6,587 matches
-
de ani și a ieșit la pensie. Definitiv, în sensul că nu va mai practica meseria atît de dragă lui, chirurgia. De altfel, de cîțiva ani, mai mult îi asista pe cei mai tineri la operațiile mai complexe. Rămînea însă vioara întîi și întreg colectivul din spital îl respecta și-l considera "el jefe". Cum spuneam, a ieșit la pensie și în ultima lui zi de lucru tot colectivul l-a sărbătorit cum se cuvine, oferindu-i în dar un... baston
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și solemnitate. Conținutul versurilor arată starea de adevăr și dreptate, se făcea în același timp, elogiul trăsăturilor morale ale omului din popor. Spectacolul are toate caracteristicile unei piese de teatru cu actori și roluri. Capra, acest joc vioi însoțit de vioară, cobză și uneori de fluier, și clămpănitul botului de lemn al « caprei », reflecta satisfacția stăpânului acesteia și dorința de a avea animale sănătoase. O altă sărbătoare, cu adânci rădăcini în obiceiuri strămoșești este sărbătoarea mărțișorului, care la români coincide cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sculptat din lemn care, cu ajutorul unei sforicele, putea clămpăni în ritmul dorit) era jucată de Costică Florea. Frații Lupu o făceau pe jidanii, Grigoruță a lui Cârciu pe-a modoranul iar Micul lui Ciobanu era Vasilache. Am tocmit trei țigani - vioară, țambal și acordeon - , care locuiau pe marginea drumului numit Dealul Crucii. A fost frumos. Dar a fost pentru prima dată și ultima oară când am participat la o astfel de manifestație. După aceea m-am cam rupt de Pungești. - Dar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mai la vale, e casa lui Ghiță Hanganu, ce s-a căsătorit cu tanti Profira a lui moș Vasile Pâslă. Această fostă vecină a lui Săndel, fusese prin anii 1938-1940 prietenă cu fratele lui, Gheorghiță, care a îndrăgit mai mult vioara de cât pe Profira. Apoi, în 1941, fiind încorporat în luna februarie, având o instruire foarte sumară, după cum spuneau cei mai în vârstă, la pornirea războiului de reîntregire, a fost trimis pe front. Este rănit grav în luptele de la Chilia
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
să găsească mijlocul de a o suporta, de a identifica, în spațiul ei, neschimbătorul. Evident, Andrei Stolz e mai simpatic, mai „educativ“. Dar Oblomov moare cu ochii la orizont, că utând cerul stelelor fixe, în vreme ce Stolz sfârșește cântând (prost) la vioară, în salonul conjugal. O boală letală: vanitatea Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Lovește în proști (care devin fuduli) ca și în deștepți (care devin proști). Smintește, în egală măsură, pe urâți și pe frumoși, pe talentați și pe netalentați
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a fost prof. Vera Iurasoc, care iubea artă având atunci și o fiică artista dramatică. După multe discuții a fost de acord să ne ajute să facem un spectacol muzical coregrafic prof. Mihai care era profesor de muzică, cântă la vioară și la alte instrumente, apoi idee a prins și la cu unele colege de la liceul de fete și au început primele variante. La 15 decembrie 1951 a avut loc o serbare a liceelor și pentru acest spectacol, profesorul V. Botocan
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
aici bătea și Baitan că rezervă, Dickman a devenit prim solist, un elev din clasele mai mici a venit cu acordeoanul, iar un băiat mai colorat, talentat a venit și el la orchestră. La început a venit și Wolf cu vioară lui, dar aici totul mergea după „ureche” și fără note... așa caWolfi a abandonat. Se știa acum cu ce începem, adică imnul FMTD și cu ce terminăm, Imnul Păcii, că trebuia, un tablou românesc cu becul și colectivă, care era
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
la școală. Învățătorul Marcu, în afara profesiei de dascăl era un priceput gospodar, avea cunoștințe temeinice de botanică, agronomie, iubea animalele, pe care de altfel le creștea și în gospodăria proprie. Îi plăcea mult istoria, știa să cânte bine și la vioară. După o zi de muncă seara își lua vioara și cânta, uitând pentru moment de grijile și greutățile vieții. Dornic de perfecționare urmează în 1942 cursurile de agronomie de pe lângă Facultatea de Agronomie Iași. În perioada 1 septembrie 1935 - 31 august
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
un priceput gospodar, avea cunoștințe temeinice de botanică, agronomie, iubea animalele, pe care de altfel le creștea și în gospodăria proprie. Îi plăcea mult istoria, știa să cânte bine și la vioară. După o zi de muncă seara își lua vioara și cânta, uitând pentru moment de grijile și greutățile vieții. Dornic de perfecționare urmează în 1942 cursurile de agronomie de pe lângă Facultatea de Agronomie Iași. În perioada 1 septembrie 1935 - 31 august 1938 funcționează la Școala primară Ilieși. Drumul Racova Ilieși
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
cărți, primite din partea școlii și, uneori, cumpărate de învățător chiar din banii săi, coronițe și prin distincții. Programul artistic, pregătit cu grijă, era compus din coruri, (pe una sau două voci), poezii, scenete, momente satirice; urmau soliștii vocali, acompaniați la vioară de învățătorul Ioan Marcu și dansurile populare. Bun cunoscător al istoriei naționale, învățătorul Ioan Marcu acorda o deosebită atenție sărbătoririi evenimentelor istorice naționale, organizând conferințe și comemorări ce creau o stare afectivă de un înalt patriotism, urmate de un program
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
pe propriul său copil, până-i vine vremea să plece-n cătane. Băiatul face războiul, de unde se întoarce sănătos, ajutat de părinții lui adoptivi învață meserii foarte căutate-n sat precum dulgheria, tâmplăria, dar mai ales învață să cânte la vioară, fapt pentru care se lipește de ceata feciorilor din Streza și nu se mai desparte de ea, atâta vreme cât aceasta s-a păstrat în tradiție, adică vreme de peste 20 de ani. Se păstrează încă vie în memoria obștei, imaginea a câțiva
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cartofi cucuruz porumb cupă măsură mai mare de ½ și mai mare de 1 litru curcui(a) -a se face că doarme D dărabă o bucată mai zdravănă dâlman movilă mică de pământ descotorosit desfăcut dibuit găsit, dat de urmă diplă vioară dires reparat divan tejghea de tâmplărie dreve borhot drigană bivoliță drot sârmă durdue tună, face larmă du-te n hoheri înjurătură amicală F fălci maxilare fărtui (a) a da de o parte fântâniță izvor fedeleș butoiaș din lemn cu care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fost mare jale, iar la festival a fost tare frumos, o iarbă verde-covor, iar sălciile și cântecele noastre îți dădeau viață. Mai întoarce Doamne roata!: Șatra Hai, șatră iar la drum Alt popas de-acum, haideți copii, Hai, ia-ți vioara ta, ea te va urma Oriunde-ai fi, și spune-i lumii toată durerea ta. Hai, șatră iar la drum, alt popas de-acum Haideți copii, hai, iar lătrat de câini; Cine știe mâini, unde vom fi... Vântul și ploaia
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu motive, cât dintr-un spirit răzbunător, pătimaș, vindicativ, trebuind apoi să se refugieze la Râmnicu Vâlcea în 1944, din calea trupelor staliniste, ani în șir fără pensie de la stat și obligat să-și câștige o existență precară, cântând din vioară la un restaurant din Râmnicu Vâlcea sau dând lecții de muzică unor elevi interesați, pasionați, nefericitul universitar cernăuțean, Alexandru Leca Morariu, și-a salvat și a donat statului român orașului Suceava întregul său patrimoniu cultural foarte bogat, adunat și selectat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
privitoare la toate domeniile vieții și activității umane, economie, finanțe, comerț, administrație, fenomene sociale, juridice, culturale, religioase, date și informații despre localități, despre personalități, instituții, ca, de pildă, școală, biserică, presă, societăți, partide etc. Despre semnificația acestei violon d'Ingres ("vioara lui Ingres"), Erich Beck mărturisea la Suceava: "Între viața profesională și activitatea mea privată ca istoric, ca scriitor etno-geografic, nu există nici un fel de legătură. Practic, totuși, aceea că activitatea extraprofesională aducea o atenuare spirituală vieții profesionale dure". Așadar, mărturisea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și hărăzit de zei să-l slujească pe Orfeu, dădu glas durerii lui, dar și a celorlalți...cu prelucrarea cântecului popular „De-ar fi mândra-n deal la cruce”, adaptat de el. Și, cântă Fănică în seara aceea...ca o vioară vrăjită, după dânsul luându-se și ceilalți... „De-ar fi Moldova-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce. Dar Moldova-i prea departe, Nu poți merge fără carte. Cartea n-are cine-o face, Că
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ce reproduce portretul lui George Enescu, un filigran literal și un fir de siguranță complet încorporat; - culoarea dominantă a bancnotei, avers-revers: albastru-violet. Pe aversul bancnotei sunt imprimate: portretul compozitorului George Enescu, un element decorativ floral, două note muzicale, precum și o vioară stilizata, ca elemente grafice reprezentative; stema României; denumirea băncii centrale emitente BANCĂ NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI; valoarea nominală în cifre și în litere, sigla Băncii Naționale a României; semnăturile guvernatorului și casierului central; anul emisiunii: 2000. Pe reversul bancnotei sunt imprimate: imaginea Sfinxului din
CIRCULARA nr. 8 din 25 februarie 2000 privind punerea în circulaţie a bancnotei cu valoarea nominală de 50.000 lei, reproiectata. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127263_a_128592]
-
contrafacerilor, bancnotă include elemente de siguranță destinate expres publicului: 1. imprimarea intaglio "în relief", detectabila prin palpare, a următoarelor elemente: textul BANCĂ NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, valoarea în cifre și în litere, pe orizontală și pe verticală, portretul lui George Enescu, vioară, notele muzicale, semnul pentru nevăzători, stema României, sigla Băncii Naționale a României, semnăturile; 2. filigranul, reprezentând imaginea "în oglindă" a portretului lui George Enescu, imprimat pe fata bancnotei, vizibil când bancnotă este privită spre o sursă de lumină; 3. filigranul literal, reprezentând inițialele
CIRCULARA nr. 8 din 25 februarie 2000 privind punerea în circulaţie a bancnotei cu valoarea nominală de 50.000 lei, reproiectata. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127263_a_128592]
-
a bancnotei, imprimat continuu cu textul BNR 50000, vizibil la privirea spre o sursă de lumină; 5. imaginea latentă, aflată pe aversul bancnotei, în stânga portretului, pe fundalul de culoare închisă; la privirea directă a bancnotei apare imaginea completă a unei viori; aplecând lent latura de jos a bancnotei, pe verticală imaginii viorii apar inițialele BNR; 6. elementul de suprapunere avers-revers: imaginea incompletă a trei simboluri muzicale, aflată pe aversul bancnotei, sus, sub denumirea băncii emitente; imaginea se completează doar la privirea
CIRCULARA nr. 8 din 25 februarie 2000 privind punerea în circulaţie a bancnotei cu valoarea nominală de 50.000 lei, reproiectata. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127263_a_128592]
-
deschis; 3. microtexte ce apar pe aversul bancnotei, imprimate continuu, vizibile folosind lupă: BNR - în interiorul cifrei 50.000, BNR50000 - în dreapta portretului, BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - deasupra denumirii băncii centrale de emisiune; 4. imprimare fluorescenta: - pe aversul bancnotei: în lumina ultravioleta vioară prezintă fluorescenta galben-verzuie; - pe reversul bancnotei: imaginea gen timbru, cu conținut 50000, este vizibilă numai în lumina ultravioleta, în culoare verde deschis; seria și numărul imprimate cu negru prezintă fluorescenta galben-verzuie; seria și numărul imprimate cu roșu prezintă fluorescenta roșie
CIRCULARA nr. 8 din 25 februarie 2000 privind punerea în circulaţie a bancnotei cu valoarea nominală de 50.000 lei, reproiectata. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127263_a_128592]
-
Austria, 1200 Viena, Allerheiligenplatz 15/22, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Sprie, str. Chiuzbaia nr. 233, județul Maramureș. 28. Supuran Traian, născut la 21 martie 1969 în localitatea Supuru de Jos, județul Satu Mare, România, fiul lui Traian și Vioară, cu domiciliul actual în Austria, 8184 Anger, Oberfeistritz 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Satu Mare, Str. Corvinilor nr. 17, județul Satu Mare. 29. Mitca Dan, născut la 26 mai 1966 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiul lui Dumitru și
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
componentă principala a construcției ecologice sunt materialele de construcție „sănătoase”.El e pot influența negativ sau pozitiv viața noastră. Casă este considerată o a treia piele, cu ajutorul căreia se percepe mediul său Înconjurător cu simțurile sale. La fel ca doua viori, una din lemn, cealaltă din material plastic, care au un sunet total diferit, la fel si climă din locuința noastră depinde de ce materiale de construcție folosim. Azbestul este numai un exemplu de cât pot fi materialele de construcție de nesănătoase
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Liviu HERțANU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93122]
-
perioada asta. I-am impresionat cu un show la închiderea primului exercițiu cooperativ cu NATO, la Sibiu, când am adus muzica noastră, militari în termen din Cehia, și-au făcut un spectacol din acela cu aruncat bastoane în sus și viori. Și Ministrul Tinca zice: "Nu ești întreg la cap. Ce faci?" Cioflină era Șeful Statului Major și i-a zis: "Domnule Ministru, ajunge cât a fost pedepsit doi ani, lăsați-l pe dumnealui înapoi la trupe!" Și-am plecat de
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
taraf, mai nou, cu formația, are drept ocazii nunțile, petrecerile, târgurile; nu presupune cunoașterea notelor muzicale, se Învață „după ureche”, cel puțin forma clasică / inițială a lăutăriei, astăzi, mulți lăutari având studii de specialitate. Instrumentele folosite În ordinea frecvenței sunt: vioara, (inclusiv un tip de vioară improvizată, de fapt o violă cu arcușul În semicerc sau cu șase coarde), lăuta, țambalul, acordeonul (preluat din muzica germană), basul (așa numesc lăutarii violoncelul și contrabasul), cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
are drept ocazii nunțile, petrecerile, târgurile; nu presupune cunoașterea notelor muzicale, se Învață „după ureche”, cel puțin forma clasică / inițială a lăutăriei, astăzi, mulți lăutari având studii de specialitate. Instrumentele folosite În ordinea frecvenței sunt: vioara, (inclusiv un tip de vioară improvizată, de fapt o violă cu arcușul În semicerc sau cu șase coarde), lăuta, țambalul, acordeonul (preluat din muzica germană), basul (așa numesc lăutarii violoncelul și contrabasul), cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]