în evoluția baletului. - J. Perrot, J. Mazilier, A.S. Saint-Leon
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Dânsul în Grecia Antică: - dânsul alături de muzică și poezie - felurile dansului antic grecesc 2. Nașterea și fundamentarea baletului - Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet. 3. J.G. Noverre - reformator și teoretician al baletului "Scrisori despre dans și balete". 4. Baletul în epoca romantică - climatul romantic; F. Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F. Elsser, C. Grisi și "Gissele". Rolul celor trei dansatoare în evoluția baletului. - J. Perrot, J. Mazilier, A.S. Saint-Leon
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
atât de multe prevederi neizbutite, lacune și necorelări încât textul este aproape imposibil de aplicat în practică. Inițial, în cadrul Ministerului Justiției a fost alcătuită o comisie de experți având ca mandat găsirea unor posibilități de înlăturare a neajunsurilor semnalate de teoreticieni și practicieni, pe calea unei modificări a Legii nr. 301/2004 . Pe parcursul desfășurării lucrărilor acestei comisii, în considerarea numărului și implicațiilor deficiențelor de fond ale reglementării, s-a ajuns la concluzia potrivit căreia singura modalitate eficientă de lucru este elaborarea
HOTĂRÂRE nr. 1.183 din 24 septembrie 2008 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203331_a_204660]
-
3. Noua estetică a coregrafiei clasice - George Balanchine, Serge Lifar. 6. Precursorii modernismului 6.1. Inovațiile scenice și ale limbajului coregrafic. Coregrafi reprezentativi- Loie Fuller, Isadora Duncan, Ruth St. Denis, Ted Shawn. 7. Expresionismul german 7.1. Rudolf van Laban - Teoretician și precursor al dansului contemporan. 7.2. Dansul fără muzică și gestul simbolic - Mary Wigman. 7.3. Tanztheater- Actualitatea demersului coregrafic al lui Kurt Jooss. 7.4. Continuatori ai esteticii expresioniste și ai Tanztheater - Până Bausch, Susanne Linke, Gerhard Bohner
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
3. Noua estetică a coregrafiei clasice - George Balanchine, Serge Lifar. 6. Precursorii modernismului 6.1. Inovațiile scenice și ale limbajului coregrafic. Coregrafi reprezentativi- Loie Fuller, Isadora Duncan, Ruth St. Denis, Ted Shawn. 7. Expresionismul german 7.1. Rudolf van Laban - Teoretician și precursor al dansului contemporan. 7.2. Dansul fără muzică și gestul simbolic - Mary Wigman. 7.3. Tanztheater- Actualitatea demersului coregrafic al lui Kurt Jooss. 7.4. Continuatori ai esteticii expresioniste și ai Tanztheater - Până Bausch, Susanne Linke, Gerhard Bohner
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
obiective asociate *Font 8* ┌───────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────────┐ │Activitate de cercetare științifică, │Activitate didactica și Tabelul 2. În situația în care activitatea candidaților practicieni este cu precădere didactica, standardele minimale pot fi îndeplinite prin publicarea unui număr de cărți similar numărului de cărți pentru teoreticieni. În fiecare caz este vorba despre o operă de sinteză (carte - spectacol - film) exprimată și comunicată public prin mijloace specifice de expresie. În perimetrul învățământului superior vocațional, pentru îndeplinirea standardelor minimale, o carte de autor, volum de analiză și studii
ORDIN nr. 4.204 din 15 iulie 2013 (*actualizat*) pentru modificarea anexelor nr. 3, 5, 9, 18, 19, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 33, 34 şi 35 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254097_a_255426]
-
echivalează cu o carte de autor/volum de analiză și studii de specialitate etc., publicat(e) la o editură acreditata, două spectacole de teatru/coregrafice/rol principal sau cu un film de ficțiune/film documentar de lung metraj, atât pentru teoreticieni, cât și pentru practicieni. Menționam încă o dată că aceste criterii se referă la întreaga perioadă de activitate științifică, creație artistică și activitate didactica. În contextul autonomiei universitare, senatul universității poate elabora și alte standarde și criterii suplimentare și obligatorii, specifice
ORDIN nr. 4.204 din 15 iulie 2013 (*actualizat*) pentru modificarea anexelor nr. 3, 5, 9, 18, 19, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 33, 34 şi 35 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254097_a_255426]
-
Activitate de cercetare științifică/creație artistică în domeniul specific de referință (acronim CS) 3. Recunoaștere și impactul activității (acronim RIA) Specializările din domeniul muzical impun diferențierea între practicieni (compozitori, dirijori, regizori de operă, coregrafi, interpreți vocali și instrumentali ș.a.) și teoreticieni (muzicologi cu diferite domenii concrete de expertiză, pedagogi muzicali, folcloriști ș.a.). Aceste diferențieri se reflectă în tipul de prestații/realizări supuse aprecierii prin prisma criteriilor de față. Tabelul 1. Activitatea didactica și profesională (DID) *Font 8* *) Termenul "publicat" se referă
ORDIN nr. 4.204 din 15 iulie 2013 (*actualizat*) pentru modificarea anexelor nr. 3, 5, 9, 18, 19, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 33, 34 şi 35 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254097_a_255426]
-
obiective asociate *Font 8* ┌──────────────────────���────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────────┐ │Activitate de cercetare științifică, │Activitate didactica și Tabelul 2. În situația în care activitatea candidaților practicieni este cu precădere didactica, standardele minimale pot fi îndeplinite prin publicarea unui număr de cărți similar numărului de cărți pentru teoreticieni. În fiecare caz este vorba despre o operă de sinteză (carte - spectacol - film) exprimată și comunicată public prin mijloace specifice de expresie. În perimetrul învățământului superior vocațional, pentru îndeplinirea standardelor minimale, o carte de autor, volum de analiză și studii
ORDIN nr. 4.204 din 15 iulie 2013 (*actualizat*) pentru modificarea anexelor nr. 3, 5, 9, 18, 19, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 33, 34 şi 35 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253416_a_254745]
-
echivalează cu o carte de autor/volum de analiză și studii de specialitate etc., publicat(e) la o editură acreditata, două spectacole de teatru/coregrafice/rol principal sau cu un film de ficțiune/film documentar de lung metraj, atât pentru teoreticieni, cât și pentru practicieni. Menționam încă o dată că aceste criterii se referă la întreaga perioadă de activitate științifică, creație artistică și activitate didactica. În contextul autonomiei universitare, senatul universității poate elabora și alte standarde și criterii suplimentare și obligatorii, specifice
ORDIN nr. 4.204 din 15 iulie 2013 (*actualizat*) pentru modificarea anexelor nr. 3, 5, 9, 18, 19, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 33, 34 şi 35 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253416_a_254745]