4,489 matches
-
Socialismul nu a prins niciodată rădăcini În pământul american. Economistul german Werner Sombart a pus aceasta pe seama faptului că lucrătorii americani beneficiau de o cantitate triplă de carne decât cei germani. El a scris: „Pe țărmurile fripturii și plăcintei, toate utopiile socialiste eșuează”34. Viziunea europeană, nemodificată, a unei societăți utopice bazate pe protecția drepturilor individului la proprietate și-a găsit cei mai entuziaști adepți În Lumea Nouă. Geografia a jucat un rol important. Există mult pământ atât ieftin, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
the Twelfth Century: Based on the Observations of Alexander Neckham in London and Paris, University of Wisconsin Press, Madison, 1952. Jackson, Kenneth, Crabgrass Frontier: The Suburbanization of the United States, Oxford University Press, New York, 1985. Jacoby, Russell, The End of Utopia, Basic Books, New York, 1999. Jameson, Anna Brownell, Winter Shades and Summer Rambles, Londra, 1838. Johnson, Paul, The Birth of the Modern, HarperPerennial, New York, 1991. Jones, E.L., The European Miracle: Environments, Economies and Geopolitics in the History of Europe and Asia
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
căruia se observă o pronunțată înclinație didactică, vorbește stăruitor, cu pilde ce se vor grăitoare, ca în Contribuțiune la munca pentru ridicarea poporului (1904; Premiul „Adamachi” al Academiei Române), unde configurează, în paletă poporanistă, portretul unui „apostol” dăruit menirii lui în - utopie de început de secol - „satul ideal”. Cumnat cu Constantin Stere, P. cată însă cu mâhnire la „satul real”, cu sumbra lui mizerie. Și suferă pentru că satul e vatra de românism curat, primejduit de relele ce se abat dinspre oraș, „iadul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
Lucrarea, prezentată anterior ca o comunicare la Congresul medical din București (18 septembrie 1906), constituie, prin originalitatea ei, un moment unic în istoria psihiatriei românești. Multe idei incluse aici sunt frapante, iar concluziile sunt revoluționare și se înscriu astăzi ca utopie, ca o mostră de aplicare medicală a concepției determinist-pozitiviste. Lucrarea poartă amprenta concepțiilor lui V. Conta, căruia îi este, de altfel, închinată 107. În prefața lucrării (Iași, 1 octombrie 1906), dr. P. Zosin subliniază că intenția ultimă a acesteia este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nouă - această concepțiune, deși nu nouă, se reazimă azi pe un stat care are la baza lui o concepțiune comunistă. Statul acesta, cu debuturi incerte și nesigure, tinde să se organizeze și să dureze. Comunismul s-a coborât din lumea utopiilor în lumea realității și realizărilor cu tot cortegiul său de confuziuni și dezordini. Iată faptul cel nou. Regimul născut din acestă doctrină nu se poate menține și nu se poate mărgini în hotarele înăuntrul cărora s-a născut și s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
bună, cea mai eficientă? Analiza eficienței devine aici o componentă importantă a analizei de sistem. Ceea ce caracterizează știința este diferențierea netă dintre soluțiile utopice și soluțiile posibile. Este ruptura pe care Friedrich Engels o întrevedea cu claritate, prin saltul de la utopie la știință (Engels, 1967). În anumitecondiții, organizarea ierarhic-autoritară sau cea democratică este mai bună?Organizarea sistemului productiv pe baza planificării centrale sau pe baza pieței libere? Ce stil de viață duce mai probabil la maximizarea stării de satisfacție în viață
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
inegalitate provine din cinci surse distincte. Prima, proba practicii: însăși existența sa probează nu numai realizabilitatea, dar și validitatea ei, în timp ce celelalte alternative, existente doar în mintea oamenilor ca simple ipoteze, ar putea să nu fie practice, să reprezinte simple utopii. A doua, avantajul existenței: orice schimbare costă un anumit preț care trebuie adăugat la avantajele/dezavantajele alternativelor posibile. A treia sursă constă în mecanismele de automenținere de care dispune orice sistem social: acestea învestesc alternativa practicată cu autoritate, făcând-o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de acțiune practică. Din acest punct de vedere, asistăm în prezent la o modificare profundă a modelului schimbării sociale. Dezvoltarea științelor sociale introduce o modificare structurală, de natură să lichideze decalajul tradițional care avantaja mereu statu-quo-ul, transformând alternativele posibile din „utopii”, idealuri difuze și nepractice, în proiecte de organizare socială din ce în ce mai înalt elaborate cognitiv. Sociologia, științele sociale în general sunt pe cale să devină instrumentele explorării continue a alternativelor posibile și a alegerii celei mai bune dintre ele. Este bine de înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
clasei muncitoare din Anglia”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, F. (1967a), „Scrisoare către Mehring, 1893”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, 2 vol., Editura Politică, București. Engels, F. (1967b), „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 2, Editura Politică, București. Etzioni, A. (1969), „Toward a theory of societal guidance”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de progres este efectiv expresia unei insatisfacții acute față de realitatea prezentă) și să spere că viitorul îi va aduce îmbunătățiri fundamentale pentru a formula ideea de progres. Este nevoie totodată să existe ideea unei procesualități. Atitudinile utopice sunt foarte vechi. Utopia nu este caracterizată printr-o viziune progresivă, ci statică asupra societății. Structura sa este complet atemporală. Pe de o parte, avem realitatea trecută și cea actuală care din foarte multe puncte de vedere sunt insatisfăcătoare. Pe de altă parte, avem
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu se putea aștepta la o dezvoltare tehnico-economică semnificativă în viitor. Viitorul putea fi asociat doar cu, eventual, acumularea în alte sfere, ca arta, filosofia, morala. În cazul societăților burgheze,fundate structural pe o economie de tip industrial dinamică, locul utopiei, ca formă de organizare socială mai bună, posibilă, dar nu și necesară, îl ia evoluția progresivă, economică a omenirii, ca un proces necesar. Începe să se petreacă o deplasare structurală în optica asupra temporalității. Teza lui Voltaire asupra istoriei este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
clasei muncitoare din Anglia”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, F. (1967a), „Scrisoare către Mehring, 1893”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, 2 vol., Editura Politică, București. Engels, F. (1967b), „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, Fr. (1964), „Anti-Duhring”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București. Etzioni, A. (1969), „Toward a theory of societal guidance”, în S.
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Agregatul tulbure pe care obișnuim să-l calificăm astăzi drept normal nu e decît o unanimitate a degenerescenței, un dereglaj devenit regulă. Numim normal ceea ce, în realitate, este victoria statistică a unei infirmități Acea normalitate a devenit, prin cădere, o utopie. Ea nu e accesibilă omului contemporan decît din auzite, din ce se povestește despre ea Anamneza e, totuși, și precondiția unui reînceput. Cînd ți se oferă șansa de a-ți aminti punctul de pornire, poți face un prim pas spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernitatea clasică, locul sacerdotului pentru a construi sensuri ale istoriei. Tot el le va deconstrui critic în modernitatea tîrzie, teoretizînd totodată, mîhnit, dezorientarea ei. Dar fie că i se dă rolul principal în producerea și alungarea de pe scena publică a utopiilor, fie că se înregistrează mai realist actuala reticență a intelectualilor de a sluji ideologiile dominante, în orice caz, anemierea sensului liniar, orizontal al istoriei a devenit o evidență atît pentru intelectuali, cît și pentru omul comun. Astăzi ni se pare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Astăzi ni se pare prea puțin credibil ca istoria și eternitatea să se întîlnească undeva, la capătul istoriei, precum două paralele care ar putea converge într-un punct aflat la infinit. Modernitatea clasică a decuplat orizontala istoriei de la transcendentul religios. Utopiile de tip totalitar, care au pretins să realizeze eschatonul în istorie, s-au dovedit criminale. Corelate, aceste două fapte au dus, în modernitatea tîrzie, la eliberarea transcendenței de continuitatea ei cu istoria. Așa stînd lucrurile, nu avem oare șanse să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că întruparea lui Christos se petrece, e adevărat, în timp și în istorie, dar în centrul lor, așa încît venirea Lui acoperă toate momentele timpului și ale istoriei, pe care le unește cu zenitul divin. După secularizarea istoriei și eșecul utopiilor, ochiul rămîne, poate, mai limpezit, mai atent, în modernitatea tîrzie, față de acest model de distanță între divin și lume. Logica plană : închiderea în istorie și refuzul istoriei Dar a desprinde transcendența din continuitatea ei cu istoria poate produce și efectul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
omului, a legii naturale, a intereselor colective 2, a dinamicii istorice. în anii '70 ai secolului trecut, Paul Ricur tematiza supunerea religiei în fața secularizării ca o temporalizare a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii, cea milenaristă. Credința unei comunități religioase intră
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii, cea milenaristă. Credința unei comunități religioase intră în procesul secularizării atunci cînd se lasă înscrisă în alternativa ideologiei și a utopiei și nu se mai înțelege pe sine decît în termenii acestei alternative. Astăzi, în schimb, științele sociale reevaluează religiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii, cea milenaristă. Credința unei comunități religioase intră în procesul secularizării atunci cînd se lasă înscrisă în alternativa ideologiei și a utopiei și nu se mai înțelege pe sine decît în termenii acestei alternative. Astăzi, în schimb, științele sociale reevaluează religiile, exonerîndu-le de paseism ; dimpotrivă, le analizează mobilitatea, asistența pe care ele o asigură în aventura dificilă a modernității, capacitatea lor de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Conflict, Boulder, CO: Lynne Rienner, 93-112. Norris, P., (2005), Radical Right: Parties and Voters in the Electoral Market, New York: Cambridge University Press. Norris, P., (2011), Democratic Deficit. Critical Citizens Revisited, New York: Cambridge University Press. Nozick, R., (1974), Anarchy, State, and Utopia, New York: Basic Books. Odbor verejnej mienky Kancelárie HZDS (1996) 5 rokov HZDS v tlači. Bratislava: HZDS. O'Donnell, G., (1992), "Transitions, Continuities and Paradoxes", în G. O'Donnell și S. Valenzuela (eds.), Issues in Democratic Consolidation: The New South American
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
By Surprise in Latin America, Cambridge: Cambridge University Press. Swyngedouw, M. și J. Billiet, (2002), De kiezer heeft zijn redenen: 13 juni 1999 en de politieke opvattingen van Vlamingen, Leuven: Acco. Swyngedouw, M. și G. Ivaldi, (2001), "The Extreme Right Utopia in Belgium and France: The Ideology of the Flemish Vlaams Blok and the French Front National", în West European Politics 24(3): 1-22. Tácha, D., (1998), "Živili jsme Sládka", în Týden 37: 37-9. Taggart, P., (2000), Populism, Buckingham: Open University
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
preocupările și mai ales acțiunile bazate pe cunoaștere pe care le propunea au devenit astăzi realități concrete obișnuite pentru viața tuturor statelor moderne. Iar dacă adăugăm și dispariția treptată din zilele noastre a ideilor utopice de organizare a societății (deși utopiile stăruie încă în societățile sărace), vedem că și în această privință înaintașii noștri au avut dreptate. Raportul de activitate al Institutului basarabean (citit probabil de Pan Halippa, președintele institutului, figură proeminentă basarabeană, unul dintre cei care au contribuit la unirea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unii sunt mai înalți, alții mai mici, el propune ca hainele să fie din cauciuc pentru a se potrivi pe orice corp. O mulțime de naivități imposibil de aplicat. Ficțiuni în felul acesteia se găsesc multe la acești profesioniști ai utopiei. Istoria după ei este ceva dur, un bagaj care ucide spontaneitatea. În locul istoriei vine ficțiunea care creează realitatea. Această metodă, deși naivă, deși înlăturată cu totul își are încă adepții săi în lumea politică de astăzi. 2. După această metodă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
politicii creative”, al transformărilor și „voinței capabile să remodeleze istoria” (Golopenția, 2002: 12) ce tind să creeze o comunitate post-capitalistă a poporului, a națunii. Sociologia lui Freyer dă o mare importanță capacității agenților individuali, dar și statal-instituționali de a pune utopiile la lucru în interiorul istoriei. În una dintre cele mai interesante scrieri ale sale antebelice, Problema utopiei, chiar dacă pentru Freyer schimbarea este intrinsecă spiritului uman, sau poate chiar din acest motiv 3, el consideră că fluxul istoriei poate fi stăvilit și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
creeze o comunitate post-capitalistă a poporului, a națunii. Sociologia lui Freyer dă o mare importanță capacității agenților individuali, dar și statal-instituționali de a pune utopiile la lucru în interiorul istoriei. În una dintre cele mai interesante scrieri ale sale antebelice, Problema utopiei, chiar dacă pentru Freyer schimbarea este intrinsecă spiritului uman, sau poate chiar din acest motiv 3, el consideră că fluxul istoriei poate fi stăvilit și chiar menținut într-o formă anume - cea eroică - a existenței umane. Utopiile trecutului, de la Platon, trecând
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]