4,773 matches
-
Mitra. Zeul egiptean Ra se năștea pe cer în fiecare dimineață și murea bătrân, în fiecare seară. La vechii romani, Phoebus Apollo umbla cu un car de foc pe cer. Zeii Soarelui la azteci, Tezcatlipoca și Huitzilopochtli, cereau sacrificii umane. Zeița japoneză a Soarelui este reprezentată pe steagul național. Explorarea soarelui Soarele în mitologie Video
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
Sf. Gheorghe, Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Bisericile Sf. Gheorghe, Înălțarea Eroilor, Smârda, Romano-Catolica, parcurile din oraș Mihai Viteazul cu fântâna arteziană, Alei cu numeroasele statui ale eroilor din război și a lui Mihai Eminescu, numeroasele statui din oraș Vlad Țepeș, Zeița Diana, Zeul Apolo, statuia Libertății, monumentele eroilor. Gara feroviară Giurgiu prima din România, Gara fluvială Giurgiu Port, cetatea lui Mircea cel Bătrân, casele memoriale, Turnul Ceasornicului. Mănăstirea Comana, Lacul Comana, Biserica din satul Bila, Conacul de la Herăști, Muzeul de la Călugăreni
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
Atena (greacă: Αθήνα) era una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei grecești, identificată de romani cu zeița Minerva. Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Atena era fiica lui Zeus și a lui Metis. Ea personifica forța moștenită de la Zeus, îmbinată cu înțelepciunea și prudența lui Metis
Atena (mitologie) () [Corola-website/Science/296862_a_298191]
-
Atena (greacă: Αθήνα) era una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei grecești, identificată de romani cu zeița Minerva. Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Atena era fiica lui Zeus și a lui Metis. Ea personifica forța moștenită de la Zeus, îmbinată cu înțelepciunea și prudența lui Metis. A fost zeița
Atena (mitologie) () [Corola-website/Science/296862_a_298191]
-
zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Atena era fiica lui Zeus și a lui Metis. Ea personifica forța moștenită de la Zeus, îmbinată cu înțelepciunea și prudența lui Metis. A fost zeița tutelară a cetății Atena. Zeiță războinică, Atena a jucat un rol important în lupta împotriva giganților. Ea participă, de asemenea, la războiul troian alături de greci, pe care-i susține, împotriva troienilor. Este cunoscută disputa dintre Atena și Poseidon cu prilejul
Atena (mitologie) () [Corola-website/Science/296862_a_298191]
-
o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Atena era fiica lui Zeus și a lui Metis. Ea personifica forța moștenită de la Zeus, îmbinată cu înțelepciunea și prudența lui Metis. A fost zeița tutelară a cetății Atena. Zeiță războinică, Atena a jucat un rol important în lupta împotriva giganților. Ea participă, de asemenea, la războiul troian alături de greci, pe care-i susține, împotriva troienilor. Este cunoscută disputa dintre Atena și Poseidon cu prilejul împărțirii diverselor regiuni ale Greciei
Atena (mitologie) () [Corola-website/Science/296862_a_298191]
-
forțe antisociale pe care le dezlănțuie patima divină". Cultul era originar probabil din Tracia sau din Lydia, dar se răspândise în întreaga lume veche (vezi și originile tracice ale orfismului). Zeul cu numele frigian de Sabazios, dat de greci fiului zeiței trace Bendis, era venerat la traci ca "Eliberatorul" de anotimpul rece. Cu armatele lui Alexandru Macedon cultul acestui zeu a ajuns și în India. Numele de Bacchus, sub care era cunoscut la romani, este de origine lydiană. Romanii l-au
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
(în greacă: Ήρα), este in mitologia greacă zeița protectoare a căsniciei, a căminului și a femeilor măritate, precum și regina zeilor și a oamenilor. La români este identificată cu Iunona. a fost fiica lui Cronos și a Rheei. Ea a fost înghițită, la fel ca și frații ei, de către
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
se temea să nu fie detronat de fiii săi. Fratele cel mai mic, Zeus, a fost salvat de mama sa, care i-a dat lui Cronos o piatră înfășurata în scutece. În timpul luptei dintre Zeus și Cronos a fost încredințată zeiței Tethys și lui Oceanus. Mult mai tarziu, Hera s-a căsătorit cu fratele ei Zeus, devenind soția legitimă a stăpânului lumii. În această calitate, ea era considerată protectoarea căminului, a căsătoriei și, în general, a femeilor măritate. Cu Zeus, Hera
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
vechi decât cel al lui Zeus. În poezia epica greacă, Hera îi adresează lui Zeus cuvinte grele, dar îl și preamărește, precum frază: "Eu sunt fiica cea mare a lui Cronos, si nu sunt onorată doar pe pamant (pentru că sunt zeița căsniciei), ci și pentru că sunt soția ta și tu esti regele zeilor." din Iliada. Este posibil ca zeița Hera să aibă rădăcini de dinainte de sosirea grecilor, la un popor matriarhal. De abia la venirea grecilor indo-europeni a fost introdusă în
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
îl și preamărește, precum frază: "Eu sunt fiica cea mare a lui Cronos, si nu sunt onorată doar pe pamant (pentru că sunt zeița căsniciei), ci și pentru că sunt soția ta și tu esti regele zeilor." din Iliada. Este posibil ca zeița Hera să aibă rădăcini de dinainte de sosirea grecilor, la un popor matriarhal. De abia la venirea grecilor indo-europeni a fost introdusă în cult în perioada ioniana sau miceniana. Românii au identificat-o cu zeița Iunona, regina oamenilor și a zeilor
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
zeilor." din Iliada. Este posibil ca zeița Hera să aibă rădăcini de dinainte de sosirea grecilor, la un popor matriarhal. De abia la venirea grecilor indo-europeni a fost introdusă în cult în perioada ioniana sau miceniana. Românii au identificat-o cu zeița Iunona, regina oamenilor și a zeilor în mitologia lor. "(Vezi: Iuno (mitologie)" Hera și Heracle erau dușmani. Hera, descoperind că Zeus s-a unit cu Alcmena, dușmana să, pentru a naște pe Heracle, a făcut o vraja că fiul lui
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
află acest lucru, ea o pedepsește pe nimfa că atunci când aude pe cineva, să nu poată vorbi,iar la întrebări, să răspundă doar îngânând ultimele cuvinte rostite de cel care i se adresa. "Articol principal: Leto" Când Hera auzi că zeița Leto va naște, tata fiind însuși Zeus, ea nu o lasă pe Leto să nască nici pe uscat, nici în vreo insula din mare. Atunci Poseidon scoase la iveală insula Delos, unde Leto născu doi gemeni, Apollo și Artemis. Cei
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
ucis pe toți , înafara de unul . La nunta lui Zeus și a Herei,a fost invitată o fată mai singuratica numită Chelone.Ea a refuzat să meargă,iar Hermes,drept răzbunare,a transformat-o într-o broască țestoasă. În timpul nunții zeiței Thetis cu Peleu, un rege din Tesalia, în timp ce zeii dănțuiau, și-a făcut apariția Eris, personificarea discordiei, care nu fusese invitată, si a aruncat un măr de aur (mărul discordiei) pe care era scris „Celei mai frumoase”. Văzând mărul, Atena
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
lanțuri de aur și o spânzurase între cer și pământ.Iar pe Poseidon și pe Apollo i-au pus la munci grele ca să clădească cu propriile lor mâini cetatea Troiei. Cu prima sa soție, Metis, Zeus a născut-o pe zeița Athena, cu Themis a avut mai multe fiice, numite Ore și Moire, cu titanida Leto,respectiv pe Artemis și pe Apollo, cu sora sa Demetra - pe Persefona etc. Dintre soții, cea sortită să-i fie egală și regină alături de el
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
titanul Prometeu îi furase focul, a hotărât să-l pedepsească greu pe creatorul oamenilor. L-a chemat pe fierar, pe Hefaistos, și i-a poruncit să facă din apă și țărână, o fată, ființă muritoare, dar să aibă chip de zeiță. Zeus o numi Pandora, apoi îi dărui o cutie de aramă și îi spuse să o dăruiască bărbatului cu care se va căsători. Zeița Afrodita îi dărui fetei puterea de a sădi iubirea în inima bărbaților. Apoi, zeul Hermes a
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
poruncit să facă din apă și țărână, o fată, ființă muritoare, dar să aibă chip de zeiță. Zeus o numi Pandora, apoi îi dărui o cutie de aramă și îi spuse să o dăruiască bărbatului cu care se va căsători. Zeița Afrodita îi dărui fetei puterea de a sădi iubirea în inima bărbaților. Apoi, zeul Hermes a condus-o pe pământ. Eros, fiul Afroditei,îl ținti pe Epimeteu,fratele lui Prometeu,în inimă.Epimeteu,amețit de dragoste,o zări pe Pandora
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
un palat minoic ruinat. Monedele din Phaistos arata forma în care a fost venerat: un tânăr stă printre ramurile unui copac, cu un cocoș pe genunchi, pe alte monede Velchanos este reprezentat ca un vultur și în asociere cu o zeiță, celebrarea căsătoriei mistice. Inscripțiile la Gortyn și Lyttos înregistrau un festival Velchania, arătând că a fost încă venerată în elenistică Creta. Scriitorul elenistic Euhemerus a propus o teorie cum că Zeus a fost de fapt un mare rege al Cretei
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
că "zânatic" provine din latinescul "dianatici" (posedați de Diana) -în ciuda asemănării cu ilirul "zanatis" pe care Eliade nu îl ia în calcul-, acesta totodată consideră că, "fără îndoială, sub numele român al Dianei se ascunde, sincretizată sau nu, o zeița aborigena". În alte mitologii populare, zânele diferă în funcție de specificul etnografic local însă într-o arie analogica apropiată. Tipologia europeană (frânc. "fée", germ "Fee", engl. "fairy") aparține îndeosebi basmului fantastic; mai bine individualizata este la francezi "Mélusine", o zână mutanta. Mitologia
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
mult de trei cuvinte. Dacă rosteai cel de-al patrulea cuvânt Muma Pădurii îți lua glasul. Se mai spune că oricărui curajos care reușea să o lege pe această făptura i se îndeplinea o dorință de către această. MUMA PĂDURII: mare Zeița, stăpâna peste tot ce naște, crește și trăiește în pădure, rudă cu Mosul Codrului, 0mul Pădurii și Față Pădurii. În unele descântece este identificată cu Muma Mumelor: "Muma Mumelor, Muma Pădurilor, Să te aud din asta noapte Cu vacile zbierând
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
topor și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi, în plantă ce-i poartă numele, Muma Pădurii. Este o mamă tristă: geme, se jelește, suspina, horcăie, vâjâie pentru că oamenii îi taie pruncii, copacii din pădure. Că mare zeița, muma a naturii, poate fi bună sau rea: pedepsește tâlharii și ajută oamenii necăjiți, arată calea bună copiilor rătăciți, isi cunoaște toți copacii din pădure, îi strigă pe nume sau pe porecla, dar îi blestema să fie tăiați de om
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
(în ) este în mitologia greacă zeița frumuseții și a iubirii. Potrivit legendei, s-a născut în Cipru. „Stâncile Afroditei” se găsesc pe țărmul sudic al insulei, pe locul unde - potrivit mitologiei grecești - a căzut în apa mării înspumate organul genital al zeului Uranus, amputat de fiul
Afrodita () [Corola-website/Science/298221_a_299550]
-
Stâncile Afroditei” se găsesc pe țărmul sudic al insulei, pe locul unde - potrivit mitologiei grecești - a căzut în apa mării înspumate organul genital al zeului Uranus, amputat de fiul său, Cronos. Aici s-ar fi născut, din valurile mării învolburate, zeița dragostei / Venus. Legenda constituie tema mai multor tablouri pictate de artiști renumiți. Atticienii credeau în două Afrodite: cea care s-a născut din Uranus era numită Afrodita Urania,iar cea din Zeus Afrodita Pandamos. Deși zeiță a frumuseții, Afrodita este
Afrodita () [Corola-website/Science/298221_a_299550]
-
din valurile mării învolburate, zeița dragostei / Venus. Legenda constituie tema mai multor tablouri pictate de artiști renumiți. Atticienii credeau în două Afrodite: cea care s-a născut din Uranus era numită Afrodita Urania,iar cea din Zeus Afrodita Pandamos. Deși zeiță a frumuseții, Afrodita este căsătorită cu zeul șchiop, hidosul Hefaistos, care era și fierarul zeilor. În privința nașterii ei există două variante: prima ar fi că este fiica lui Zeus și a Dionei, cealaltă spune că s-a născut din spuma
Afrodita () [Corola-website/Science/298221_a_299550]
-
episod cunoscut este infidelitatea ei față de Hefaistos care, descoperind prin surprindere legătura ei cu Ares, a chemat toți zeii Olimpului drept martori. Un alt episod celebru este judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca mărul de aur aruncat de Eris, zeița vrăjbei, și revendicat în egală măsură de Hera, Atena și Afrodita, să fie acordat de un muritor, Paris, celei pe care o va socoti el mai frumoasă. Cele trei zeițe s-au înfățișat înaintea lui Paris pe muntele Ida și
Afrodita () [Corola-website/Science/298221_a_299550]