14,506 matches
-
suprafața seroasei. n timp, este relativ constantă la aceste mul, care au tendința să producă metastaze i prin creșterea dată pătrunse în sistemul limfatic continuă să crească rapid și continuu, ; al doilea În funcție de localizarea anatomică, tumorile tractului digestiv au tendința variabilă de a metastaza hepatic pe calea venei porte. Tumorile au în general un prognostic prost datorită posibilităților de metastazare transcelomică și extindere limfatica la ganglionii locali și regionali. Tendința de recidiva după tratamentul inițial, î tumori, cel mai adesea acestea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
posibilă extirparea completă a ganglionilor fără abord nu este considerat ideal. Akiyama practică toracotomia dreaptă și incizia cervicală în U. Dar cel mai adesea disec În timpul disecției ganglionare, inevitabil sunt traumatizate sau secționate un număr de vase limfatice de calibru variabil. Aceasta poate fi responsabilă de diseminarea celulelor tumorale în câmpul operator. Se poate preveni prin legarea limfaticelor mari care pornesc de la esofag și folosirea electrocauterului pentru secționarea vaselor mici. Disecția unor grupe ganglionare sau ligatura acestora poate obstrua căile limfatice
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
integrare prin intermediul sportului a acestor elevi. Studiul aduce o contribuție modestă la problematică integrării elevilor cu deficiențe de auz și oferă posibilitatea unor studii viitoare de a lansa noi ipoteze care să vizeze variabile neurmărite în studiul de față, variabile precum: relaționarea cu membrii familiei, statutul economic al familiei și mediul de proveniență al elevilor, etc. Putem aprecia că practicarea activităților fizice și sportive promovează „personalitatea”, oferă posibilitatea stabilirii unor noi relații, noi forme de comunicare elevilor cu deficiențe de
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
mai stabile combinații se întâlnesc la starea de oxidare +4. Sărurile de titan au tendința de a hidroliza, spre deosebire de cele de zirconiu sau de hafniu, care hidrolizează într-o proporție mai redusă. Din soluție, sărurile se separă cu un număr variabil de molecule de apă de cristalizare. O proprietate importantă o constituie trecerea fluorurilor în combinații complexe în prezența fluorurilor alcaline. La stările de oxidare +2 și +3 se întâlnesc puține combinații, în special oxizi, hidroxizi și halogenuri. Acestea au proprietăți
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
clorură de amoniu de concentrație 2 M, când rezultă un precipitat alb. Acest precipitat alb este dizolvat cu soluție de acid clorhidric în exces, de concentrație 0,5 N, până se obțin soluții galbene. Soluțiile galbene sunt tratate cu cantități variabile de zinc în prezența excesului acid, rezultând soluții colorate respectiv în albastru, verde și violet. Se cer: a) să se scrie ecuațiile tuturor reacțiilor chimice; b) cantitatea de precipitat alb obținut dintr-o probă; c) volumul de soluție de acid
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
formulele chimice generale: 1. KA și ; 2. și ; 3. și - nu convine din cauza sarcinii prea mari a anionului pentru a doua sare (-6). Se caută o sare precum acelea precizate la primele două perechi de săruri. Pentru a avea valență variabilă, anionul trebuie să fie radicalul unui oxoacid. Prin urmare, este de forma , deci masa sa molară se va calcula cu relația: unde este masa atomică a elementului E ce generează anionul. Se consideră primul caz (x = 1) și se calculează
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
asemănare de familie. Conform acestui punct de vedere, operele de artă, în uriașa și ireductibila lor varietate, dau la iveală modalități complexe de intersectare în asemănări și deosebiri. Ceea ce intră în categoria artei depinde cel puțin în parte, de deciziile variabile istoric, cu privire la cum anume ar trebui evaluate asemenea similarități și diferențe. Conform perspectivei extreme, părțile interesate de un aspect pur economic, de ceea ce va fi considerat operă de artă, se angajează într‑un fel sau altul la negociere cât privește
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
alte cheltuieli pentru aducerea stocurilor la poziția din momentul evaluării. Standardul impune asigurarea comparabilității metodelor de stabilire a costurilor de producție prin menținerea criteriilor de alocare a cheltuielilor indirecte asupra costului producției de la o perioadă la alta. în cazul cheltuielilor variabile de producție acest deziderat se realizează prin stabilirea unor chei cât mai raționale de repartizare, legate de măsura în care fabricarea unui anumit volum de produse utilizează facilitățile puse la dispoziție în întreprindere. Tratamentele contabile de bază pentru determinarea costului
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
o accepțiune mai largă, definesc costul de producție ca fiind “totalitatea cheltuielilor ocazionate de producerea unor bunuri sau servicii de catre o unitate economică” sau în mod concret, “costul reflectă în expresie bănească consumul de factori de producție (capital fix și variabil, muncă, utilaje, clădiri, mediu, etc.) pentru obținerea unei cantități de bunuri și servicii”. Eliminând noțiunea de consumațiuni, dar nu și pe cea de cheltuieli, costul mai este definit ca fiind “un raport, o corelație între forma bănească a cheltuielilor pe
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
nu se pot identifica pe un anumit obiect de calculație în momentul efectuării lor și, ca urmare, imputarea asupra costurilor se face pe baza unor criterii convenționale. 5) după comportamentul lor față de volumul producției cheltuielile de produție se împart în variabile și convențional-constante sau fixe; Cheltuielile variabile își modifică nivelul în funcție de modificarea volumului fizic al producției care le-a ocazionat. Cheltuielile variabile rămân în general la același nivel. Cheltuielile convențional-constante sunt acele cheltuieli de producție care nu-și modifică nivelul total
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
anumit obiect de calculație în momentul efectuării lor și, ca urmare, imputarea asupra costurilor se face pe baza unor criterii convenționale. 5) după comportamentul lor față de volumul producției cheltuielile de produție se împart în variabile și convențional-constante sau fixe; Cheltuielile variabile își modifică nivelul în funcție de modificarea volumului fizic al producției care le-a ocazionat. Cheltuielile variabile rămân în general la același nivel. Cheltuielile convențional-constante sunt acele cheltuieli de producție care nu-și modifică nivelul total, indiferent de modificarea volumului fizic al
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
face pe baza unor criterii convenționale. 5) după comportamentul lor față de volumul producției cheltuielile de produție se împart în variabile și convențional-constante sau fixe; Cheltuielile variabile își modifică nivelul în funcție de modificarea volumului fizic al producției care le-a ocazionat. Cheltuielile variabile rămân în general la același nivel. Cheltuielile convențional-constante sunt acele cheltuieli de producție care nu-și modifică nivelul total, indiferent de modificarea volumului fizic al producției. Nivelul lor, însă, se modifică în raport invers proporțional față de modificarea volumului producției, pe
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
tipuri de astfel de costuri: costuri complete tradiționale (cheltuielile din din contabilitatea financiară sunt încorporate ca atare, fără retratări) și costuri complete economice (cheltuielile din contabilitatea financiară se încorporează după ce sunt retratate). Costurile parțiale cuprind două categorii de costuri: costul variabil (format din cheltuieli care variază, nu neapărat proporțional cu variația volumului producției) și costul direct (format din cheltuieli ce pot fi identificate pe purtătorul de cost în general cheltuieli operaționale sau variabile și din cheltuieli care, deși se identifică la
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Costurile parțiale cuprind două categorii de costuri: costul variabil (format din cheltuieli care variază, nu neapărat proporțional cu variația volumului producției) și costul direct (format din cheltuieli ce pot fi identificate pe purtătorul de cost în general cheltuieli operaționale sau variabile și din cheltuieli care, deși se identifică la nivelul unui centru de analiză, se referă fără ambiguitate la purtătorul de cost respectiv). 2) după momentul și scopul calculării lor, costurile pot fi: costuri reale și costuri prestabilite. Costurile reale se
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
dependența față de volumul producției, costurile pot fi: costuri medii și costuri marginale. Costurile medii reprezintă costurile pe unitatea de produs (sau de efect util) din cadrul unităților patrimoniale. Ele cuprind elemente de cheltuieli care le imprimă caracter de costuri fixe, costuri variabile sau costuri totale. Mărimea costurilor medii este diferită în timp și spațiu. Costurile marginale (diferențiale) se definesc ca reprezentând sporul de cheltuieli de producție necesar pentru obținerea unei unități suplimentare de produs finit. 7) după influența lor asupra procesului decizional
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de călători pe distanțe lungi (nivel 2); *întreprindere (nivel 3 ); *infrastructură (nivel 4). Costurile generate de fiecare transport elementar sunt înregistrate pe nivelul 0; caracteristica lor este că se ajustează pe termen scurt în funcție de evoluția volumului de trafic. Dimpotrivă, costurile variabile pe termen mediu și lung nu pot fi atribuite unui transport elementar. În calitatea lor de costuri comune, acestea trebuie să fie colectate la nivele ierarhice superioare și trebuie să facă obiectul unei acoperiri (tabelul 9). 3. Costurile transporturilor elementare
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
calculului matematic (operațiuni simple aritmetice, algebrice, grafele și modelarea matematică). Dintre procedeele utilizate, amintim: *Procedee de determinare și delimitare a costurilor pe purtători și pe sectoare; * Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte; *Procedee de delimitare a cheltuielilor de producție în variabile și fixe; *Procedee de evaluare și calculare a costurilor privind producția de fabricație interdependentă; *Procedee de determinare a costurilor pe unitatea de produs. III.5.1. Procedee de determinare și delimitare a cheltuielilor pe purtători și pe sectoare Aceste procedee
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
mărime a cheltuielilor ca și în varianta anterioară, dar determinarea acestora se face printr-un calcul intermediar, calculînd ponderea (Pi) fiecărei baze de repartizare în totalul acestora, conform relației: III.5.3. Procedee de delimitare a cheltuielilor de producție în variabile și fixe Separarea cheltuielilor de producție în variabile și fixe are o mare însemnătate, atât la momentul antecalculației cât și în postcalcul, deoarece este un element de bază în luarea deciziei de gestiune. Principiul imputării raționale a cheltuielilor fixe în
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
dar determinarea acestora se face printr-un calcul intermediar, calculînd ponderea (Pi) fiecărei baze de repartizare în totalul acestora, conform relației: III.5.3. Procedee de delimitare a cheltuielilor de producție în variabile și fixe Separarea cheltuielilor de producție în variabile și fixe are o mare însemnătate, atât la momentul antecalculației cât și în postcalcul, deoarece este un element de bază în luarea deciziei de gestiune. Principiul imputării raționale a cheltuielilor fixe în structura costului complet sunt cuprinse cheltuielile variabile și
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în variabile și fixe are o mare însemnătate, atât la momentul antecalculației cât și în postcalcul, deoarece este un element de bază în luarea deciziei de gestiune. Principiul imputării raționale a cheltuielilor fixe în structura costului complet sunt cuprinse cheltuielile variabile și cheltuielile fixe. Oscilațiile în volumul activității unității patrimoniale se reflectă în costurile unitare complete, întrucât, considerându-se cheltuielile fixe constante în mod evident nivelul cheltuielilor variabile va evolua relativ direct proporțional cu volumul producției, dar costul complet unitar nu
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Principiul imputării raționale a cheltuielilor fixe în structura costului complet sunt cuprinse cheltuielile variabile și cheltuielile fixe. Oscilațiile în volumul activității unității patrimoniale se reflectă în costurile unitare complete, întrucât, considerându-se cheltuielile fixe constante în mod evident nivelul cheltuielilor variabile va evolua relativ direct proporțional cu volumul producției, dar costul complet unitar nu va avea același trend tocmai datorită stabilității cheltuielilor fixe. Imputarea rațională presupune modificarea volumului costurilor fixe imputate și încorporate în costul complet al produselor, fără a se
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
încorporabile în costul complet, conform relației: Din analiza acestei relații se observă că diferența de imputare exprimă modul în care sunt afectate rezultatele unității patrimoniale prin subimputare sau suprimputare în costul complet. Costul determinat prin imputare rațională (CIR) cuprinde: *Costurile variabile (operaționale) totale (CV) , care corespund nivelului de activitate real, fiind integral încorporate în costul complet; * Costurile fixe imputate rațional costului complet. Regulamentul de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991 face mențiunea că prin aplicarea metodelor de calculație a costurilor
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
concretizează în nivelarea costului unitar, diferențiale de încorporare avînd următoarele semnificații (funcție de nivelul activității reale față de nivelul activității normale). Astfel, în perioada de gestiune N, cînd și K IR =1, costurile fixe sunt absorbite integral. Delimitarea cheltuielilor de producție în variabile și fixe se realizează prin mai multe procedee: a) procedeul celor mai mici pătrate sau “procedeul de ajustare liniară” (procedeul pătratelor minime); b) procedeul punctelor de maxim și minim; c) procedeul dispersiei grafice; 92 Moise Cîndea d) procedeul analitic; e
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
producției din fiecare perioadă de gestiune i, față de volumul mediu al producției, conform relației: PPA ip -= d) calculul abaterii cheltuielilor (Can) de producție di perioada luată în calcul de la ni ,1= față de cheltuielile medii (Ch): ChChC ian -= e) calculul cheltuielilor variabile unitare (Ch v ) pe baza relației matematice: ( f) calculul cheltuielilor dintr-o perioadă precedentă, conform relației: g) calculul cheltuielilor fixe (Ch f ) aferente perioadei de gestiune precedente, conform relației matematice: Ch i -reprezintă totalul cheltuielilor dintr-o perioadă de gestiune
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
supuse separării Pe baza elementelor obținute privind evoluția producției și cheltuielile liniar degresive aferente calculate pe un număr de perioade de gestiune anterioare, se pot determina cheltuielile din aceeași categorie corespunzătoare producției standard (pentru o perioadă viitoare). h) determinarea cheltuielilor variabile standard (Chvs) conform relației matematice: i) calculul cheltuielilor standard totale (Ch sTi ) conform formulei: Exemplu: O unitate patrimonială înregistrează într-o perioadă de 8 luni o structură de producție și cheltuieli generale ale secției conform datelor din tabelul 22. Cunoscînd
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]