46,314 matches
-
apariția celui de al treilea stat bulgăresc, devenit independent în 1908. Anii ce au urmat au fost marcați de conflicte cu vecinii, în contextul cărora Bulgaria s-a aliat cu Germania în ambele războaie mondiale. În 1946, a devenit stat comunist cu partid unic până în 1989, când Partidul Comunist Bulgar a permis alegeri libere. După 1990, Bulgaria a devenit o democrație și o economie de piață. Populația de 7,36 de milioane este predominant urbană, fiind concentrată în reședințele celor 28
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
independent în 1908. Anii ce au urmat au fost marcați de conflicte cu vecinii, în contextul cărora Bulgaria s-a aliat cu Germania în ambele războaie mondiale. În 1946, a devenit stat comunist cu partid unic până în 1989, când Partidul Comunist Bulgar a permis alegeri libere. După 1990, Bulgaria a devenit o democrație și o economie de piață. Populația de 7,36 de milioane este predominant urbană, fiind concentrată în reședințele celor 28 de regiuni. Majoritatea activităților comerciale se concentrează în
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
participe la Operațiunea Barbarossa, salvându-și populația evreiască de deportarea în lagărele de concentrare naziste. Moartea subită a lui Boris al III-lea în vara lui 1943 a adus noi agitații politice pe măsură ce războiul se întorcea împotriva Germaniei și gherilele comuniste au căpătat avânt. După mai multe greve și revolte, în septembrie 1944 Frontul pentru Patrie, dominat de comuniști, a preluat puterea, punând capăt alianței cu Germania și ducând țara de partea Aliaților până la sfârșitul războiului. Lovitura de stat din 9
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
comuniști, a preluat puterea, punând capăt alianței cu Germania și ducând țara de partea Aliaților până la sfârșitul războiului. Lovitura de stat din 9 septembrie 1944 a dus la abolirea monarhiei, dar abia în 1946 s-a instaurat dictatura partidului unic comunist, proclamându-se republica populară. A devenit o parte a sferei sovietice de influență sub conducerea lui Gheorghi Dimitrov (1946-1949), care a pus bazele unui stat stalinist industrializat forțat. Până la jumătatea anilor 1950, standardele de viață au crescut semnificativ, și represiunea
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
peste hotare arta și cultura bulgară. Într-o încercare de a șterge identitatea minorității turcești, a fost lansată în 1984 o campanie de asimilare. Ca urmare, 300.000 de turci din Bulgaria au emigrat în Turcia. În contextul prăbușirii blocului comunist, la 10 noiembrie 1989, Partidul Comunist Bulgar a renunțat la monopolul politic, Jivkov a demisionat, iar Bulgaria a intrat în tranziția către o democrație parlamentară. Primele alegeri libere din iunie 1990 au fost câștigate de Partidul Socialist Bulgar (BSP, noul
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Într-o încercare de a șterge identitatea minorității turcești, a fost lansată în 1984 o campanie de asimilare. Ca urmare, 300.000 de turci din Bulgaria au emigrat în Turcia. În contextul prăbușirii blocului comunist, la 10 noiembrie 1989, Partidul Comunist Bulgar a renunțat la monopolul politic, Jivkov a demisionat, iar Bulgaria a intrat în tranziția către o democrație parlamentară. Primele alegeri libere din iunie 1990 au fost câștigate de Partidul Socialist Bulgar (BSP, noul nume al Partidului Comunist). O nouă
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
1989, Partidul Comunist Bulgar a renunțat la monopolul politic, Jivkov a demisionat, iar Bulgaria a intrat în tranziția către o democrație parlamentară. Primele alegeri libere din iunie 1990 au fost câștigate de Partidul Socialist Bulgar (BSP, noul nume al Partidului Comunist). O nouă constituție ce aducea un regim democratic parlamentar, cu un președinte slab și un prim ministru responsabil în fața parlamentului a fost adoptată în iulie 1991. Noul sistem nu a îmbunătățit imediat standardele de viață și economia—calitatea vieții și
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
la NATO la 29 martie 2004, a semnat tratatul de aderare la Uniunea Europeană la 25 aprilie 2005, și a devenit membru al Uniunii la 1 ianuarie 2007. Integrarea euro-atlantică a devenit o prioritate pentru Bulgaria după căderea comunismului, deși conducerea comunistă dorea și ea părăsirea Pactului de la Varșovia și aderarea la Comunitățile Europene încă din 1987. Relațiile Bulgariei cu vecinii sunt în general bune, după 1990. Țara joacă un rol important n promovarea securității regionale. Bulgaria are în funcțiune o colaborare
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
bandă largă după Coreea de Sud. Conform recensământului din 2011, populația Bulgariei era atunci de 7.364.570 de locuitori, în scădere de la maximul de circa nouă milioane înregistrat în 1989. Bulgaria are scădere demografică de la începutul anilor 1990, când prăbușirea economiei comuniste a determinat circa 937.000 oameni—în majoritate adulți tineri—să emigreze înainte de 2005. Populația continuă să scadă și sporul natural actual este unul dintre cele mai scăzute din lume. Bulgarii reprezintă principalul grup etnic și compun 84,8% din
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
planificate pentru a crea o stare de teroare în mintea anumitor persoane, a unui grup de persoane sau a publicului larg." Această definiție largă și voit ambiguă reflectă preocupările guvernelor interbelice de a face față pericolului pus de mișcările anarhiste, comuniste, cât și a celor de eliberare de sub ocupația colonială. Această definiție a fost folosită inclusiv de către guvernul britanic pentru a justifica reprimarea mișcării pașnice pentru obținerea independenței Indiei. "Folosirea ilegală a forței și violenței împotriva unor persoane sau proprietăți, pentru
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
intenționată nu a fost clarificată nici până azi, dar naziștii germani au luat incendiul drept pretext pentru impunerea politicii lor. Prin propagandă și dezinformare acest act a fost amplificat pentru a crea imaginea falsă de covârșitor pericol al unui „terorism comunist evreiesc", imagine care a făcut posibilă ascensiunea la putere a lui Adolf Hitler în Germania interbelică În unele cazuri este foarte greu de diferențiat între mișcări de insurgență legitimă și grupări teroriste. Același grup poate adopta și tactici teroriste și
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
logistică fiind asigurate de unul sau mai multe servicii secrete de stat). Exemple de terorism cu susținere externă au fost gruparea teroristă condusă de Carlos Șacalul (Carlos Ilici Ramirez - vezi Ion Mihai Pacepa) care a fost sprijinit și de statul comunist român), gruparea teroristă palestiniană Septembrie cel Negru, creată inițial contra Iordaniei, cu baze și susținere în Siria și Liban - gruparea Abu-Nidal din această organizație a organizat atacul terorist contra sportivilor israelieni la Olimpiada de vară de la München, munițiile și armamentul
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
la 1475 ca fiind proprietate a vistiernicului de Suceava, Nicolae Drăgan. Pe moșia Drăgăneștilor au apărut ulterior mai multe sate, printre care: Rădoaia, Izvoare (Drăgăneștii-Noi), Sacarovka, Nikolaevka, Kirilovka, Valea-Rădoii, Valea-Norocului (Glückstal, colonie germană) ș.a. Datorită rezistenței opuse de săteni regimului comunist, biserica cu hramul Sf. Nicolae nu și-a închis ușile nici în timpul prigoanei antibisericești. În sat deasemenea s-a păstrat, chiar și în timpul U.R.S.S., tradiția târgului la Podul cel Mare la care vin țăranii din întreaga regiune. Conform unor
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
s-a aflat în punctul de durată maximă al fenomenului. Penitenciarul de la Ocnele Mari, dispărut odată cu surparea salinei, a reprezentat până în anul 1948 unul dintre centrele în care, alături de deținuți de drept comun, au fost încarcerați și membri ai Partidului Comunist din România, printre care și Gheorghe Gheorghiu-Dej. După instaurarea regimului comunist, penitenticiarul a devenit unul dintre cele mai importante lagăre de concentrare a luptătorilor din Mișcarea Națională de Rezistență Anticomunistă. Unul dintre cele mai semnificative figuri intelectuale încarcerate la Ocnele
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
de la Ocnele Mari, dispărut odată cu surparea salinei, a reprezentat până în anul 1948 unul dintre centrele în care, alături de deținuți de drept comun, au fost încarcerați și membri ai Partidului Comunist din România, printre care și Gheorghe Gheorghiu-Dej. După instaurarea regimului comunist, penitenticiarul a devenit unul dintre cele mai importante lagăre de concentrare a luptătorilor din Mișcarea Națională de Rezistență Anticomunistă. Unul dintre cele mai semnificative figuri intelectuale încarcerate la Ocnele Mari a fost și gânditorul Petre Țuțea. De numele acestuia se
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
(în , în traducere „Poarta Mică”, în dialectul săsesc "Klîkôpeš, Kopeš, Kli-Kopesch", în ) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România. Aici au conviețuit de-a lungul secolelor maghiari, sași și români. În perioada comunistă au fost construite anumite fabrici care au adus o faimă negativă în întreaga lume, localitatea devenind cunoscută mai ales pentru poluare cu negru de fum. La recensământul din 2011 au fost înregistrați locuitori. Cuprinde de asemenea și fosta localitate Proștea
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
actuala) zi națională a Poloniei, aniversarea semnării Constituției din 3 mai. Arborarea drapelului la 1 mai era acceptabilă, dar pe parcursul zilei următoare drapelul trebuia obligatoriu coborât și ascuns. Această restricție, ca și monopolul statului asupra utilizării simbolurilor naționale în timpul regimului comunist au făcut din arborarea drapelului un simbol al rezistenței împotriva dictaturii. A devenit un obicei - și încă mai este - ca muncitorii să arboreze drapele poloneze pe clădirile fabricilor atunci când intră în grevă. Din acest motiv, drapelul Poloniei, ca simbol al
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
de a-i învăța pe polonezi istoria și semnificația simbolurilor naționale. Data a fost aleasă pentru a coincide cu sărbătoarea diasporei poloneze și a Senatului din 2 mai. Mai există și alt motiv istoric pentru alegerea acestei zile: în regimul comunist, 2 mai era ziua în care drapelele naționale arborate de 1 mai trebuiau înlăturate rapid înainte de Ziua Constituției (3 mai), sărbătoare interzisă de autorități. Odată cu reintroducerea Zilei Constituției în 1990 și apoi după instaurarea Zilei Drapelului, drapelul Poloniei se arborează
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
neschimbat până astăzi. Drapelul cu stema s-a modificat doar pentru a ajusta schimbările asupra stemei. Între principalele modificări se numără modificarea stilizării pajurii de la modelul clasicist la cel baroc în 1927 și înlăturarea coroanei de pe capul pajurii în timpul regimului comunist între 1944 și 1990. Insurgenții polonezi din secolul al XX-lea purtau brasarde alb-roșii ce jucau același rol ca cel al cocardelor din secolele anterioare. Aceste brasarde au fost purtate de luptătorii polonezi în timpul Insurecției din Polonia Mare (1918-1919) și
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
ruinele gării orașului. La 2 mai 1945, după capturarea Berlinului, soldații Bateriei 7, Divizia 3, Regimentul 1 Artilerie Ușoară au înălțat drapele polone pe Columna Victoriei din Berlin. Drapele poloneze au fost utilizate și de demonstranții antiguvernamentali din timpul regimului comunist. În timpul revoltelor violente de la Poznań (1956) și Gdynia (1970), demonstranții au purtat drapele naționale vizibil pătate de sânge pe banda albă. Până în 1927, nuanțele exacte ale culorilor naționale nu erau specificate în lege. În practică, tenta folosită, în special în
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
persoane cu alte naționalități. Până în 1940, Biserica romano-catolică din Solca a avut rangul de parohie, având ca filială biserica din Arbore. Parohia Solca a fost desființată în anii '40, ca urmare a imigrării multor catolici-germani în Germania. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Solca s-a micșorat în mod continuu. Dacă în 1930, erau 856 de romano-catolici (30,33% din populația localității), în 2002 mai erau doar 69 de romano-catolici (1,54%). În prezent, Biserica romano-catolică din Solca are
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
prăbușirii Imperiului Austro-Ungar după Primul Război Mondial. După Acordul de la München, anexarea Transolzei de către Polonia și ocuparea Cehoslovaciei de către Germania, urmată de deziluzia față de reacția Occidentului și de recunoștință pentru eliberarea a mare parte a Cehoslovaciei de către Armata Roșie, Partidul Comunist din Cehoslovacia a obținut majoritatea la alegerile din 1946. Prin lovitura de stat din 1948, Cehoslovacia a devenit stat comunist. În 1968, nemulțumirea crescândă față de regimul comunist a culminat cu o tentativă de reformare a regimului. Evenimentele, denumite Primăvara de la
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
urmată de deziluzia față de reacția Occidentului și de recunoștință pentru eliberarea a mare parte a Cehoslovaciei de către Armata Roșie, Partidul Comunist din Cehoslovacia a obținut majoritatea la alegerile din 1946. Prin lovitura de stat din 1948, Cehoslovacia a devenit stat comunist. În 1968, nemulțumirea crescândă față de regimul comunist a culminat cu o tentativă de reformare a regimului. Evenimentele, denumite Primăvara de la Praga, au luat sfârșit cu invadarea țării de către trupele țărilor din Pactul de la Varșovia (exceptând România); trupele străine au rămas
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
de recunoștință pentru eliberarea a mare parte a Cehoslovaciei de către Armata Roșie, Partidul Comunist din Cehoslovacia a obținut majoritatea la alegerile din 1946. Prin lovitura de stat din 1948, Cehoslovacia a devenit stat comunist. În 1968, nemulțumirea crescândă față de regimul comunist a culminat cu o tentativă de reformare a regimului. Evenimentele, denumite Primăvara de la Praga, au luat sfârșit cu invadarea țării de către trupele țărilor din Pactul de la Varșovia (exceptând România); trupele străine au rămas în țară până la Revoluția de Catifea din
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
o tentativă de reformare a regimului. Evenimentele, denumite Primăvara de la Praga, au luat sfârșit cu invadarea țării de către trupele țărilor din Pactul de la Varșovia (exceptând România); trupele străine au rămas în țară până la Revoluția de Catifea din 1989, când regimul comunist s-a prăbușit. La 1 ianuarie 1993, Cehoslovacia s-a separat pe cale pașnică în cele două state constituente, Republica Cehă și Slovacia. Republica Cehă este primul fost membru al CAER care a obținut statut de țară dezvoltată de la Banca Mondială
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]