4,816 matches
-
statocentrismului realist s-a conturat în interiorul programului liberal-pluralist, în anii '70, în jurul lui Joseph Nye și Robert Keohane. Modelul politicii transnaționale dezvoltat și amendat ulterior sub forma interdependenței complexe punea accentul pe apariția unei noi componente a raporturilor internaționale: relațiile transnaționale. Ele aduceau în centru noii actori nestatali: corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale. Acești actori erau transnaționali, în sensul că interacțiunile în care se angrenau nu mai erau filtrate de autoritățile (diplomația) statului de origine. Această perspectivă a stat ulterior
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
anii '70, în jurul lui Joseph Nye și Robert Keohane. Modelul politicii transnaționale dezvoltat și amendat ulterior sub forma interdependenței complexe punea accentul pe apariția unei noi componente a raporturilor internaționale: relațiile transnaționale. Ele aduceau în centru noii actori nestatali: corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale. Acești actori erau transnaționali, în sensul că interacțiunile în care se angrenau nu mai erau filtrate de autoritățile (diplomația) statului de origine. Această perspectivă a stat ulterior la baza modelului politicii globale, influent în mediile liberal-instituționaliste
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
Keohane. Modelul politicii transnaționale dezvoltat și amendat ulterior sub forma interdependenței complexe punea accentul pe apariția unei noi componente a raporturilor internaționale: relațiile transnaționale. Ele aduceau în centru noii actori nestatali: corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale. Acești actori erau transnaționali, în sensul că interacțiunile în care se angrenau nu mai erau filtrate de autoritățile (diplomația) statului de origine. Această perspectivă a stat ulterior la baza modelului politicii globale, influent în mediile liberal-instituționaliste contemporane. S-a făcut simțită tendința de inspirație
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
relațiile internaționale cu ajutorul metaforei nonierarhice a rețelei, iar interacțiunile actorilor nu mai sunt constrânse de granițele naționale, ca în modelul realist. Astfel, se poate evidenția un domeniu al politicii globale în care interacționează guvernele, organizațiile internaționale (guvernamentale și neguvernamentale), corporațiile transnaționale (cu sucursalele lor localizate în diverse țări) și organizațiile neguvernamentale interne. Ceea ce caracterizează acest model este densitatea interacțiunilor, mai ales datorită angrenării în activități transnaționale a actorilor nestatali din interiorul diverselor societăți. Creșterea densității raporturilor este favorizată de dezvoltarea rapidă
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
un domeniu al politicii globale în care interacționează guvernele, organizațiile internaționale (guvernamentale și neguvernamentale), corporațiile transnaționale (cu sucursalele lor localizate în diverse țări) și organizațiile neguvernamentale interne. Ceea ce caracterizează acest model este densitatea interacțiunilor, mai ales datorită angrenării în activități transnaționale a actorilor nestatali din interiorul diverselor societăți. Creșterea densității raporturilor este favorizată de dezvoltarea rapidă a tehnologiei, care facilitează comunicarea la nivel global. Thomas Risse propune o tipologie a actorilor transnaționali bazată pe două criterii: structura internă și motivațiile diverselor
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
este densitatea interacțiunilor, mai ales datorită angrenării în activități transnaționale a actorilor nestatali din interiorul diverselor societăți. Creșterea densității raporturilor este favorizată de dezvoltarea rapidă a tehnologiei, care facilitează comunicarea la nivel global. Thomas Risse propune o tipologie a actorilor transnaționali bazată pe două criterii: structura internă și motivațiile diverselor tipuri de actori. Primul criteriu ne ajută să distingem între organizații formale (de la CTN la OING) și rețele, iar al doilea, între actorii cu motivații instrumentale și cei motivați să promoveze
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
problematicii militare și de securitate, un monopol tradițional al guvernelor și în epocile anterioare. Chiar și în ariile tematice considerate deschise actorilor nestatali și în care este recunoscut aportul OING, modelul ortodox de sorginte realistă nu include activitățile cu caracter transnațional. Rămâne de explicitat felul în care cele două modele percep rolul OIG, entitatea cea mai problematică din punctul de vedere al calității de actor. În acest sens, se poate porni de la observația lui Charles Pentland că a deveni un actor
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
activiștii stângiști au scandaloasa libertate de a se manifesta nestingheriți într-un sistem pluralist, liberal, în timp ce simpatizanții liberali (în sens larg, nu partinic) sunt în permanență asupriți de sistemele socialiste, în cel mai bun caz parțial democratice, fără ca marile conjurații transnaționale ale amatorilor de vocalize la portavoce să îndrăznească a sufla o vorbă. E foarte stranie această disproporție (stângiștii sunt liberi să răcnească cât vor, în timp ce vocile rațiunii democratice sunt asasinate în sistemele comuniste sau prigonite, persiflate sau chiar linșate mediatic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
49 Diplomația publică, consideră Collin Powell, poate fi descrisă ca fiind activitatea presei și a altor mijloace media în afacerile internaționale, cultivarea opiniei publice de către guverne, interacțiunea grupurilor private și de interes neguvernamentale din diferite țări, precum și impactul acestor procese transnaționale asupra formulării politicii și asupra comportamentului în politica externă; diplomația publică admite faptul că opinia publică internațională joacă un rol atât în formarea politicii externe, dar în același timp caută să o și influențeze.50 Robert Keohane și Joseph Nye51
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
securității, care sunt factorul definitoriu principal. Acest factor cultural și rasial este deosebit de clar în Orientul Mijlociu, o zonă vastă ce se întinde din Maroc până în Oman, din Siria până în Somalia. În acest spațiu, idea de națiune arabă și forță politică transnaționala a islamismului se combină pentru a crea o arenă politică regională puternică. Naționalismul arab și islamismul trezesc amândouă identitatea statelor locale și legitimează un grad neobișnuit de înalt de interpretare a securității".105 Pericolul terorist care în ultimele luni106 s-
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Comunitățile Economice au devenit Uniune Politico-Economică. Actualmente, Uniunea Europeană se află într-un stadiu avansat al procesului de unificare context în care relațiile dintre statele membre nu mai sunt organizate exclusiv pe baza unui set de norme și reguli specifice diplomației transnaționale, fiind din ce in ce mai mult ancorate într-o rețea complexă de relații interne care s-au extins la un număr tot mai mare de domenii coordonate la nivel central de la Bruxelles.136 Uniunea Europeană reunește, în prezent, o comunitate de 28 de națiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de Impact (PĂIȘ ÎI), București, 2004. Păscu, Ioan Mircea, Vintilă, Sergiu Nicolae, Teoria relațiilor internaționale, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, 2003-2004. Pușcaș, Vasile, Relații internaționale contemporane, Editura Sincron, Cluj-Napoca, - 1999. Pușcaș, Vasile, Relații internaționale/transnaționale, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 2005. Pușcaș, Vasile, România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004), Editura Institutul European, Iași, 2007. Riordan, Shaun, Noua diplomație. Relații Internaționale Moderne, traducere de Nicolae Nastase, Editura Antet, Prahova, 2004. Rogojanu, Dumitru-Cătălin, Teoria complexului regional de securitate
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Accesat: 10 octombrie 2014. 148 Pentru detalii despre Tratatul Constitutiv al UE (TUE), a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 56-59. 149 Supranațional (cf. dex-ului) înseamnă care aparține unui organism, unei puteri plasate deasupra guvernului fiecărei națiuni; suprastatal, transnațional. 150 Federația (cf. dex-ului) înseamnă: uniune a mai multor state autonome (care își păstrează propria organizare) în cadrul unui stat unitar, cu un guvern central și cu organe de stat comune; uniune formată din mai multe organizații care urmăresc scopuri comune
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a se vedea Levi, Idan, op. cît., pp. 78-79. 752 Israelul este implicat în activitatea Centrului European de Monitorizare a Rasismului și a Xenofobiei (EUMC). 753 În iulie 2008, Israelul a ratificat primul Protocol al Convenției ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale, în ceea ce privește traficul de femei și copii. 754 Pentru detalii a se vedea "EU/Israel Action Plan", op. cît., pp. 3-24. 755 După intervenția militară din Fâșia Gază (din iarnă anului 2009) și în condițiile înăspririi blocadei israeliene situația umanitară a
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de cooperare teritorială transfrontalieră - au în vedere dezvoltarea economică și socială în regiuni aflate la granițele interne și externe ale Uniunii Europene (pentru România, există programe de cooperare transfrontalieră cu Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bazinul Mării Negre); Programe de cooperare teritorială transnațională - au în vedere dezvoltarea economică teritorială integrată în diferite domenii de activitate; Programe de cooperare teritorială interregională - au în vedere, în general, cooperarea dintre autoritățile publice pe baza transferului de know-how și „bune practici” dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
sectoare productive, privind dezvoltarea economică, sectoarele emergente, sectorul turistic durabil etc.; formarea profesională pentru a sprijini și susține unitățile economice, în special IMM-urile; sprijinirea noilor companii prin dezvoltarea parteneriatului între noile companii și companiile considerate la nivel național sau transnațional; sprijinirea activităților inovatoare, interregionale și transnaționale, în vederea promovării culturii antreprenoriale; -creșterea productivității muncii în cadrul întreprinderilor românești (POSCCE); respectarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de Uniunea Europeană; consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; stimularea cooperării între instituțiile de cercetare-dezvoltare și
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
emergente, sectorul turistic durabil etc.; formarea profesională pentru a sprijini și susține unitățile economice, în special IMM-urile; sprijinirea noilor companii prin dezvoltarea parteneriatului între noile companii și companiile considerate la nivel național sau transnațional; sprijinirea activităților inovatoare, interregionale și transnaționale, în vederea promovării culturii antreprenoriale; -creșterea productivității muncii în cadrul întreprinderilor românești (POSCCE); respectarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de Uniunea Europeană; consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; stimularea cooperării între instituțiile de cercetare-dezvoltare și inovare și unitățile economice; valorificarea potențialului
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
a țării); 4. dezvoltarea unui sistem național pentru prevenirea traficului de ființe umane (implicarea Bisericii Ortodoxe Române, implementarea unor programe școlare de informare a tinerilor privind riscurile traficului de ființe umane, elaborarea unui program integrat de luptă împotriva crimei organizate transnaționale și transfrontaliere). Creșterea consumului de droguri. Consumul de droguri a explodat în ultimii ani pe fondul incapacității instituțiilor abilitate de a se organiza și dezvolta programe de prevenție și recuperare. Rețelele de crimă organizată s-au extins masiv și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
țară a drogurilor. De asemenea, prin Direcția generală de combatere a crimei organizate și antidrog se duce o luptă continuă de identificare și tragere la răspundere a traficanților de droguri care alimentează piața pentru consum sau fac parte din rețele transnaționale de droguri care tranzitează teritoriul țării noastre. Pentru a avea un program clar de acțiune împotriva acestui flagel, la nivel național s-a elaborat de către specialiștii în domeniu prezenta strategie națională antidrog pentru perioada 2003-2004. Acest document vine să completeze
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
la nivel local strategii coerente. În același timp se vor eficientiza structurile și programele de combatere a fenomenului ilicit al drogurilor, în vederea reducerii traficului de droguri transfrontalier, cu consecințe în plan intern, reducerea cererii, iar în plan internațional, anihilarea rețelelor transnaționale. Scopul Abordând cu realism problematica traficului și consumului ilicit de droguri, măsurile propuse în prezenta strategie au ca scop principal reducerea cererii și ofertei de droguri, cunoscut fiind faptul că lupta împotriva acestui flagel nu a avut ca rezultat eradicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Implicarea cetățenilor români în activități de trafic în calitate de curieri, depozitari, intermediari sau distribuitori • Creșterea criminalității în domenii aflate în strânsă legătură cu traficul și consumul ilicit de droguri, inclusiv cele vizând spălarea banilor, cu rezonanță în sfera financiar-bancară • Extinderea criminalității transnaționale prin implicarea directă în activitățile ilicite de pe teritoriul României a unor organizații criminale ce acționează în mai multe state • Diversificarea modalităților de săvârșire a infracțiunilor, în special prin folosirea și achiziționarea de armament, respectiv prin apelarea la serviciile unor infractori
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
comuniste, asistăm la o „retragere a statului” (prin privatizare) și la reducerea numărului de bunuri publice pe care statul le produce. Cu toate acestea, deși statul s-a retras din foarte multe domenii publice ori au apărut actori nestatali sau transnaționali implicați În producerea de bunuri, altădată considerate publice, securitatea națională rămâne, În continuare, unul dintre bunurile publice asigurate de stat, printr-o serie de decizii, strategii și procese, grupate sub eticheta de „politica de securitate națională”. Chiar dacă și În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pornește, de regulă, de la premisa că există sisteme naționale (compuse din instituții guvernamentale și societate), iar interacțiunea acestora pe plan regional generează subsisteme regionale 1. Dacă interacțiunea se produce preponderent la nivel societal, avem de-a face cu subsisteme regionale transnaționale 2. În schimb, dacă interacțiunea are loc În principal Între instituții guvernamentale, se formează subsisteme regionale interguvernamentale. În fine, dacă interacțiunea se produce atât la nivel societal, cât și guvernamental avem de-a face cu subsisteme regionale complexe/integrate (Kaiser
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În general este acceptat faptul că relațiile regionale interguvernamentale pot genera noi relații regionale interguvernamentale (Morgenthau, 1948; Axelrod și Keohane, 1985; Jervis, 1988; Risse et al., 1999). Cu alte cuvinte, alianțele regionale creează fie contra-alianțe, fie imitatori. Evaluarea impactului subsistemelor transnaționale și integrate este Însă mult mai problematică. Rezultatele cercetărilor din perioada Războiului Rece pot fi aplicate noilor situații cu mari rezerve, iar studiile comparative recente Încă reproduc cadrul conceptual dezvoltat În contextul bipolarității. În general, se acceptă totuși faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
perioada Războiului Rece pot fi aplicate noilor situații cu mari rezerve, iar studiile comparative recente Încă reproduc cadrul conceptual dezvoltat În contextul bipolarității. În general, se acceptă totuși faptul că subsistemele regionale sunt mai degrabă integrate decât strict interguvernamentale sau transnaționale și că sferele de securitate sunt din ce În ce mai strâns legate unele de altele, mai ales la nivel regional (Falk, 1999; Hettne, 2001; Bailes și Cottey, 2006). 6.2.3. Sistemul subordonat Dacă În cazul subsistemelor regionale atenția era Îndreptată În special
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]