5,522 matches
-
Timișană și între 620-640 mm la Fiscut și Firiteaz (Atlasul climatologic, 1966). Precipitațiile sunt neuniform reprezentate de-a lungul anului, înregistrându-se un maxim în lunile mai-iunie, în timpul perioadelor ploioase, cu mențiunea că în timpul ploilor torențiale se produc eroziuni pe versanți, inundații în vai și stagnări de apă în depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
vărsarea acestuia în Tisa. Localitate de frontieră, atât pe râul Tisa, dar mai ales pe uscat, Bistra are o suprafață mare în comparație cu populația. Acest fapt se datoreaza reliefului muntos și abrupt, acoperit în majoritate de păduri. Este împrejmuita de numeroși versanți, pe care încă se practică transhumanta(mersul oilor pe munte în lunile de vară), versanți șerpuiți de Vișeu, care formează un defileu cu priveliști de basm. Fost cătun iobăgesc al Petrovei. Aceasta localitate este atestata documentar încă din secolul al
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
uscat, Bistra are o suprafață mare în comparație cu populația. Acest fapt se datoreaza reliefului muntos și abrupt, acoperit în majoritate de păduri. Este împrejmuita de numeroși versanți, pe care încă se practică transhumanta(mersul oilor pe munte în lunile de vară), versanți șerpuiți de Vișeu, care formează un defileu cu priveliști de basm. Fost cătun iobăgesc al Petrovei. Aceasta localitate este atestata documentar încă din secolul al XV-lea, figurând în documentele vremii că și parte a cnezatului Maramureșului. După alte surse
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
spre est aflându-se câteva boschete de ienupăr. Alimentarea lacului se face din apa zăpezilor, un con de dejectie și a ploilor, precum și din câteva ochiuri înmlăștinate din malul sudic. Bazinul hidrografic Vinderel are cel mai mare caracter torențial din versanți cu alunecări la fiecare ploaie și apa transportă tot ceea ce-i stă în cale, iar la confluența cu râul Repedea s-a format în ultimii 50 de ani, un con de dejectie, cu o înălțime de peste 26 de m.
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
teritoriu a fost găsit un grup de oameni păstori-crescători de animale, de origine slavă, printre care s-a identificat și un locuitor cu numele de Krevan care avea o casă din lemn în partea de nord a localității Repedea, pe versantul stâng al pârâului Tomnatic, casă care cu timpul s-a prăbușit, rămânând numai locul unde a fost casa, loc care și acum se numește „Pole Krevanovo" - Poiana lui Krevan. În prezent pe teritoriul vechii poieni se dezvoltă un frumos arboret
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
satului Păunești, a cetății Gradet, datata de pe timpul dacilor, cât și Mănăstirea Schitul Topolniței face ca această comună să fie des vizitată de turiști, mai ales în sezonul estival. Valea Topolniței oferă peisaje asemănătoare cu cele montane, cu chei și versanți abrupți, acoperiți de vegetație mediteraneană, formată din mojdarean, carplinita, liliac, cu numeroase oferă ochiului uman peisaje de neuitat. Peșteră Topolnița, așezată în partea de vest a satului Marga, cunoscută și de localnici și sub numele de Peșteră de la Prosac, care
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
au ivit mai multe izvoare pe ambele maluri ale pârâului Chiciora. Aceste izvoare au fost captate în mod rudimentar și folosite încă de pe vremea românilor, așa cum am menționat. Izvorul nr. 1, numit de localnici „Izvorul de ochi” se găsește pe versantul stâng al văii Chiciora, în dreptul fostului bazin acoperit, la circa 35-40 m de firul văii. Debitul izvorului era în anul 1977 de 0,18 l/s. Izvorul nr. 2 a fost captat tot pe versantul stâng al văii la circa
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
de ochi” se găsește pe versantul stâng al văii Chiciora, în dreptul fostului bazin acoperit, la circa 35-40 m de firul văii. Debitul izvorului era în anul 1977 de 0,18 l/s. Izvorul nr. 2 a fost captat tot pe versantul stâng al văii la circa 20 m de acelasi bazin având un debit de 0,6 l/s în anul menționat. Izvorul nr. 3 denumit de localnici „Izvorul de iod” a fost captat pe versantul drept al văii Chiciora la
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
a fost captat tot pe versantul stâng al văii la circa 20 m de acelasi bazin având un debit de 0,6 l/s în anul menționat. Izvorul nr. 3 denumit de localnici „Izvorul de iod” a fost captat pe versantul drept al văii Chiciora la circa 80 de m de fosta baraca. Apa era transportată printr-o conducta metalică și folosită înainte de săparea sondelor la dușurile pentru spălarea nămolului. Debitul izvorului era de 0,14 l/s. Asemenea izvoare se
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Apa era transportată printr-o conducta metalică și folosită înainte de săparea sondelor la dușurile pentru spălarea nămolului. Debitul izvorului era de 0,14 l/s. Asemenea izvoare se mai află de o parte și de alta a văii la baza versantului sudic al dealului Chiciora, între Valea Chiciora și Valea Țigăneasca. Cercetătorul G. Popa a identificat o linie de izvoare termominerale cu un debit total de 8 l/s. Doctorul E. Cociașu pe baza analizelor chimice efectuate până în anul 1970 arată
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Durău este o stațiune turistică montană din județul Neamț, România, parte a satului Ceahlău, reședința comunei Ceahlău. Este situată la poalele masivului Ceahlău (pe versantul de nord-vest al acestui) la o altitudine de 780-800 metri și, se află la o distanță de 9 km de lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe râul Bistrița. Singura cale de acces este calea rutieră secundară DJ155F - cunoscută și sub
Durău, Neamț () [Corola-website/Science/301632_a_302961]
-
maximă atinge 287 m s-a format după retragerea Mării Sarmatice, fiind constituit din nisipuri și pietriș. Depărtându-se de Dunăre, dealul Stârmina se prelungește la vest de satele Batoți și Tismana, pierzându-se pe nesimțite în apropierea satului Crivina. Versantul sudic al dealului pe toată întinderea ce are o pantă dulce, pantă ce dispare sub formă de câmpie în dreptul satului Devesel. Dealul Bobului, cu Rapa Roșie și dealul Alion, elemente naturale ale Stârminei, precum și dealul Viilor numit și Cioaca, nu
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
specifică zonei are un caracter temperat-continental cu ușoare nuanțe de climă mediteraneană, datorita Munților Dinarici și Stara Planina și Radet din Serbia care constituie un obstacol natural în calea vânturilor. Influența mediteraneana este marcată de existența smochinului care crește pe versantul nordic al dealului Alion Soava, răzleț în satul Dunărea Mică și pe raza satului Scăpău, în punctul numit «Izmănești» unde apăreau pe alocuri butuci de viță de vie sălbatică de dimensiuni uriașe. Formula C.P.A.X. din clasificarea lui Köppen, indică
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
adâncimi. Vegetația din acest teritoriu face parte din silvostepă fiind alcătuită din plante de cultură și plante specifice pajiștilor și pășunilor. Aceste asociații de plante se explică prin faptul că zona respectivă se găsește la o răscruce climaterică. Pe ambele versante ale dealului aflat în partea de miazăzi a satelor Batoți și Dunărea Mică au existat păduri de stejar ce au dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea din care s-au păstrat numai o mică parte pe partea de apus
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
duce spre sud la , , , Câmpina (unde se intersectează cu DN1), și . Relieful în zonă se prezintă prin șiruri de dealuri cu înălțimi cuprinse între 600-900 m, despărțite prin două văi paralele între ele și direcționate spre sus-sud-est, Provița și Prahova. Versanții dealurilor au pante domoale spre bază și accentuate spre culmi și sunt fragmentate de văi cu caracter torențial. Împrejmuită de înălțimi de peste 700-800 de metri, comuna Adunați cu casele locuitorilor săi are înfățișarea unei străchini împodobite cu picuri de smalț
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
Coporodului, Bisericii și Bălțiș, fundul scobiturii ocinene. Astfel, relieful se compune din: -o primă zonă cu aspect relativ plan, situată de-a lungul pârâului Provița și care corespunde terasei inferioare a acestuia. -o a doua zonă caracterizată prin dealurile și versanții care încadrează localitatea. Comuna Adunați este situată într-o zonă cu climă continentală de dealuri caracterizată prin: -media anuală a temperaturii aerului este de 8-9 grade C, cu minima absolută de -27 grade C și maxima de 38 grade C.
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
la biserica din sat, iar de mulțimea lor și a hainelor negre se vedeau pete negre pe zăpadă. O altă sursă ar fi inundațiile de la început de secol XX, când mai mulți arbori rupți de vânt, aduși de viiturile de pe versanți s-au oprit la confluența celor două pârâuri Neagra Mare și Neagra Mică, apa strecurându-se printre ei. Aceste lemne s-au carbonizat și câțiva ani apa a curs "neagră".
Neagra, Neamț () [Corola-website/Science/301653_a_302982]
-
Pângărați (în maghiară "Pongrác") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Oanțu, Pângărați (reședința), Pângărăcior, Poiana, Preluca și Stejaru. Comuna se află în partea central-vestică a județului, într-un areal delimitat de versanți sudici ai Munților Stânișoarei (masivele Frasin, Botoșanu și Păru cu altitudinea maximă de 1212 m în vârful Prislopașu) și nordici ai Munților Tarcăului (maximele de altitudine atinse în vârfurile Hărman - 1226 m și Murgoci 1293 m). Aceștia sunt separați de
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
Prahova, Muntenia, România, formată din satele Gura Vadului (reședința), Perșunari și Tohani. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Buzău, localitatea de reședință fiind situată la de orașul Mizil. Poziția sa este în zona de deal a versantului sudic al Dealurilor Istriței, în regiunea viticolă Dealul Mare, pe ambele maluri ale râului Tohăneanca. Este străbătută de șoseaua județeană DJ100H, care o leagă spre sud de Mizil (DN1B) și spre nord și est de și mai departe în județul
Comuna Gura Vadului, Prahova () [Corola-website/Science/301680_a_303009]
-
sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți solurile erodate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drajna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
1039), Bâtca Negrii (1458). Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig (astăzi dezafectată), marnele și marno-calcarele în zona Hamzoaia, precum și apele minerale sulfuroase și sărate întâlnite pe versantul stâng al pârâului Neagra, în Padina Dascălului, pe versantul drept al pârâului Floarea (apă sărată) și Hamzoaia. Pe teritotiul comunei Tașca predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune acide ocupă arcade
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig (astăzi dezafectată), marnele și marno-calcarele în zona Hamzoaia, precum și apele minerale sulfuroase și sărate întâlnite pe versantul stâng al pârâului Neagra, în Padina Dascălului, pe versantul drept al pârâului Floarea (apă sărată) și Hamzoaia. Pe teritotiul comunei Tașca predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune acide ocupă arcade mari în etajul pădurilor de amestec. Pe suprafețe reduse
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
este situat la 4 km de ”Valea Hârtibaciului”, respectiv de-a lungul unui afluent al acestuia - Valea Fofelzii. Nucleul central se află in imediata apropiere a Bisericii Sfântul Vasile, fiind încojurat de înălțimi. Satul a avut inițial gospodăriile împrăștiate pe versanții dealurilor; urmele, majoritatea ruine se pot vedea și astăzi. Biserica „Sfântul Vasile” a fost ridicată în anul 1804 și a înlocuit vechea biserică de lemn care a fost trecută în posesia credincioșilor uniți (greco-catolici). Biserica în formă de navă, cu
Fofeldea, Sibiu () [Corola-website/Science/301708_a_303037]
-
inferior al său. Satele sunt dispuse de-a lungul a două linii, una în vale, spre nord, pe malurile răului, cu satele Podu lui Galben, Sfăcăru, Podenii Noi, Valea Dulce și Popești; și a doua în zona de sud, pe versantul unui deal, cu satele Ghiocel, Mehedința, Nevesteasca, Sălcioara. Un alt curs de apă din comună este pârâul Oghiza. Prin partea sa nordică, comuna este traversată de șoseaua județeană DJ102M, care o leagă spre vest de Bălțești și spre est de
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
Marpod,vilicus Nicolaus (administratorul comunități)că jurat în cadrul administrației scaunului Nocrich.<Vasile Rusu> Nementionarea în actele oficiale a populației valahe pe aceste teritorii,nu înseamnă că aceasta lipsea în perioada așezării sașilor în sud estul Transilvaniei.Cetaea de la Breaza,pe versantul nordic al Carpaților,datata din secolele IX-X,ne permite să spunem că în aceste locuri începuse procesul de constituire a unui voevodat Țară Făgărașului,menționată în secolele XIII-XIV în depresiunea Fagarasului. <Thomas Nagler>Putem afirmă că la nordul liniei Oltului
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]