4,931 matches
-
ucenicilor, chiar și pe cele ale lui Iuda, începând cu Petru, care, cântărind măreția Domnului și josnicia sa, împotrivindu-se, spunea: („Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?”); Petru însă nu știa că în acest lucru șDomnulț dădea pildă de umilință, și de aceea El le-a zis: („Pildă v-am dat vouă ca, după cum v-am făcut Eu, așa și voi să faceți”). 3. A statornicit preasfânta taină a euharistiei, ca cel mai mare semn al iubirii Sale, spunând: („Luați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
din Iași), cu toate acestea Ex-Principele Mihail Sturza, nepotul acelei Angreli, în 1835, închizând ochii justiției semna sentința păgubind misiunea aducând drept motiv puternic un cuvant neclar întâlnit în una din scrierea de vânzare de o oarecare Barbara. Nu vindeca umilință Sfintei Congregații o declarație care conține un epilog al întregii proceduri în astfel de caz. Acum fiind schimbat guvernul local și actualul Principe Domnitor fiind Alteța Să Serenisima Grigore Alexandru Ghica, mult favorabil misiunii noastre și înclinat să facă bine
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
CRISTINA, sau morile de vânt ale vremurilor. Salut, așadar, reeditarea la Iași a romanului de succes Ziua magnoliilor viscolite cu sentimentul unui veritabil remember ce ne pune în gardă față de orice exces care ne-ar putea trimite înapoi în teritoriile umilinței, într-un alt timp și într-o altă Siberie România anilor '80, un infern în continuă perfecționare, cu orizont halucinant, din care evadam numai prin artă și izbucneam spre înalturi doar prin iubire, ceea ce încearcă și personajul central al acestui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
aud iar „pasul de gâscă“, acela care anunța războiul și ocupația germană. Ce vremuri cumplite am trăit; te las să compari vremurile acelea cu nobila năzuință actuală spre libertate, acea libertate pe care în sfârșit am dobândit-o, prin câtă umilință și teroare din trecut. Micuțo, din patul tău văd șirul de plopi, cu frunzișul brumat și gălbui, cu reflexii tomnatice. Mă gândesc la tine, cu dragoste, cu strângere de inimă, cu o tandrețe fără egal pe lume. Îmi petrec toate
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Sabine pare a ține mult la mine, îmi face o mulțime de confidențe, dar încă mă mai întreb dacă a venit să-mi țină de urât sau ca să fugă de dragostea aceea pe care o continuă în disperare, îndoială și umilințe. Îmi spunea că la Diham toată lumea îți ducea dorul, mai ales doamnele, care ziceau că tu erai sufletul petrecerilor, dar că femeile, cu toată admirația lor, te și criticau: 1) inteligența îți ia o parte din grația ta feminină, îi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Luke, nu te încăpățâna prostește, te rog. Știi foarte bine la ce mă refer. Și, având în vedere... cum să-i spun... trecutul de mare cheltuitoare al Rebeccăi... Se uită cu subînțeles la pantofii mei - și, cu o tresărire de umilință, îmi dau seama de ce m-a întrebat despre ei. Nu încerca deloc să fie amabilă. Strângea muniție ca să aibă cu ce să mă atace. Cum de am putut fi atât de proastă? Elinor pur și simplu nu are nici un gram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Becky... spune Luke. Mamă, ce naiba te-a apucat să faci așa ceva? Ies valvârtej din apartamentul lui Elinor, cu creierii duduindu-mi. Aștept câteva momente liftul, dar, văzând că nu vine, mă reped pe scări. Simt că tremur de furie, de umilință. Ea crede că eu nu vreau altceva decât să pun mâna pe banii lui Luke. Crede că nu sunt decât o pipiță pusă pe căpătuială. Oare asta crede toată lumea? — Becky! Luke coboară în grabă scările în urma mea, câte trei trepte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
E foarte normal. Dar trebuie s-o ierți pe mama. Trăiește de foarte mult timp în America. Iar aici, contractele astea sunt la ordinea zilei. Nu cred c-a vrut să... — Ba da, spun, și simt un nou val de umilință străbătându-mă. Exact asta a fost intenția ei. Crede că am nu știu ce plan ascuns să... să-ți iau toți banii și să-i cheltuiesc pe toți pe pantofi! — Și nu e ăsta planul tău? Luke se preface șocat. Și abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
îmi udă părul, pătându-mi pantofii cei noi, tiviți cu piele de antilopă. Dar aproape că nu le simt. Sunt încă extrem de rănită de tot ce s-a întâmplat; de privirea lui Elinor, ușor aburită de gimlet; de propria mea umilință; de frustrarea față de Luke. În clipa în care intru în apartamentul nostru se aude un tunet. Aprind toate luminile și televizorul și iau corespondența. Este și un plic de la mami, pe care îl deschid primul. Din el cad o mostră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Erin... O. Își acoperă repede gura cu mâna. Iartă-mă, Erin. Nu te-am văzut. — Nici o problemă, spune Erin, cu un surâs destul de forțat. Situația e din ce în ce mai albastră. — Christina, tot ce pot face e să-mi cer scuze, spun cu umilință. N-am vrut să fac nici un rău. N-am avut nici cea mai mică intenție de a trage pe sfoară clienții... — În biroul meu, zice Christina, ridicând o mână pentru a mă reduce la tăcere. Becky, dacă ai ceva de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de Îndată jenat că eram În uniformă” <endnote id="(565, p. 124)"/>. Riscând mult, acest ofițer lua poziție de drepți În fața evreilor stigmatizați și Îi surprindea prezentându- le onorul cu un salut milităresc. Era astfel răzbunată o fărâmă din imensa umilință la care erau supuși. „Acest eveniment m-a tulburat - Își aduce aminte, după jumătate de secol, un doctor evreu din Paris - și m-am Întrebat multă vreme ce semnificație putea să aibă acel gest” <endnote id="(380)"/>. Nu știu câți militari germani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sexele, scuipând, dând din mâini, vorbind toți odată, Într-un jargon sălbatic, alcătuit din toate idiotismele, În care predomină Însă nemțeasca ; murdari, descheiați și rupți, rugându-se În harhăt răpezit și bătându-se cu pumnul În piept În semn de umilință ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice semnate de F. Brunea- Fox, birjarii și căruțașii din Moldova, Bucovina și Maramureș erau de regulă evrei : ei conduceau „briști hodorogite” <endnote id="(792, p. 207)"/> sau moțăiau „pe capra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el În 1902 - pot crede că omul ar fi format de mediul său Înconjurător” <endnote id="(780, p. 515)"/>. Pentru un personaj dintr-un roman al Ilenei Vulpescu (Arta conversației, 1980), „mintea mobilă și ascuțită” a evreilor, precum și „spaimele și umilințele a două mii de ani de peregrinări” completează „fișa psihologică” a unui popor nevropat. Un text, chipurile, plin de condescendență față de situația evreilor de după război este Împănat de fapt cu diverse acuzații : „Mie nu mi se pare nefiresc ca niște oameni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nevropat. Un text, chipurile, plin de condescendență față de situația evreilor de după război este Împănat de fapt cu diverse acuzații : „Mie nu mi se pare nefiresc ca niște oameni [= evreii] care au fost atâția ani Înspăimântați și umiliți, pe lângă spaimele și umilințele a două mii de ani de peregrinări, În clipa când Își pot reveni din spaimă și umilire să fie cuprinși de-un elan, de-o dorință, de-o exuberanță, de-un fel de beție de-a vrea să arate cine sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fortăreață Masada, de lângă Marea Moartă. După lupte Înverșunate și un asediu prelungit, În anul 73 e.n., soldații Legiunii a X-a romane au reușit să cucerească un oraș gol : cei 960 de insurgenți - bărbați, femei și copii - au preferat sinuciderea umilinței Înfrângerii și a captivității. Prin această sinucidere colectivă, Masada a devenit, pentru evrei și nu numai, simbolul curajului și al demnității umane. Pentru poporul evreu au urmat două milenii de rătăcire În exil ; două milenii În care Masada a rămas
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
demnității umane. Pentru poporul evreu au urmat două milenii de rătăcire În exil ; două milenii În care Masada a rămas o simplă amintire istorică, un sindrom irepetabil (poate cu câteva excepții ; <endnote id="vezi nota 442"/>) ; două milenii de persecuții, umilințe, expulzări și pogromuri ; două milenii de resemnare și autocompătimire, În care chiar și călăii și-au manifestat adesea surprinderea față de pasivitatea victimelor. „Dar eu am dat din umeri și-am răbdat,/ Căci a răbda e scrisa lui Israel”, declară cămătarul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Shylock (W. Shakespeare, Neguțătorul din Veneția, act I, scena 3). „Evreul suportă toate În tăcere” ; el stă „cu capul În pământ”, rezumă resemnarea două proverbe evreiești <endnote id="(300)"/>. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, economistul Thibault Lefèbvre descria astfel lașitatea, umilința și lipsa de demnitate de care dădeau dovadă evreii din Țările Române : „Nimic nu-i supără [pe evrei] ; nici o vorbă nu-i descurajează, nici o insultă nu-i atinge. Ei primesc cu umilință sau cel puțin În tăcere observațiile cele mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XIX-lea, economistul Thibault Lefèbvre descria astfel lașitatea, umilința și lipsa de demnitate de care dădeau dovadă evreii din Țările Române : „Nimic nu-i supără [pe evrei] ; nici o vorbă nu-i descurajează, nici o insultă nu-i atinge. Ei primesc cu umilință sau cel puțin În tăcere observațiile cele mai aspre, asprimile cele mai simțitoare și câteodată cele mai nedrepte” <endnote id="(109, p. 113 ; 816, p. 307)"/>. Scriind În aceeași epocă despre mila pe care i-o insuflă evreul - „această ființă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din nou !) „excluși de la serviciul militar” <endnote id="(356, pp. 47 și 95)"/>. „Excluderea evreilor de la serviciul militar - Își nota În jurnal publicistul evreu B. Brănișteanu - nu a fost și nu este o favoare. Ea a fost și este o umilință, cea mai mare umilință ce li s-a impus” <endnote id="(847, p. 56)"/>. La 23 iunie 1941, imediat după intrarea țării În război, președintele Uniunii Evreilor din România, Wilhelm Filderman, i-a cerut mareșalului Ion Antonescu să le permită
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
serviciul militar” <endnote id="(356, pp. 47 și 95)"/>. „Excluderea evreilor de la serviciul militar - Își nota În jurnal publicistul evreu B. Brănișteanu - nu a fost și nu este o favoare. Ea a fost și este o umilință, cea mai mare umilință ce li s-a impus” <endnote id="(847, p. 56)"/>. La 23 iunie 1941, imediat după intrarea țării În război, președintele Uniunii Evreilor din România, Wilhelm Filderman, i-a cerut mareșalului Ion Antonescu să le permită evreilor să lupte și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rezultatul devotamentului meu pentru țară, după o Întreagă viață - Își notează indignat Emil Dorian În jurnal -, devotament confirmat pe loc de un comandant maior, care m-a recunoscut și cu care am copilărit pe aceeași uliță bucureșteană. Nesigur ! Este o umilință crâncenă, pe care n-o pot Îndura. Când vor fi siguri de mine ? Când voi muri... Atunci voi aparține efectiv pământului acestuia” <endnote id="(894)"/>. Chiar și În timpul celui de-al doilea război mondial românii i-au acuzat pe evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le negustorește. Un caz interesant și tragic este cel al poetului Leonid Dimov, reprezentant de frunte al curentului oniric din România anilor ’60-’70. Autostigmatizarea sa În tinerețe ca „jidov rătăcitor” provine dintr-o profundă criză identitară și din resimțirea umilinței unei origini iudaice. Plin de spaime și de incertitudini, poetul rătăcește În spațiul identitar. Cu un tată evreu din sudul Basarabiei (Naum Mordcovici), Dimov trăiește sentimentul autodistructiv al „urii de sine” (der jüdische Selbsthass, În termenii lui Theodor Lessing, 1930
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anilor 1880, când Grigorescu a pictat Evreul cu gâsca : „Cum se putea prevedea, naturalizările evreilor, la Început rare, aproape au Încetat. Parlamentul «trântește» pe mai toți evreii. [...] Ce calvar e această naturalizare individuală, rod nenorocit al Tratatului din Berlin ! Ce umilinți pentru candidat și ce mezat rușinos În parlament !” <endnote id="(754, II, p. 41)"/>. Pornit dintr-un stetl din Moldova - „plin de colb și de evrei”, cum scria undeva M. Sadoveanu -, evreul din pictura lui Grigorescu merge la București să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Prima dragoste), scrisă prin anii ’20 de prozatorul odessan Isaac Babel, este simptomatic În acest sens. În timpul pogromului din 1905, desfășurat la Nikolaev pe Bug (și În alte târguri evreiești din vestul Ucrainei), copilul de 11 ani Își privește cu umilință tatăl târându-se În genunchi și cerșind milă În noroi, la picioarele calului unui ofițer cazac. Bunicul fusese ucis, iar prăvălia tatălui devastată. Închizându-și ochii, copilul se imaginează făcând parte dintr-o grupare evreiască de autoapărare, trăgând cu pușca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Editura Hasefer, București, 1999. 538. O idee similară apare În apelul (semnat de B.J. Popper) adresat bucureștenilor pentru sprijinirea Revoluției din 1848 : „[Români,] nu vă Îndoiți de o nație [cea evreiască] al cărei caracter s-a Întărit prin starea de umilință În care a gemut atâtea secole” (536, p. 506). 539. Marie-France Rouart, Le Mythe du Juif Errant dans l’Europe du XIX e siècle, José Corti, Paris, 1988. 540. Robert S. Wistrich (ed.), Demonizing the Other. Antisemitism, Racism, and Xenophobia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]