8,428 matches
-
mai mare măsură, adăugă el rotindu-și privirea prin sală, este modul cum teoria ciclică își găsește o ilustrare în purtarea unora dintre colegii mei. Aceștia par să se bucure de înfrângerea unui om, ale cărui izbânzi ne-au cam tulburat pe toți. E drept ca și purtarea lui lasă de dorit. Da, domnule Grosvenor, continuă Korita, ridicându-și privirea mâhnită, declarația dumitale m-a dezamăgit profund! - Domnule Korita, replică Grosvenor, pe un ton grav, dacă aș fi adoptat o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Inger, care l-a găsit pe domnul Crețu și pe tânărul boier din Giurgiu, ar fi luat din buzunarul muribundului un portmoneu. Domnul Crețu a spus-o en passant, nu cred că socotea că-i important, dar Costache a fost tulburat, mai că s-a sculat de pe scaun, îi venea să plece și numai bunul-simț cred că l-a împiedicat s-o facă. Așa că, spre deosebire de ieri, azi a fost o zi foarte zăpăcită, și cineva ne-a pus bețe-n roate
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
iubește sfârșiturile fericite, și că totul e bine când se sfârșește cu bine. Totul e bine când se sfârșește cu moarte? îl întrerupse iritat doctorul Margulis. — Așa ar trebui să credem, nu? replică Pavel abia auzit, dar fără să se tulbure. Iată un bun sfârșit de roman. Totul e bine când se sfârșește cu moarte. Și cred că ceea ce a fost este ce va mai fi. — Ce, binele sau moartea? își pierdu răbdarea și Agata, care le întâlnise pe amândouă. Păvălucă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
spuse; - Nu mă îndoiesc că tatăl dumneavoastră stă undeva în planul doi și mă studiază. Tânăra nu dădu semne că vrea să-i arate vreo armă, ci îl privi uimită: - Poate nu realizați, spuse ea încet, dar deja ne-ați tulburat tot sistemul. Luminile automatelor ar fi trebuit să se stingă din clipa în care tata a apăsat pe butoane. Asta a făcut când l-am chemat. Dar ele nu s-au stins! E nefiresc și, totuși (se încruntă mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Și dacă-i dă prin gând cuiva să vină pe ușa din spate, am eu grijă și de asta (îi făcu un semn brusc vânzătorului). Repede, mișcă-te! Trag! Jur că trag! Dar omul era calm și nu se lăsă tulburat cu una, cu două. - N-am nici cea mai mică îndoială că ați vrea s-o faceți. Când ne-am hotărât să acordăm ușa în așa fel încât să puteți intra, în ciuda ostilității dumneavoastră, ne-am asumat și riscul omuciderii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
așa ar fi trebuit să facă. Era ultima persoană pe care o văzu pe străzile acelea tăcute și pustii. Trebuie să fi fost ora dinaintea falselor zori și nu era nimeni pe-afară. Ciudat însă, nu absența animației omenești îl tulbura, ci mai degrabă faptul că nu vedea nici un magazin de arme. Și totuși speranța nu-l părăsea. Curând avea să se crape de ziuă. Oamenii vor ieși din casele acestea ciudate, slab luminate. Mari savanți ai unei epoci în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
cu sila din "Palatul Gologanilor". Când s-au închis ușile am știut ce urmează. Mă tem că a fost dus la una dintre "casele iluziilor", dacă știi ce înseamnă asta. Hedrock dădu gânditor din cap. Observă că fata părea intens tulburată de evenimentele prin care trecuse. - Printre altele, zise el încet, energiile iluziei au un efect de atenuare a calidității. Natura modificărilor nu poate fi stabilită fără măsurători ulterioare, dar se poate spune, cu oarecare certitudine, că norocul lui la jocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
taxe, emoții altfel pierdute de trupurile lor suprasaturate de plăceri. Ajunse la un cot al coridorului și se trezi în fața unui alcov cu zeci de oglinzi. Se apropie șovăielnică de ele, întrebându-se dacă ar putea fi uși, și fu tulburată de eventualitatea de a o deschide pe cea care nu trebuia. În cele din urmă se opri și așteptă ca vreuna dintre uși să se deschidă de la sine. Dar, după vreo două minute de așteptare, tot nu se întâmplă nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
din cunoașterea faptului că se găsește aici pentru un scop care nu are nimic de-a face cu activitatea normală a instituției respective. Ea, personal, era împotriva lucrurilor care se petreceau într-un asemenea loc și avea intenția de a tulbura cel puțin o parte din organizarea respectivă. Neliniștea ei putea proveni perfect din teama ca motivele care o îmboldeau să nu fie cumva descoperite înainte de a-și atinge scopul propus. I se părea rezonabil ca obișnuiții acestui local să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
politicos și Fara se trezi îndepărtându-se aproape pe nesimțite. Se mai întoarse o dată, dând să mai pună o întrebare, dar pe scaunul părăsit de el tocmai se așeza un bătrân. Fara se grăbi de-a lungul unui coridor larg, tulburat de sunetele ciudate ce izbucneau de peste tot. Deschise nerăbdător ușa, și zgomotul îl izbi ca o lovitură de baros. Era atât de intens, încât se opri în prag, retrăgându-se speriat. Dar rezistă, clipind continuu din ochi, și încercă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
pe un pistol în "stil imperial". "Cel puțin, se gândi Clark, curând mă voi afla din nou în Orașul imperial și cu ceva mai mulți bani decât data trecută". Se lăsă pe spate, foarte degajat. Pierderile de la pocher nu-l tulburau. Nu avusese intenția de a se dedica din nou acestui joc. Acum îl obseda altceva. Firește, avea să-și asume anumite riscuri, dar la un nivel superior: să câștige cinci sute de mii de unități - cel puțin - în acel "Palat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
picioare. Se strânse brusc și îl înălță la aproape un metru de la podea. Hedrock nu făcu nici un efort de a se elibera. Era destulă lumină pentru a vedea dușumeaua de sub el și poziția nedemnă în care se afla nu-l tulbura câtuși de puțin. Avu răgaz pentru câteva gânduri. Și Harj Martin începuse să fie mai prudent în privința musafirilor nepoftiți. Asta dovedea ceva. Ce anume, avea să afle mai târziu, în momentul întâlnirii. N-a trebuit să aștepte prea mult. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
care - cel puțin așa mi-a spus azi prin teleecran - le apreciază foarte mult. De obicei nu e falsă, așa că am convenit să continui să lucrez pentru ea cam în același chip. - Oh, făcu Lucy. - Ei, haide-haide, nu te mai tulbura. Nu uita că chiar tu mi-ai spus că Arsenalele au încredere într-un guvern unic. Cu cât acest guvern va fi epurat mai degrabă, cu atât mai bine o va duce lumea întreagă. Și te rog să mă crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
nările lui tot mai lacome. Își pusese uitarea să încolțească între pulpele atâtor femei - și mai tinere, și mai coapte, fără să se creadă furat de vlagă. Trebuie că așa arătau huriile Coranului și ispitele demonilor din sacra Avesta, care tulburau mintea oamenilor lui Zoroastru. Omar nu mai pleca nicăieri. Stătea între steagurile de pânză ale bistroului și benzinăriei, care anunțau locul: LA HOMAR & GODUN, căruia, cei care se opreau de atâta timp îi spuseseră „La teroristu’“. Îl știau toți motocicliștii
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nu s-ar fi gândit. Își reamintea chipul bunicului său, ca bărbat mult mai tânăr, aplecat nu înspre altar, ci în atelierul de ceasuri, deasupra cadranelor aurite. Liniștea căzută între limbile pendulelor de mahon ca o boare de praf era tulburată de zgomotul pensetelor lui subțiri care umblau ca pe cord deschis în demi-savoneta lui Pahlavi, agățată pe lanț de însuși Breguet, pe la 1800. Șahul moștenise acel giuvaier și voia să îl lase ca moștenire în stare bună. Avea luneta gravată
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
prin păr și îl întrebase: „Ție nu ți-e sete, copile?“. De uimire, de bucurie, uitase și deodată își simțise gâtul ca pârjolit. Înghițise în sec și se sufocase o secundă în aroma de afin și de bob de Assam, tulburate cu un strop de migdală. Scorțișoara și miezul aprins de hibiscus făceau alt amalgam, dar el nu le știa chiar pe toate. Maică-sa și cumnatele ceruseră roibos îndulcit cu vanilie și asprit cu o urmă de sâmbure de cireașă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
munte: Dansează, rotește-te până îți vei sfărâma vrerea, Smulge rădăcinile dorinței tale! Unii dansează în piața mare, Dar sufiții adevărați dansează în propriul sânge, dansează și calcă peste propriile iluzii, Dervișii muzicanți bat în tamburul dinlăuntru și cu iuțime tulbură apele, tu nu știi, dar ei aud foșnetul pomilor din Paradis, tu nu cunoști freamătul acelor frunze, fiindcă îți trebuie auzul inimii, și nu ochii!... Întâmplarea făcuse înconjurul orașului chiar din zori. Bătrânul Beheshti dispăruse, dar Omar nu ar fi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de a trăi în Iran. Intră în mesagerie și-i scrise: „Armin, dragul meu, cunoști vreun Omid, infirm de război? Tu ce mai faci, fiule? Mama ta e bine? E întâia oară când văd atâtea imagini cu voi și sunt tulburat: îmi par cât o viață din care am lipsit. Tu să știi că atâta vreme cât reușesc să vă trimit bani, eu sunt bine, deși mă duc tot mai grăbit spre orbire... Aștept să îmi scrii... Sunt cam încurcat, fiindcă nu îmi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Godun s-a smiorcăit cu sughițuri, semn că îmbătrânea, și a plătit o sumă uriașă antreprenorului pentru cripta de marmură, cu ghirlande și un epitaf auriu, precum un blazon nobiliar. Arti a conceput o arteziană încadrată de îngeri priapici, care tulburau pocăința atâtor morminte din jur. Pe chipul Veterinarei nu dibuise o urmă de plâns, în schimb se cernise în voaluri care făceau din negrul de doliu o plasă de fluturi pentru bărbați. Era o femeie înfricoșată, care împlinea patruzeci de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
trecut, nu o trăiești în viitor, ci doar acum, dacă ești împăcat cu tine, cu darul care ești tu. Acordă-ți acest dar acum și iartă tot ceea ce te ține legat de trecut, iartă persoanele și evenimentele care te-au tulburat, iartă-te pe tine și cere iertare lui Dumnezeu pentru tot ceea ce ai făcut și te-a îndepărtat de calea ta. Iertarea este un balsam pentru suflet, este o cheie spre vindecarea ta. Iertând îți oferi șansa de a te
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
picioarelor și ți-a încolăcit brațele după gît: "Mulțumesc, tanti Melania... " În realitate, ideea domnului Ionescu nu e rea. Ajunși toți în străinătate... Desigur, nu i-ai lăsa de izbeliște. Ar fi contrar principiilor tale." ― Dacă problemele de conștiință îți tulbură somnul, spuse încet Ionescu, nimeni nu te va împiedica să te întorci împreună cu familia. Autoritățile vor înțelege că nu puteai proceda altfel. Alexandru stinse țigara apăsând mult mucul în scrumieră. Își ridică ochii clipind des, încercînd să alunge usturimea. ― Ceea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
știe s-o facă e aprioric condamnat. Trăim însă împrejurări speciale și din nefericire sânt tot atât de amestecat ca și voi în povestea asta... bizară. Sculptorul începu să fredoneze ostentativ: ― Ce cauți tu în viața mea / De ce ai venit să-mi tulburi liniștea... Melania Lupu nu-și lua ochii de la bătrân. Șopti: ― Lăsați-l, domnule Matei, să vorbească. Popa rîse: ― Mă ascultă, n-avea grijă! Anunțăm Miliția, va să zică. Vin ăia peste noi și constată crima. Încep întrebările. Cine? De ce? Cum? Admitem ipoteza
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
lui Grigore Popa bătu de unsprezece ori. Cu capul lipit de fereastră, Doru Matei încercă să străpungă întunericul. Purta un cojocel fără mâneci, iar fularul lung, roșu, și-l înfășurase de câteva ori în jurul gâtului. ― E un ger crîncen! Răsuflarea tulbură sticla rece, iar pentru câteva clipe cuvintele rămaseră agățate de geam. Adăugă bîțîindu-se de pe un picior pe altul. ― Și o lună! Ca un dovleac congelat. Privi spre ceilalți încîntat de comparație. Popa bombăni ceva. Își ștergea tot timpul nasul umed
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
curiozitate expresia de zăpăceală de pe fața acum stacojie a Împărătesei. Hedrock nu se așteptase să obțină o reacție atît de violentă. Peste o clipă, evident, avea să se stîrnească un adevărat șuvoi de insulte. Dar asta n-avea să-i tulbure pe cei mai mulți dintre tinerii îndrăzneți care, fiecare în felul său, găsise calea de mijloc între postura de curtean slugarnic și de om cu personalitate, calea cerută de tînăra Împărăteasă de la întreaga ei suită. ― Haide, haide, Hedrock, îi spuse mustăciosul Prinț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
strîmbată într-un rînjet satanic. Zîmbetul îi dispăruse. Spuse cu gravitate: ― Îmi pare rău, domnilor, că aveți acest sentiment. Regret orice izbucnire care ar putea sugera că hotărîrea mea împotriva căpitanului Hedrock are un caracter personal. Dar am fost profund tulburată de descoperirea faptului că e spion. Era un lucru impresionant. Suna convingător și conversațiile particulare dintre bărbați, care se întrerupseră cînd vorbi ea, nu fură reluate. Hedrock se lăsă pe speteaza scaunului, sentimentul înfrîngerii crescînd în el cu fiecare clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]