47,905 matches
-
cu cea a unui tren, care se deplasează cu viteză constantă. Dacă un astfel de tren ar merge pe niște linii cu multe stații, atunci ar părea că se deplasează cu viteză mai mică per total, adică ar avea o viteză medie mai mică, deși în perioadele de mișcare, viteza este constant mai mare. O analogie comună este cea cu bumul sonic al unui zgomot de avion supersonic sau glonț. Undele sonore generate de corpul supersonic nu se mișcă suficient de
Efectul Cerenkov () [Corola-website/Science/311064_a_312393]
-
viteză constantă. Dacă un astfel de tren ar merge pe niște linii cu multe stații, atunci ar părea că se deplasează cu viteză mai mică per total, adică ar avea o viteză medie mai mică, deși în perioadele de mișcare, viteza este constant mai mare. O analogie comună este cea cu bumul sonic al unui zgomot de avion supersonic sau glonț. Undele sonore generate de corpul supersonic nu se mișcă suficient de repede pentru a se da la o parte din
Efectul Cerenkov () [Corola-website/Science/311064_a_312393]
-
respectiv. Astfel, undele "se adună" și formează un front de șoc. Într-un fel similar, o particulă încărcată electric poate genera o undă de șoc fotonică în timp ce se deplasează printr-un izolator. În figură, particula (săgeata roșie) se deplasează cu viteza formula 1 și se definește formula 2 unde formula 3 este viteza luminii. "n" este indicele de refracție al mediului și astfel fotonii (săgețile albastre) se deplasează cu viteza formula 4. Colțul stâng al triunghiului reprezintă locația particulei superluminice la un moment inițial ("t
Efectul Cerenkov () [Corola-website/Science/311064_a_312393]
-
de șoc. Într-un fel similar, o particulă încărcată electric poate genera o undă de șoc fotonică în timp ce se deplasează printr-un izolator. În figură, particula (săgeata roșie) se deplasează cu viteza formula 1 și se definește formula 2 unde formula 3 este viteza luminii. "n" este indicele de refracție al mediului și astfel fotonii (săgețile albastre) se deplasează cu viteza formula 4. Colțul stâng al triunghiului reprezintă locația particulei superluminice la un moment inițial ("t"=0). Colțul din dreapta al triunghiului este locația particulei la
Efectul Cerenkov () [Corola-website/Science/311064_a_312393]
-
în timp ce se deplasează printr-un izolator. În figură, particula (săgeata roșie) se deplasează cu viteza formula 1 și se definește formula 2 unde formula 3 este viteza luminii. "n" este indicele de refracție al mediului și astfel fotonii (săgețile albastre) se deplasează cu viteza formula 4. Colțul stâng al triunghiului reprezintă locația particulei superluminice la un moment inițial ("t"=0). Colțul din dreapta al triunghiului este locația particulei la un moment ulterior "t". În timpul "t" dat, particula parcurge formula 5 în timp ce undele electromagnetice pot călători doar formula 6
Efectul Cerenkov () [Corola-website/Science/311064_a_312393]
-
echipamentele informatice instalate pe sistemele militare de armamant, pentru a calcula traiectoria și comportamentul balistic al proiectilelor de tun. Cu ajutorul senzorilor externi, vizorul laser, senzorul de vânt lateral, telemetrul, termometrul și altele culege date cum ar fi: presiunea barometrică, altitudinea, viteza relativă a tancului, viteza unghiulară de rotire a turelei, distanța până la obiectiv, cu ajutorul cărora calculează soluția optimă de tragere cu mai mari probabilități de impact.
Calculator balistic () [Corola-website/Science/311131_a_312460]
-
sistemele militare de armamant, pentru a calcula traiectoria și comportamentul balistic al proiectilelor de tun. Cu ajutorul senzorilor externi, vizorul laser, senzorul de vânt lateral, telemetrul, termometrul și altele culege date cum ar fi: presiunea barometrică, altitudinea, viteza relativă a tancului, viteza unghiulară de rotire a turelei, distanța până la obiectiv, cu ajutorul cărora calculează soluția optimă de tragere cu mai mari probabilități de impact.
Calculator balistic () [Corola-website/Science/311131_a_312460]
-
figura alăturată). Efectuând lucru mecanic asupra unui sistem izolat adiabatic se pot atinge, pornind de la o stare inițială σ, diferite stări finale σ cu aceiași parametri geometrici, diferind numai prin valoarea parametrului negeometric (de exemplu, mișcând un piston cu diferite viteze). Urmând pe Carathéodory, se presupune (B) că, pentru parametri geometrici fixați ai stării finale σ, mulțimea valorilor parametrilor negeometrici care pot fi realizați plecând din σ este "conexă" și umple deci un interval (finit sau infinit) al axei reale. Se
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
stări se poate face adiabatic numai într-un singur sens. Stabilirea acestui sens este rolul principiului al doilea al termodinamicii. Dacă cele două stări pot fi unite printr-o succesiune de stări de echilibru, adică deformarea sistemului are loc cu viteză infinitezimală (cvasistatic) lucrul mecanic este dat de: formula 1 unde "x (i = 1 ... n)" sunt parametrii geometrici ai sistemului, iar "X( x, x, ..., x )" sunt forțele care trebuiesc aplicate pentru a menține sistemul în echilibru în configurația descrisă de "x, ..., x
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
are un motor de 5.5 litri V8 pe benzină cu 388 de cai putere. Motoare îndeplinesc standardul de poluare Euro 4 în Uniunea Europeană și standarul LEV II în Statele Unite ale Americii. Toate motoarele sunt cuplate la o cutie de viteze automată cu 7 trepte 7GTRONIC. Dotarea standard cuprinde tapițeria ARTICO de piele, scaunul din față reglabil electric și un acoperiș de sticlă fix în al treilea rând de scaune. Sistemul standard de protecția ocupanților PRE-SAFE. PRE-SAFE utilizează senzorii în dinamica
Mercedes-Benz GL-Class () [Corola-website/Science/311121_a_312450]
-
model. Motorul este un V8 biturbo de 5.5 litri AMG care dezvoltă o putere maximă de 410 kW (557 CP) și un cuplu maxim de 760 Nm. Mercedes-Benz GL63 AMG atinge 100 km/h în 4.9 secunde, iar viteza maximă este limitat electronic la 250 km/h. Consumul de combustibil conform NEDC este de 12.3 litri la 100 de kilometri și emisia este de 288 g CO2/km. Mercedes-Benz oferă opțiunile suplimentare, o cameră de 360 de grade
Mercedes-Benz GL-Class () [Corola-website/Science/311121_a_312450]
-
este plin de explozibil plastic maleabil și o amorsă de fund cu acțiune întârziată. Vârful proiectilului se mulează pe blindaj înainte de a exploda, trasmițând o enormă energie metalului. Unda de șoc provoacă rupturi pe partea opusă, aruncând schije cu o viteză foarte mare în interiorul țintei lovite. Schijele respective pot omorî echipajul, avaria echipamentul din interior și aprinde muniția sau combustibilul. Proiectilele de ruptură HESH sunt multifuncționale: pot fi folosite împotriva țintelor blindate, împotriva fortificațiilor sau a personalului inamic. Împotriva construcțiilor betonate
Proiectil HESH () [Corola-website/Science/311156_a_312485]
-
moderne au o căptușeală din kevlar pentru a preveni formarea schijelor în interior. Efectul distructiv împotriva blindajului înclinat este mai redus, iar la distanță de foc mică explozibilul plastic are tendința de a se dispersa înainte de a fi detonat din cauza vitezei foarte mari a proiectilului. Majoritatea țărilor din Occident folosesc tancuri dotate cu țevi lise, care nu pot stabiliza giroscopic proiectilele HESH.
Proiectil HESH () [Corola-website/Science/311156_a_312485]
-
în număr de șapte care au contribuit foarte mult la cunoașterea Groenlandei și Arcticii americane (1911-1933). În 1912 reușește să traverseze, împreună cu Peter Freuchen, Groenlanda, în extremitatea sa nordică, de la Thule la fiordurile Danmarks și Independence, stabilind un record de viteză (cei 1 230 km. au fost străbătuți cu 65km./ zi) și demonstrând că nu există nici un canal între Țara (peninsula) Peary și insula Groenlanda. În anii 1916-1918 explorează marile fiorduri de pe coasta nordică a Groenlandei, iar în 1919 face cercetări
Knud Rasmussen () [Corola-website/Science/311147_a_312476]
-
cilindri care dezvolta o putere de 57 cp și puteau să propulseze tancul până la 37 km/h, cu o autonomie de 145 km pe șosea. Panzer Ausf. B avea un motor Maybach NL38Tr cu șase cilindri și 100 cp, atingea viteza maximă de 40 km/h și 170 km autonomie pe șosea. Panzer I era condus de doi membri. Mecanicul conductor era situat în partea anterioară, iar comandantul era așezat în turelă controlând radio și armele.
Panzer I () [Corola-website/Science/311143_a_312472]
-
cunoscut că "testul elanului" ("Älgtest" în suedeză, "Elchtest" în germană. Termenul a fost propus de revista auto suedeză "Teknikens värld" pentru a denumi un test în care mașina testată trebuie să facă o curbă în formă de S strâns, cu viteză mare. Termenul "testul elanului" a devenit cunoscut mai ales când modelul Mercedes A-klasse a căzut acest test. Reporterii de specialitate din Germania au minimalizat relevanță acestui test dar autorii testului au replicat că acest tip de manevră e important în
Elan () [Corola-website/Science/311134_a_312463]
-
37 mm și două mitraliere. Acest prototip avea probleme la transmisie și a fost considerat mult prea complex și scump pentru producția în masă. Un nou prototip, mai simplu, a fost construit. Noul prototip avea motor nou, o cutie de viteze nouă și o transmisie îmbunătățită. În interesul standardizării, a fost luată decizia de a utiliza același tip de turelă folosit la construcția tancului T-28 (dotat cu doar trei turele). Turelele echipate cu mitraliere erau aceleași pentru ambele tipuri de
T-35 () [Corola-website/Science/311145_a_312474]
-
cu altitudinea) este folosită pentru accelerarea acestor gaze, rezultând jetul de gaze care generează propulsia. Accelerarea gazelor se face într-un ajutaj, plasat în spatele turbinei. Ajutajul este cel ce transformă energia internă a gazelor fierbinți în energie cinetică a jetului. Viteza care se poate obține depinde de parametrii gazelor la intrarea în ajutaj, raportul de presiuni la care lucrează ajutajul și de forma și dimensiunile lui geometrice. Forma cu secțiune variabilă a ajutajului se obține printr-un con central și un
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
ajutajul și de forma și dimensiunile lui geometrice. Forma cu secțiune variabilă a ajutajului se obține printr-un con central și un tub exterior, relativ cilindric. Tracțiunea se obține practic pe conul din centrul ajutajului. Cu cât jetul are o viteză mai mare în secțiunea de ieșire din ajutaj, cu atât tracțiunea va fi mai mare. La funcționarea „normală”, energia jetului corespunde energiei gazelor la ieșirea din turbină. Având în vedere că în gazele evacuate din turbină mai există oxigen, o
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
la arderea unei cantități suplimentare de combustibil, injectat imediat după turbină. Deoarece temperatura gazelor este superioară temperaturii de aprindere a combustibilului, acesta ia foc, rezultând astfel o reacție de ardere suplimentară. Mărirea temperaturii gazelor la ieșirea din reactor permite creșterea vitezei maxime cu care gazele pot ieși din ajutaj, deci a tracțiunii turboreactorului. Din punct de vedere aerodinamic, gazele de combustie nu trebue se depașească Mach 1 la ieșirea din duză, în cazul contrariu un fenomen sonic ar putea perturba ieșirea
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
aerodinamic, gazele de combustie nu trebue se depașească Mach 1 la ieșirea din duză, în cazul contrariu un fenomen sonic ar putea perturba ieșirea gazelor de combustie diminuând tracțiunea generată de reactor. Încălzirea gazelor are ca efect creșterea considerabilă a vitezei sunetului, deci gazele pot fi ejectate cu o viteză superioară vitezei sunetului în atmosferă, fără a depași însă viteza sunetului în ajutaj. Această tracțiune suplimentară este obținută cu prețul unui consum suplimentar de combustibil considerabil (de 4 până la 5 ori
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
1 la ieșirea din duză, în cazul contrariu un fenomen sonic ar putea perturba ieșirea gazelor de combustie diminuând tracțiunea generată de reactor. Încălzirea gazelor are ca efect creșterea considerabilă a vitezei sunetului, deci gazele pot fi ejectate cu o viteză superioară vitezei sunetului în atmosferă, fără a depași însă viteza sunetului în ajutaj. Această tracțiune suplimentară este obținută cu prețul unui consum suplimentar de combustibil considerabil (de 4 până la 5 ori mai mare decât combustia normală fără PC). Zgomotul produs
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
ieșirea din duză, în cazul contrariu un fenomen sonic ar putea perturba ieșirea gazelor de combustie diminuând tracțiunea generată de reactor. Încălzirea gazelor are ca efect creșterea considerabilă a vitezei sunetului, deci gazele pot fi ejectate cu o viteză superioară vitezei sunetului în atmosferă, fără a depași însă viteza sunetului în ajutaj. Această tracțiune suplimentară este obținută cu prețul unui consum suplimentar de combustibil considerabil (de 4 până la 5 ori mai mare decât combustia normală fără PC). Zgomotul produs precum și semnătura
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
sonic ar putea perturba ieșirea gazelor de combustie diminuând tracțiunea generată de reactor. Încălzirea gazelor are ca efect creșterea considerabilă a vitezei sunetului, deci gazele pot fi ejectate cu o viteză superioară vitezei sunetului în atmosferă, fără a depași însă viteza sunetului în ajutaj. Această tracțiune suplimentară este obținută cu prețul unui consum suplimentar de combustibil considerabil (de 4 până la 5 ori mai mare decât combustia normală fără PC). Zgomotul produs precum și semnătura infraroșie a reactorului cresc deasemenea (ceea ce poate prezenta
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
de mai multe ori ca să facă față noilor amenințări inamice. Pe 11 ianuarie 1934 sub indicațiile lui Heinz Guderian, Departamentul de Arme al Armatei a elaborat planurile pentru un tanc mediu cu o greutate de maxim 24 tone și o viteză de 35 km/h. A fost proiectat ca ajutor și armă anti-infanterie, folosind un tun de calibru mare și viteză lentă. Dar nu se putea infrunta cu tancurile inamice în condiții de egalitate. Krupp, Rheinmetall și MAN au construit prototipuri
Panzer IV () [Corola-website/Science/311165_a_312494]