4,948 matches
-
Kogălniceanu.67 Toate aceste influențe tari silesc mâna lui Kogălniceanu, care dă trimisului Alianței israelite următoarea scrisoare de liberă trecere prin țară. „Ministerul de Interne Sunt invitate toate autoritățile administrative și comunale a da tot ajutorul de care vor avea trebuință d-nii M. Armand Lévy din Paris și M. Antonin Lévy68, mare rabin predicator la București, cari merg în partea României de peste Milcov, pentru a studia la fața locului starea de cultură a israeliților și plângerea locuitorilor contra lor spre a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prusac. Traducerea ultimelor rânduri: Prețul locurilor. Loja I și II, 60 de franci; loja III, 30 de franci; fotoliul de orchestră, 20 de franci; stalul de parter, 10 franci; galeria, un franc. (Spectacolul începe la 8 1/2 precis) (fr.). trebuințele ce reclamă un teatru, voi cerca să țin ușile teatrului cât se va putea mai mult timp deschise, voi continua reprezentațiunile stagiunii de iarnă regulate, exacte, îngrijite, cu toată devoțiunea ce am pentru artă, cu tot respectul ce am probat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bucureștilor. Joia trecută a fost o splendidă serată danțantă unde tot ce este mai elegant în societatea noastră s-a amuzat până la ziuă. Obicinuiții acestor saloane cunosc îndestul amabila recepțiune a d-lui și d-nei Gr. Suțu, pentru ca să mai avem trebuință să mai descriem această serată. Grațiozitatea și eleganța damelor noastre ne dispensează de orice detaliuri. La acest bal se afla și Don Familia Grigore Suțu avea un caracter special și era una din curiozitățile bucureștene. Aproape în toate zilele când
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un corp separat și ales, persoană juridică, dotat cu fonduri speciale. Va stărui ca învățământul general, gratuit și obli gatoriu să devină o realitate și să fie distribuit într-un mod proporțional și prac tic, astfel încât să răspunză la toate trebuințele noastre politice, sociale și economice. Presa va cere desființarea institutelor de educațiune iezuitică « Sacré cœur» și altor asemenea, cari s-au înființat în țară cu scopul de prozelitism. VI Autonomia județeană și comunală, în limitele unității naționale, este o chestiune
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
domn? Nu! Căci care glas poate să o facă? Care pagină tipărită poate să fie așa de adevărată și așa de elocventă, ca fața țării însăși? Fața țării este pagina istoriei lui Alexandru Ioan I; Alexandru Ioan I nu are trebuință de istoriograf. El singur și-a scris Istoria Sa prin legi, prin actele cu cari a făcut un Stat, o societate alta decât aceea ce i s-a fost dat când l-am proclamat domnitor. Sunt patrusprezece ani trecuți de când
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mărturisesc mulți chiar din acei cari l-au răs turnat că mai demn nu s-a purtat alt domn. Pentru ca să nu ne înșelăm, fraților, domnul Cuza, Alexandru Ioan I, oricând voia putea să fie domnitor. Alexandru Ioan I nu avea trebuință să zică ca Alexandru Lăpușneanu, că «dacă țara nu-l vrea, el o vrea». Cuza nu a voit deși țara l-a voit, pentru că el nu a voit rezbel civil, pentru că a voit pacea acestei țări, pentru că a voit să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
suntem aci, unii mai bătrâni decât Dânsul, unii luptători subt El, mulți admiratori ai Lui, alții amploiați ai Săi, alții cari s au folosit de legile Lui13, putem zice nu mai: «Dumnezeu să-l ierte»? Dar de aceasta nu are trebuință, căci șapte ani binecuvântat din partea a trei milioane de locuitori pe cari i-a făcut cetățeni nu este oare de-ajuns? Noi avem trebuință să ne rugăm pentru iertarea altora. De aceea noi cari am avut onoarea de a i
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de legile Lui13, putem zice nu mai: «Dumnezeu să-l ierte»? Dar de aceasta nu are trebuință, căci șapte ani binecuvântat din partea a trei milioane de locuitori pe cari i-a făcut cetățeni nu este oare de-ajuns? Noi avem trebuință să ne rugăm pentru iertarea altora. De aceea noi cari am avut onoarea de a i fi miniștri și funcționari ne întrebăm: nu avem nimic de făcut? La ’5914 românii au dat dreptul lui Cuza să facă tot și de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a pune în pericol chiar naționalitatea. Programul este foarte naționalist și protecționist. Programul termină spunând: „Angajamentul Statului ca mare consumator a nu se pune în relațiuni decât cu românii, cu producerile naționale și cu mijloacele naționale pentru tot ce privește trebuințele lui.“60 anul 1876 301 60. „Programa «Societății Unirea Democratică Român㻓, ROM., an. XX, 24, 25, 26 mai 1876, p. 453. Societatea Unirea Democratică Română nu era un partid propriu-zis, ci or ganizația de tineret a partidului liberal, condusă de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin România. „convențiune Art. 1. Guvernul Alteței-sale Domnul României Carol I asigură armatei ruse, care va fi chemată a merge în Turcia, liberă trecere prin teritoriul României și tratamentul rezervat armatelor amice. Toate cheltuielile cari ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse, de transportul său, precum și pentru satisfacerea tuturor trebuințelor sale, cad, naturalmente, în sarcina guvernului imperial. Art. II. Pentru ca nici un inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, guvernul Maiestății-sale Imperatorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I asigură armatei ruse, care va fi chemată a merge în Turcia, liberă trecere prin teritoriul României și tratamentul rezervat armatelor amice. Toate cheltuielile cari ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse, de transportul său, precum și pentru satisfacerea tuturor trebuințelor sale, cad, naturalmente, în sarcina guvernului imperial. Art. II. Pentru ca nici un inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, guvernul Maiestății-sale Imperatorul tutulor Rusielor se obligă a menține și a face a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sta numai vremelnicește, nu trebuie nicidecum să vă turbure, guvernul vostru fiind considerat de noi ca un guvern amic. Vă invit dar, prin aceasta, a urma în pace îndeletnicirile voastre și a ușura armatei chipul de a satisface nevoile și trebuințele sale; totdeodată am luat toate măsurile pentru ca orice s-ar da armatei, să fie plătit fără întârziere și de întregul de către casieria militară. Vă este cunoscut că armata Maiestății-sale se vestește prin puternica sa disciplină; sunt încredințat că ea își
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Biletele ipotecare“ s-au con fecționat la Paris, sub supravegherea a doi dintre cei mai capabili financiari ai liberalilor, Emil Costinescu și Eugeniu Carada. Din cele 20 milioane obținute în acest fel, peste 15 mi lioane au fost utilizate pentru „trebuințele armatei“, iar nouă milioane pentru construcția căii ferate Mărășești-Buzău. Când s-a înființat Banca Națională a României, în 1880, românia în război Domnitorul s-a dus în inspecție la Calafat și a intrat într-o baterie; în acel moment turcii au început să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
autoritățile române ar intenționa să întreprindă o asemenea acțiune, „cu cheltuiala și riscul lor“ o pot face numai cu „condițiunea absolută a unității comandei superioare care să rămână în mâinile generalisimului armatei imperiale“, conchizând cu tradiționala aroganță: „Rusia n are trebuință de ajutorul armatei române. Forțele pe care ea le-a pus în mișcare spre a lupta contra Turciei sunt mai mult decât îndestulătoare...“ (Memoriile, vol. IX, p. 92, la data de 17/29 mai 1877). 92. Marele cartier general al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Singurul meu vag motiv de consolare, ca să zic așa, este că totuși o sursă de efort și deci de osteneală - a epistolelor doldora de informații - v-a fost deocamdată cruțată, astfel că vă puteți concentra energiile acolo unde e maximă trebuință. Nu am la Îndemână scrisoarea În care spuneți că sunteți destul de obosit și cu probleme de sănătate. Mă gândeam că poate e și urmarea tensiunii eforturilor deosebite din anul trecut (mi-amintesc de adevăratul maraton al periplurilor prin Iași și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nici un Eugen În familia de aci, am uitat de Sf. Eugen. Primește și pentru el cele mai călduroase urări de bine. La mulți ani! Marea bucurie mi-a făcut-o cartea lui Stino, de care aveam o mare și urgentă trebuință. Eu urmează să depun la o editură un manuscris de amintiri, În care sunt și oameni de care s-a ocupat și Stino. Nu aș fi voit să repet, sau să contrazic ce a scris el. De aceea Îmi trebuia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fost societății românești contemporane critica aspră și obiectivă, oricât de distructivă ar părea ea unor minți îmbătate de ideologie. Așadar, stimați tovarăși, vă invit să descoperiți propriul dvs. oraș prin prisma unui condei care nu v-a fost de mare trebuință și mereu l ați certat, pe când respira lângă dvs. Ia încercați să vă sculați din paturile dvs. confortabile, într-o bună dimineață, pe la orele 6, și prefaceți-vă că vă duceți la fabrică. Urcați-vă în tramvai, în troleibuz sau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
modern și că, din cauza asta, a decis stârpirea răzleților, a acelor cetățeni care se împotrivesc bunelor, generoaselor, dezinteresatelor intenții ale statului socialist multilateral dezvoltat. Dar nu este chiar așa. Ci altfel. Pentru a înțelege mai repede și mai exact este trebuință să ne întoarcem cu câțiva ani (nu mulți) înapoi și să ne reamintim de acel decret ridicol prin răutate și lipsă de logică, prin care cei care dețineau o așa-numită o a doua casă erau obligați să și-o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
le luase În timpul șederii la Berlin și grija cu care se interesa de unde să procure mai ieftin alimentele pentru pachetele de trimis acasă familiei. În timpul scurtei șederi la Berlin, Bănulescu a frecventat zilnic poșta, de unde expedia mereu noi colete de trebuință celor de acasă. Nu puteam să nu-mi amintesc fabuloasa dimineață din urmă cu doar un an, când, plecând Împreună de la Uniune, m-am trezit pe la Piața Palatului cu următoarea Întrebare din partea Însoțitorului: - De ce nu Împrumuți bani de la Fond, domnule
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cea mai bună. Proaspăt și ușor de manevrat. Mă duc să mi-l iau din crângul de est pentru că acolo cresc cei mai buni frasini. — La ce îți folosesc atâtea obiecte ascuțite? — Păi, la diverse. Iarna îmi sunt de mare trebuință. O să înțelegi când vine iarna. E foarte grea și lungă. Există un loc amenajat pentru animale dincolo de Poartă. Acolo dorm. Curge un râu prin apropiere, așa că au și apă de băut. La o oarecare distanță se află o livadă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
infinite precauții. Unitatea de timp, generatoare de tensiuni și reglând ritmurile piesei, este dată de cele trei zile obsedante („peste două zile, trei...”) pe care - refren temporizant - domnitorul le invocă mereu. E intervalul de care ostatecii sloboziți din captivitate au trebuință pentru a se înapoia teferi în țară. Fragilitatea părelnică a lui Vlaicu, docilitatea lui pusilanimă, măgulelile, la care nu se zgârcește, reușesc să înșele într-o măsură vigilența Doamnei Clara, a cărei trufie, congestionată în egolatrie delirantă, o face să
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
și specificul poporului: „Eu am convingerea că noi trebuie să conservăm caracterul original și tendințele esențiale ale unei civilizațiuni conforme cu organizațiunea noastră morală. Una în principiile sale fundamentale, civilizațiunea, cată să-și modifice formele ca să se îmbine cu succes trebuințe ale popoarelor.” Observațiile autoarei se cristalizează în urma unor stăruitoare călătorii. Transilvania nu este un tărâm exotic, locuit de barbari, îi spune ea apăsat partenerei de corespondență, ci un străvechi pământ românesc, locuit de români, care au „premers” pe sași și
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
Repere bibliografice: Ioan Țiculescu, Dimitrie Cuclin. Studiu asupra vieții și operei lui, București, 1933; Andrei Brezianu, Mihai Eminescu și receptarea engleză: realizare și ecou, VR, 1983, 12; Ion Bârsan, Convorbiri cu Dimitrie Cuclin - filosof, muzician, scriitor, Galați, 1995; Alexandru Surdu, Trebuința de filosofie la Dimitrie Cuclin, CC, 1995, 3-4. I.D.
CUCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286548_a_287877]
-
este acela că „s-a dat pământ țăranilor, dar nu s-a făcut educația voinței țăranilor împroprietăriți pentru a face agricultură rentabilă”; succesul unei reforme agrare, susținea el, depinde hotărâtor de „trezirea voinței de mai bine, de deșteptarea de noi trebuințe”, deoarece „potențele vieții țărănești trebuie actualizate” (Gusti, 1946, 54). Principiul interdisciplinarității constituie o altă contribuție gustiană cu caracter de sinteză sui generis. Noutatea ideii poate fi mai bine pusă în lumină dacă o plasăm în contextul istoric în care s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
simptomele crizei prin procedee contabile, ceea ce lezează, În cele din urmă, interesele tuturor celor implicați În afacere. 3.9.5. Strategiile tehnologicetc "3.9.5. Strategiile tehnologice" Efectuarea unei diagnoze a stadiului atins de tehnologie, a corelației funcționalității tehnologiei față de trebuințele sociale, economice, ecologice etc., curente și de perspectivă, scoate În evidență o serie de simptome de neadaptare. După produsul la a cărui realizare participă, tehnologia dă soluții atomizate (pentru o structură și/sau o operație), care nu se pot utiliza
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]