5,710 matches
-
ci dorința de a obține cât mai multe diplome/certificate ce pot servi interesului financiar. Cultura de rețea și cultura comunitară par a se regăsi foarte puțin la nivelul școlii, ultima fiind chiar foarte slab reprezentată. Raportând cultura școlii la tipologia elaborată de C. Handy, constatăm că, deși organizația școlară se pliază cel mai bine pe cultura sarcinii, care valorizează echipa și competențele profesionale ale indivizilor, menținerea unei anumite doze de birocrație și centralism la nivelul sistemului educațional face ca la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de psihologie colectivă, un fenomen de grup, o stare de contagiune colectivă care se obiectivează în ceea ce am putea numi ambianța umană internă a organizației". Devine astfel limpede că analiza și interpretarea climatului unei organizații nu se reduce la considerarea tipologiei relațiilor interpersonale sau de grup. Climatul presupune mult mai mult. El implică (re)considerarea aspectelor motivaționale, a satisfacției pe care indivizii o resimt prin statutul și rolul lor la nivel organizațional, a procesului de comunicare organizațională, a tipului de management
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ne privește, vom interpreta climatul organizațional ca fiind spiritul unei organizații, acea forță interioară a acesteia, capabilă să mobilizeze indivizii pentru angajarea în sarcină, să le accentueze atașamentul față de organizație sau, dimpotrivă, să le inducă comportamente de evitare. Stabilirea unei tipologii a climatului organizațional este strict dependentă de tipologia culturii organizaționale și, mai exact, de tipul de management asumat și promovat la acest nivel. În ce măsură poate fi acesta unul rigid, flexibil sau capabil să ofere identitate individului? Putem afirma că, în funcție de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
spiritul unei organizații, acea forță interioară a acesteia, capabilă să mobilizeze indivizii pentru angajarea în sarcină, să le accentueze atașamentul față de organizație sau, dimpotrivă, să le inducă comportamente de evitare. Stabilirea unei tipologii a climatului organizațional este strict dependentă de tipologia culturii organizaționale și, mai exact, de tipul de management asumat și promovat la acest nivel. În ce măsură poate fi acesta unul rigid, flexibil sau capabil să ofere identitate individului? Putem afirma că, în funcție de tipul de organizație ce se detașează pe axa
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
măsură destul de mică și numai în anumite condiții. 3. Democratic consultativ care permite comunicarea bilaterală, iar subordonații sunt responsabili de deciziile luate numai la nivelul de bază. 4. Democratic participativ, caracterizat prin descentralizare decizională, încredere, motivare, comunicare la toate nivelurile. Tipologia stabilită de Lickert poate fi considerată o concentrare a altor șase tipuri de climat școlar pe care le stabilesc Holpin și Croft (1963, apud Păun, 1999) în încercarea de a analiza și clasifica tipurile de climat școlar descrise de interacțiunile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de altă parte, de cauze specifice, ce caracterizează sistemul educațional românesc și care ne obligă să facem referire la necesitatea reformei educației. Interesantă pentru analiza noastră este și clasificarea realizată de Singh, R. R. (1992, p. 12). El stabilește o tipologie ce cuprinde: a) cauze interne (schimbarea aparține în esență sinelui, având caracter cumulativ și o natură psihologică); b) cauze externe (schimbarea e declanșată din exterior și are efect necumulativ). Deși ambele cauze pot genera schimbări de substanță, există și voci
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
coborâtor. Possum se eliberează de temele serioase ale poetului, dă la o parte oamenii și încinge o horă de pisici, care de care mai hazoase și mai ușor de îndrăgit. Sunt versuri afectuoase. În aceste cincisprezece poeme întâlnim o întreagă tipologie. De la numele pisicilor până la isprăvile lor, observăm o degajare și o libertate a râsului fără egal în toată cariera literară a lui Eliot. Veselia e cristalină și neîngrădită. Cotoii și pisicuțele trec prin tot felul de peripeții, de la înfrățirea cu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ei însă și-au permis, chiar în numele aceleiași ideologii scolastice, să abordeze fenomenele naturale și sufletești cu detașare, să le descrie cu obiectivitate, altfel decât strict prin îndumnezeire. Acestora li se datorează o serie de încercări reușite de clasificare a tipologiilor spirituale în sensibile, volitive, neîndu-plecabile. În orice etapă istorică, cunoașterea sufletului a însemnat învingerea unor asperități de natură metodologică și conceptuală. Epoca medievală este un bun exemplu, când drumul cunoașterii psihologice a necesitat învingerea unor dificultăți conceptuale legate de limitele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interval cuantificate au fost considerate relevante pentru însemnătatea proceselor asociative constituite și mai puțin pentru particularitățile individuale ale subiectului. Ceea ce mai mulți cercetători au experimentat pe această linie Wundt a generalizat în laboratorul său, concluzia sa fiind că există trei tipologii asociative: cea a vorbăreților, a celor cu reactivitate asociativă realizată în raport cu logica internă și alții în raport cu logica externă a cuvintelor prezentate. Rezultatele experimentale dobândite pe această linie investigativă erau cu atât mai provocatoare cu cât opinia lui Wundt că procesele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Alfred Binet (1857-1911). El a colaborat îndeaproape cu neurologul Charcot, studiind experimental împreună problema clasificării persoanelor capabile să efectueze operații mentale complexe. Caracterele diferențiale detașate de ei au fost interpretate conform cu gândirea lui Charcot. Acesta a clasificat oamenii potrivit unor tipologii distincte, formulate de el, în: vizuali, auditivi și motori. Sunt tipologii pentru care a găsit suport în modul de proiecție a stimulilor distincți și dominanți existenți în creier. Un an de referință pentru noua perspectivă diferențială a psihologiei este 1900
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
experimental împreună problema clasificării persoanelor capabile să efectueze operații mentale complexe. Caracterele diferențiale detașate de ei au fost interpretate conform cu gândirea lui Charcot. Acesta a clasificat oamenii potrivit unor tipologii distincte, formulate de el, în: vizuali, auditivi și motori. Sunt tipologii pentru care a găsit suport în modul de proiecție a stimulilor distincți și dominanți existenți în creier. Un an de referință pentru noua perspectivă diferențială a psihologiei este 1900, când apare lucrarea de referință a lui Wilhelm Stern (1871-1938) Despre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
diverselor viscere ale organismului, de activitatea sistemului nervos, cu accent tot mai crescut pe funcțiile scoarței cerebrale, pe rolul glandelor cu secreție internă ș.a. Toate aceste încercări au avut un debușeu aplicativ comun, îndreptat spre psihologia personalității, spre caracterologie, spre tipologia temperamentală, spre psihotehnică, spre psihopatologie și în final spre psihoterapie. În conformitate cu metodologia și regula generală de lucru însușită cu mare entuziasm în primele decenii ale veacului XX, toate fenomenele psihice trebuiau să aibă un corespondent material aflat în interiorul organismului, al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Era o psihanaliză care pleca de la fenomenele psihice normale și nu de la cele psihiatrice, de patologie. Interesul său a fost îndreptat constant spre complexitatea vieții psihice, considerată ca un tot unitar. În anul 1921 publică prin-cipala sa lucrare, cu titlul Tipologiile psihice, în care sunt puse fundamentele unei caracterologii propriu-zise, prin care să se detașeze teoretic de Freud și de Adler. Este lucrarea în care a fost lansată tipologia introvertitului, ci opusă extravertitului. Jung a avut grijă să-i diagnosticheze pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un tot unitar. În anul 1921 publică prin-cipala sa lucrare, cu titlul Tipologiile psihice, în care sunt puse fundamentele unei caracterologii propriu-zise, prin care să se detașeze teoretic de Freud și de Adler. Este lucrarea în care a fost lansată tipologia introvertitului, ci opusă extravertitului. Jung a avut grijă să-i diagnosticheze pe cei doi concurenți adversari au săi, pe Freud și pe Adler, considerându-l pe primul un extravertit și pe al doilea un introvertit. Fără să subestimeze contribuțiile lor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
59-60) În poeziile sale ulterioare, în "Heroida", de exemplu, Ovidiu face dovada cunoștințelor dobândite în anii de studiu la Atena, Creta, Siracuza, Alexandria. Pictează în versuri femeia, dă frumuseții acesteia suflet, puterea de a iubi. În poeziile sale se găsesc tipologii felurite în care femeia poate să iubească: Didona un tipar ultim pe altarul iubirii; Penelopa arhetipul fidelității conjugale; Phaedra tiparul-simbol al iubirii interzise; Iphigenia tiparul sacrificiului de sine; Medeea este tiparul incandescenței unei iubiri posesive transformată în ură paroxistică. Fiecare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Perspectiva sociologică / 78 5.2.2. Perspectiva funcționalistă / 83 5.2.2.1. Funcțiile media / 83 5.2.3. Feluri diferite de a face jurnalism: hard news vs. soft news / 88 5.2.4. Selecția știrilor / 90 5.2.5. Tipologii ale știrilor / 97 5.2.6. Caracteristicile știrilor / 99 5.2.7. O nouă tendință în materie de știri: faptul divers / 101 6. Caracteristicile comunicării politice actuale / 105 6.1. Reconfigurarea comunicării politice actuale / 108 6.2. Comunicarea de campanie
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
2. Comunicarea de campanie / 113 6.3. Impactul media asupra campaniilor electorale / 115 6.3.1. Agenda control / 119 6.3.2. Modelul rezonanței / 121 7. Agenda setting și implicațiile sale politice / 125 7.1. Cadrajele din știri: distincții și tipologii / 129 7.2. Efectele cadrajelor din media / 135 7.3. Cadraje diferite: efecte diferite / 139 8. Noi direcții în cercetarea efectelor media / 145 8.1. Legătura dintre trăsăturile de personalitate și participarea politică / 145 8.2. Aversiunea față de conflict și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de cadru interpretativ este limitativ, fiindcă nu incorporează complexitatea problematicii cadrajelor. Literatura de specialitate rămâne deci în continuare fragmentată, așa cum observa Entman (1993). Termenul de "cadraj" transpune un mod de a înțelege organizarea sistemică și, adesea, predeterminată a știrilor în tipologii care facilitează selecția, focalizarea și prezentarea după anumite tipare. Informația nu are o valoare intrinsecă decât dacă este încadrată într-un context care îi oferă coerență. Știrile pot fi înțelese ca narațiuni care încorporează informații și elemente factuale, fiind adesea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
anumite tipare. Informația nu are o valoare intrinsecă decât dacă este încadrată într-un context care îi oferă coerență. Știrile pot fi înțelese ca narațiuni care încorporează informații și elemente factuale, fiind adesea purtătoarele unor mesaje implicite. Pentru identificarea unei tipologii a cadrajelor, conținutul informațional al știrilor este mai puțin important decât comentariul interpretativ care îl însoțește. Acest aspect valabil, în general, în cazul jurnalismului este cu atât mai evident în cazul știrilor de televiziune care conțin metafore, fraze-cheie și alte
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
simpliste: Această tendință către convergență nu poate fi pur și simplu proiectată în viitor, fără a ține cont de problema partizanatelor" (Hallin și Mancini, 2004). Partizanatul și orientarea spre profitul financiar sunt două constante ale universului jurnalistic contemporan. Una dintre tipologiile care surprinde cel mai bine diferența dintre modurile diferite de a face jurnalism distinge între trei logici curente în peisajul media actual: logica partizană, logica publică și cea a profitului. În tabelul de mai jos sunt surprinse caracteristicile fiecăreia dintre
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
asupra opiniei publice, dat fiind că logica partizană și logica profitului sunt preponderente în jurnalismul actual. O altă distincție a funcțiilor pe care le îndeplinește jurnalismul în societățile actuale îi aparține autorului francez Jacques Le Bohec (2007), care identifică cinci tipologii ale presei, plecând de la metoda tipurilor ideale propusă de Max Weber. Acestea nu sunt însă modele concrete, categorii de clasament etanșe; majoritatea situațiilor se asemănă și niciun ideal tip nu este superior celorlalte. Diverse roluri ale jurnaliștilor Definiții variate ale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
structurile cu care interacționează. În plus, abordarea sociologică a accentuat rutinele profesionale de care se servesc jurnaliștii și a sondat tipurile de public cărora li se adresează. Rémy Rieffel (2005/2008) propune o abordare originală a jurnalismului și identifică o tipologie a practicilor jurnalistice, pornind de la trei niveluri de reprezentare distincte: a) al sferei subiective adică al motivațiilor, percepțiilor legate de propriul rol și, în general, al autoreflexivității; b) al sferei organizaționale adică studiul rutinelor profesionale care stau la baza producerii
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
are, de asemenea, în centru o anumită reprezentare asupra publicului căruia i se adresează. Tot mai frecvent publicul media se definește doar în termeni de "realitate economică", de rating. Aprofundând analiza câmpului jurnalistic, Herbert Gans (1979/2004) a stabilit o tipologie a jurnaliștilor în funcție de percepția asupra auditoriului, pornind, ca și Rémy Rieffel, de la structurile de personalitate ale jurnaliștilor. Gans (1979/2004, p. 230) delimitează două noțiuni ce se dovedesc a fi importante pentru a caracteriza reprezentările jurnaliștilor legate de public: * audiența
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în cazul jurnaliștilor care își reprezintă publicul ca fiind, fie nerealist, fie cinic, credul sau incompetent; * audiența secundară, când publicul este perceput ca fiind compus din superiori, colegi, prieteni sau din cercul cunoscuților. În acest context, este utilă menționarea unei tipologii similare care distinge atitudinile jurnaliștilor în funcție de reprezentările pe care le au asupra propriului public. Dennis McQuail (2000, pp. 223-224), proponentul acestei tipologii, identifică patru tipuri de atitudini: 1) paternalismul îi reunește pe cei care estimează că este de datoria lor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ca fiind compus din superiori, colegi, prieteni sau din cercul cunoscuților. În acest context, este utilă menționarea unei tipologii similare care distinge atitudinile jurnaliștilor în funcție de reprezentările pe care le au asupra propriului public. Dennis McQuail (2000, pp. 223-224), proponentul acestei tipologii, identifică patru tipuri de atitudini: 1) paternalismul îi reunește pe cei care estimează că este de datoria lor să educe audiența, ale cărei nevoi, motivații sau interese devin în acest context lipsite de importanță; 2) specializarea, în care accentul cade
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]