4,885 matches
-
a rememorat câteva amintiri legate de Aurel Baghiu, fost deținut politic, membru în conducerea județeană Cluj a FDPR și scriitor memorialist, originar din această localitate, care în pagini cutremurătoare a descris închisorile comuniste unde a ajuns ca student al Politehnicii timișorene. În Iernut, dialogul s-a centrat pe universitarul Mircea Muthu, profesor la Facultatea de Litere, poet și critic literar care-și are rădăcinile aici. Ajunși în Târgu Mureș, la Hotelul „Continental“ - locul de desfășurare al manifestărilor -, clujenii au primit invitația
ÎN 21 IUNIE 2013, LA TÂRGU MUREŞ A AVUT LOC SĂRBĂTOAREA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345708_a_347037]
-
de diplome naționale și internaționale. A debutat în anul 1980 în Revistă URZICA. A fost invitat să realizeze caricaturi la emisiunea "Duminică în familie"de Mihaela Rădulescu. A colaborat la Jurnalul Național, cu Marius Țuca și Dan Diaconescu. În cotidianul timișorean "Renașterea Banateana"a avut timp de mai mulți ani serialul de benzi desenate "Hominid"(un personaj evoluționist, cam nedezvoltat și cam ciudat, inventat de el, care se dezvoltă și devine om). Se consideră un artist neînțeles de oameni și de
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356495_a_357824]
-
membrilor noștri. Enumerăm aici titlurile cărților, publicațiilor scriitorilor filialei noastre din anul 201: Andreia Elena Anucuța - Anuarul Nr.1 al LSR Filiala Timișoara - martie, 2011 - Anuarul Nr.2 al LSR Filiala Timișoara - ianuarie, 2012. Bude Ioan - Repere religioase ortodoxe române timișorene, Editura Artpress, Timișoara, 2011 Cionchin Ionel - Revista istoricilor CLIO, din Timișoara, (redactor șef adjunct); - Revista LUMINA DIVINĂ, din Timișoara, (redactor șef adjunct); - Revista HELIOPOLIS, din Timișoara, (consilier științific) Drăgan Doina - Anuarul Nr.1 al LSR Filiala Timișoara - martie 2011 - Anuarul
FILIALA TIMIŞOARA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354750_a_356079]
-
denumirile instituțiilor bănățene, cuvântul vest. După cum au mers lucrurile, în ultimele decenii, pare de înțeles. Sună telefonul. Urmează o seară cu prietenii. Ne întâlnim, normal, într-o bibliotecă din campus, unde citim volume de Heineken, Peroni sau de autori locali Timișoreana, Ursus... Fiecare, după ce limbă a mai învățat! Pe ecrane, rula un remake între foste glorii ale fotbalului românesc. De astă dată, doar multe artificii! Prin tribunele încinse de oamenii cavernelor contemporani. A doua zi am aflat rezultatul. Previzibil !... Al dumneavoastră
VEST... DE VEST... SPRE VEST ... (I) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354890_a_356219]
-
din clerul de mir. Drept aceea, în încercarea de recuperare a operei Episcopului Vasile Coman al Oradiei (1971 - 1992), am găsit o lucrare ce nu a văzut lumina tiparului într-un text integral, fiind publicată, ca studii separate, în revista timișoreană de teologie: „Mitropolia Banatului”. În sine, lucrarea este de fapt teza de doctorat în teologie pe care Părintele Vasile Coman a susținut-o în anul 1947, la catedra de liturgică a distinsului Profesor Petre Vintilescu, intitulată „Rugăciunile pentru autoritățile statului
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
demnitatea, valoarea, să pretinzi respectul, interesul și înțelegerea, ba mai mult, cei suspectați de asemenea „defecte” erau „puși la zid”. Personal, lucrând în aceleași Combinate din Borzești și Pitești cu „Stelică”, și făcând parte din colegiul de redacție al revistei timișorene „Coloana Infinitului” în perioada 2000-2004, i-am publicat articolul despre Consonantica lui Odobleja. Din tot sufletul său dorea să facă cunoscut meritul savantului, în toată țara. Scriitorul român contemporan Ștefan Dumitrescu, în cartea sa „Psihologia și pedagogia poporului român”, scrie
ARMONIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368972_a_370301]
-
legătură de ce a făcut Ion Ilici Iliescu și Petre Roman la televizor, trebuie să deschidă DEX-ul la cuvântul revoluție, să citească, compare, judece și pe urma să vorbească și să scrie. Al doilea, Titus Suciu a participat la revoluția timișoreană și a fost primul care a publicat „Reportaj cu sufletul la gură”, un reportaj de 269 (douăduteșaizecișinouă) de pagini a acelor șapte zile timișorene. Acest reportaj a apărut în mai multe ediții, primul în 1990. Titus Suciu a continuat să
LASZLO TÖKÉS FALS REVOLUŢIONAR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369003_a_370332]
-
și pe urma să vorbească și să scrie. Al doilea, Titus Suciu a participat la revoluția timișoreană și a fost primul care a publicat „Reportaj cu sufletul la gură”, un reportaj de 269 (douăduteșaizecișinouă) de pagini a acelor șapte zile timișorene. Acest reportaj a apărut în mai multe ediții, primul în 1990. Titus Suciu a continuat să cerceteze în amănunțit revoluția timișoreană și pe lângă articole a mai publicat „Revoluția pe înțelesul detractorilor” și recent „Candelă împotriva timpului”, în colaborare cu Vasile
LASZLO TÖKÉS FALS REVOLUŢIONAR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369003_a_370332]
-
care a publicat „Reportaj cu sufletul la gură”, un reportaj de 269 (douăduteșaizecișinouă) de pagini a acelor șapte zile timișorene. Acest reportaj a apărut în mai multe ediții, primul în 1990. Titus Suciu a continuat să cerceteze în amănunțit revoluția timișoreană și pe lângă articole a mai publicat „Revoluția pe înțelesul detractorilor” și recent „Candelă împotriva timpului”, în colaborare cu Vasile Bogdan. Sătul, cum suntem cu toții, de ipocrizia lui Laszlo Tökés și-a acoliților săi, Titus Suciu a deschis DEX-ul la
LASZLO TÖKÉS FALS REVOLUŢIONAR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369003_a_370332]
-
suntem cu toții, de ipocrizia lui Laszlo Tökés și-a acoliților săi, Titus Suciu a deschis DEX-ul la cuvântul revoluționar și a realizat că decoratul lui Băsescu cu „Steaua României” ca scânteia revoluției, a fost, de fapt, absent la revoluția timișoreană, s-a ascuns în spatele perdelelor! Atunci, când dintre cei adunați, în fața casei parohiale de la Maria, s-au desprins primii revoluționari și l-au chemat să meargă cu ei, să înfrunte dictatura comunistă, a refuzat categoric, trimițându-i acasă, cu: „totul
LASZLO TÖKÉS FALS REVOLUŢIONAR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369003_a_370332]
-
îl reflectă cu prisosință în versuri. Nirvana, un volum citit de Crăciun 2014, trecând de la deznădejde la împăcare. Cuvintele mele sunt pulberi ușoare, la lectură, simțirea mea, însă, s-a înălțat. Cristina Ștefan, 27 dec 2014 OLIMPIA BERCA- Din literatura timișoreană Recent a apărut, la Editura Mirton, cartea ”Din literatura timișoreană”, în Colecția Epica, autor Olimpia Berca. Cuprinzătoare vieții și operei scriitoarei Olimpia Berca acest postum biografic este un omagiu al scriitorului Eugen Dorcescu pentru soția sa, la marea despărțire de
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
de Crăciun 2014, trecând de la deznădejde la împăcare. Cuvintele mele sunt pulberi ușoare, la lectură, simțirea mea, însă, s-a înălțat. Cristina Ștefan, 27 dec 2014 OLIMPIA BERCA- Din literatura timișoreană Recent a apărut, la Editura Mirton, cartea ”Din literatura timișoreană”, în Colecția Epica, autor Olimpia Berca. Cuprinzătoare vieții și operei scriitoarei Olimpia Berca acest postum biografic este un omagiu al scriitorului Eugen Dorcescu pentru soția sa, la marea despărțire de femeia căreia i-a dedicat o viață de iubire. Dincolo de
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
cunună de lauri pentru un om desăvârșit în profesie și carieră, un drum existențial fericit. Cei care am cunoscut-o îi prețuim trecerea prin viețile noastre, cu însemne clare de memorie respectată. Profesorul șiscriitorul Eugen Dorcescu, face acest dar literaturii timișorene și române, un gest deloc postum, păstrându-i vie dragostea, munca și realizările în cartea “OLIMPIA BERCA- Din literatura timișoreană” Nu aș putea încheia micul meu discurs, azi, 5 iunie 2015, la aniversarea doamnei Berca, decât cu versurile sensibile ale
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
îi prețuim trecerea prin viețile noastre, cu însemne clare de memorie respectată. Profesorul șiscriitorul Eugen Dorcescu, face acest dar literaturii timișorene și române, un gest deloc postum, păstrându-i vie dragostea, munca și realizările în cartea “OLIMPIA BERCA- Din literatura timișoreană” Nu aș putea încheia micul meu discurs, azi, 5 iunie 2015, la aniversarea doamnei Berca, decât cu versurile sensibile ale lui Eugen Dorcescu care deschid periplul prin viața frumoasă a femeii unice și iubite, soția sa, și dincolo de moarte. “dorul
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
5 mai 2012; „Banat”, 4, 2012 etc. în volume: Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernității, II, Editura Cartea Românească, 1979 , p. 285-287; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999, p. 297-298; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000, p.27; Who's who în România, 2002; Maria Nițu, Seducții literare, Editura Eubeea, Timișoara, 2005, p. 207-216; Dicționar al scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005, p. 95-98; Aurel Sasu, Dicționar biografic al
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]
-
2013; „Agero”, Stuttgart, 15 aprilie 2013 etc. - în volume: Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernității, II, Editura Cartea Românească, 1979 , p. 285-287; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999, p. 297-298; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000, p.27; Who’s who în România, 2002; Maria Nițu, Seducții literare, Editura Eubeea, Timișoara, 2005, p. 207-216; Dicționar al scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005, p. 95-98; Aurel Sasu, Dicționar biografic al
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
1973), interviu publicat prima dată în suplimentul cultural, Caraș-Severinul, nr. 1 / 1972, al ziarului reșițean, Flamura, și faptul că, în „închiderea lucrării“, stă interviul pe care autorul îl acordă poetului pelasg > valah-macedonean, Vasile Todi, interviu publicat mai întâi în revista timișoreană, Scrisul bănățean, anul al IV-lea, nr. 2 - 3 / 2015. Textele „căsniciei infernale“ din această carte - deja „reper“ pentru estetica speciei - în care Nicolae Sârbu se dovedește un mare jurnalist cu statut de strateg-intervievator, așadar, textele - în afara celui ivit din
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
liber ceea ce trăiesc, observ și cunosc. A devenit o deprindere, ca atâtea altele. Am o puternică libertate intrinsecă și sunt autonom. Recunosc că am probleme în folosirea limbii române literare pentru că, la început, o amestecam cu frateliana - după numele cartierului timișorean în care m-am născut și în care noi, copiii cartierului, amestecam cuvintele românești, șvăbești, ungurești și sârbești când ne jucam împreună, iar asta a lăsat o amprentă greu de șters. Apoi, în facultate, am luat notițe și am tocit
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
întâlnirile colegiale la Timișoara. Am rememorat vremea liceului și studenției, vremea sărăciei și a cartelelor, vremea când eram sub șenilele tancurilor rusești și trebuia să slăvim și să ovaționăm tirania comunistă a Kremlinului și a NKVD-lui. În acea vreme studențimea timișoreană a avut curajul protestului anticomunist, cerând îmbunătățirea condiților de viață, plecarea armatei rusești din România, scoaterea limbii ruse din programa de studii. Timișoara, în data de 30 octombrie 1956, a devenit Tribuna Libertății României. Pentru acei studenți îndrăzneți ai generației
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
mulțumire, deplin meritate, trebuie să le adresăm tot timpul; mai ales pentru că azi sunt unii care umbresc, care diminuează curajul și acțiunea acelei generații, evenimentele istorice în urma cărora viața studenților români s-a îmbunătățit foarte mult. Protestul și Memoriul studenților timișoreni au fost discutate serios în CC al PCR și tovarășii au admis, cu stupefacție și mare îngrijorare, că noua intelectualitate, pe care voiau să o formeze după normă comunistă, este împotriva lor de la început! „Semn rău, trebuiesc îmbunătățiri, tovarăși’’. Imediat
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
fost înlocuită cu pâine la discreție, iar în anul următor limba rusă era scoasă de la admiterea în universități devenind facultativă în programă. În 1958, armata rusă părăsea România. Începutul eliberării! Singurul lucru ce nu s-a înfăptuit din Memoriul Studenților Timișoreni a fost schimbarea comunismului în democrație. Pentru aceasta au luptat mulți dar au mai suferit încă 33 de ani până când tot timișorenii au fost primii care au năruit un sistem, cum a spus revoluționarul timișorean Ion Savu. SOLSTIȚIUL IERNII ÎN
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
a înfăptuit din Memoriul Studenților Timișoreni a fost schimbarea comunismului în democrație. Pentru aceasta au luptat mulți dar au mai suferit încă 33 de ani până când tot timișorenii au fost primii care au năruit un sistem, cum a spus revoluționarul timișorean Ion Savu. SOLSTIȚIUL IERNII ÎN TIMIȘOARA LIBERĂ. În 2014 s-au împlinit 25 de ani de când revoluționarii timișoreni au năruit sistemul dictatorial comunist. Ei sunt primii din România care au făcut o breșă în dictatura comunistă, către libertate, către democrație
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
au mai suferit încă 33 de ani până când tot timișorenii au fost primii care au năruit un sistem, cum a spus revoluționarul timișorean Ion Savu. SOLSTIȚIUL IERNII ÎN TIMIȘOARA LIBERĂ. În 2014 s-au împlinit 25 de ani de când revoluționarii timișoreni au năruit sistemul dictatorial comunist. Ei sunt primii din România care au făcut o breșă în dictatura comunistă, către libertate, către democrație, breșă care nu a mai putut fi închisă de dictatură. La Timișoara a fost cu adevărat o revoluție
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
nucleul revoluționar care, văzând lașitatea pastorului de-a li se alătura, l-au lăsat în plata Domnului și-a Securității, au trecut podul și au început revoluția. Au învins într-o sătămână. S-a scris și vorbit mult despre săptămâna timișoreană și încet-încet, după 25 de ani, lucrurile încep să se limpezească, adevărurile ieșind la suprafață. Amarnice adevăruri. Dintre foștii revoluționari, mulți sunt dezamăgiți de situația din țară și, pentru prima oară în istoria noastră, emigrează lăsând în paragină, datorită politicienilor
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
orașe care au rămas în ultima fază a competiției pentru acest titlu au felicitat pe invingător, iar timișorenii s-au revărsat pe străzi ca să serbeze victoria. „Shine Your Light - Light up Your City!" sau "Luminează orașul prin tine!", sloganul campaniei timișorene exprimă încrederea în propria lumină și în puterea ei de a o răspândi. Mesajul entuziast este inspirat de proverbialul „spirit timișorean", spiritul conviețuirii interetnice, culturale și confesionale. „Timișoara a mizat puternic pe mozaicul de etnii și pe armonia în care
OPORTUNITĂŢILE CULTURII EVREIEŞTI LA TIMIŞOARA – CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021 de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362587_a_363916]