44,063 matches
-
pictura de gen a lui Verona cu alte două capodopere ale genului, Prometeul lui Arnold Böcklin, reprezentant al simbolismului german și Prometeu al lui Gustave Moreau, reprezentant al decadentismului/simbolismului francez, amândoi constituind niște repere artistice inconturnabile în epocă. Aici discursul criticului se nuanțează, delimitând ceea ce el numește "fantasticul" la Böcklin de ceea ce ar fi mai subtil decât atât la Gustave Moreau, "esotericul". Printre lucrările celebre ale acestuia o evidențiază și pe cea intitulată Salome. Arthur Verona este plasat în afara acestui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și pe cea intitulată Salome. Arthur Verona este plasat în afara acestui concurs de subtilități, în dimensiunea "technică", de studiu de nud, fără o altă finalitate decât cea a exercițiului de virtuozitate plastică. Indiferent de validitatea judecăților criticului, acesta articulează un discurs critic coerent, vizând elemente de detaliu, disocieri subtile, o bună cunoaștere a subiectului și, mai presus de orice, gust. Verona, ca pictor român, este astfel plasat într-un context prestigios, măcar pe filiera temei, chiar dacă criticul nu găsește și un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca un reflex al unei alte revalorificări mitologice decadente, a măștii Meduzei 533. Schimarea de registru este numaidecât sesizabilă la un poet precum Jules Laforgue, care abordează tema în Moralități legendare (1887). Salomeea acompaniindu-se de o liră ține un discurs fantast oaspeților. Odată "livrat" capul sfântului Ioan, nimfeta îl supune unei serii de "operații estetice", sfârșind prin a plasa în gura Sfântului o piatră prețioasă, un opal. Salomeea încearcă revificarea mușchilor feței prin "pase electrice", naratorul subliniind caracterul pseudoștiințific al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și norme sociale: comportamentul vocal, kinetic, tactil, teritorial sau proxemic, odorific, vestimentar, cosmetic, ornamental, exprimă În proporții diferite câte ceva din cel ce comunică (venituri, poziție socială, ocupație, personalitate, vârstă, motivație, etc.). Comportamentul vestimentar este o parte constituentă a comportamentului aparent, discursul pentru ceilalți, interfață și indiciu vizibil asupra stării materiale a individului cu semnificații psihice, reflectând preferințele estetice, gusturile purtătorului, atitudinea față de sine Însuși și dorită de la ceilalți despre sine. Pornind de la aceste idei, scopul cercetării noastre a constat În studierea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
abilitățile incluse asertivității, N. Stanton (1995, 9) adaugă și alte caracteristici ale comunicării verbale și nonverbale. Acestea sunt: claritatea și acuratețea exprimării, naturalețea, atitudinea relaxată și sinceră, calități vocale, Înălțimea, intensitatea și volumul vocii, dicția și accentul, viteza vorbirii, expresivitatea discursului sau a relatării, pauza utilizată suficient etc. Aceste comportamente verbale și nonverbale se regăsesc În fiecare "punct al sferei" asertivității susținând toate abilitățile componente. Încercând să schițăm o imagine de ansamblu a tuturor acestor repere teoretice, sintetizând opiniile diverșilor autori
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care sunt exprimate direct (spre deosebire de genul epic) gândurile, ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric. În genul liric domină viziunea și transfigurarea artistică, autorul apelând la tehnici asociative, creând un univers sugestiv ce se adresează sensibilității cititorului. Lirismul este genul discursului subiectiv, exprimă sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor. Discursul liric este rostit la persoana Întâi. Uneori este folosită și persoana a II-a. Termenul liric vine de la denumirea vechiului instrument muzical al antichității, lira, când poezia și muzica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
autorului prin intermediul eului liric. În genul liric domină viziunea și transfigurarea artistică, autorul apelând la tehnici asociative, creând un univers sugestiv ce se adresează sensibilității cititorului. Lirismul este genul discursului subiectiv, exprimă sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor. Discursul liric este rostit la persoana Întâi. Uneori este folosită și persoana a II-a. Termenul liric vine de la denumirea vechiului instrument muzical al antichității, lira, când poezia și muzica se rosteau Împreună. Lira era Însemnul lui Apollo, zeul luminii, al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
supraindividual, devine „al nostru”. Opera constituie astfel În viziunea poetului un instrument socialmente util, dar și un titlu de noblețe istorică. La temelia Închegării ei e adunată munca chinuită a Înaintașilor; iată sugestia cu care debutează al doilea moment al discursului liric: „Ca să schimbăm, acum Întâia oară, / Sapa-n condei și brazda-n călimară, / Bătrânii-au adunat, printre plăvani, / Sudoarea muncii sutelor de ani”. Noi elemente se adaugă aici pentru a preciza statutul social al străbunilor, evocați. Aceștia sunt oameni ai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
individualizări a impresiilor, În contrast cu stilizările observate În volumele anterioare unde poetul notează o senzație nemijlocită, ingenuă și dureroasă. Din lumea bacoviană nu se poate fugi, este o lume Închisă, fără iluzia unei transcendențe salvatoare, sensul existenței este vidul, nimicul. Traseul discursului liric bacovian, de la simbolismul manierist, la tranzitivitate, este chiar drumul poeziei. PLUMB: Una din cele mai frumoase și profunde poezii bacoviene este „Plumb”, definitorie pentru Întreaga creație a poetului. Cu această poezie se deschide volumul din 1916, cu același titlu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumii” trebuie privită și din perspectiva că ea reprezintă o confesiune lirică a poetului. Ea se Înscrie pe linia unei arte poetice. Dincolo de semnificațiile filosofice, poezia exprimă o diferență Între gândirea rațională și gândirea poetică... creatoare de metafore... de imagini... Discursul liric este purtătorul unor trăiri cu totul deosebite. Cuvântul cheie este „eu”, de patru ori prezent În cele două fraze poetice El este Însă inclus În persoana verbelor predicative „nu strivesc”, „nu ucid”, „-ntâlnesc”, „sporesc”, „Îmbogățesc”, „iubesc” Prin opoziție, se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prezent În cele două fraze poetice El este Însă inclus În persoana verbelor predicative „nu strivesc”, „nu ucid”, „-ntâlnesc”, „sporesc”, „Îmbogățesc”, „iubesc” Prin opoziție, se subînțelege și În negarea verbului „sugrumă” (nu sugrumă). Dacă s-ar elimina o parte a discursului poetic, din cele două fraze ample, s-ar obține o frază mult mai simplă: „eu nu strivesc corola de minuni a lumii ... / ... căci eu iubesc și flori și ochi, și buze și morminte.” Iubirea poetului, dincolo de afectivitatea ei, este un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Să ne spună printre altele Că nu mai suntem tineri Și că ea n-o să ne mai dea de-acum Nici electricitate pentru flacără Nici lemne pentru fum.” (1) 1. Titlul poeziei, simplu, sugerează un anumit tipar menit să organizeze discursul poetic. Există astfel, un Început, prezentarea datelor; altfel spus, o expozițiune, o desfășurarea a acțiunii și un final. Cuvântul reprezentând reperul, titlul, a fost lăsat singur. Literatura populară cultivă titlul parțial descriptiv; el adaugă cuvântului, substantivului articulat, numele personajului protagonist
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
eroului. Se realizează astfel „atragerea” cititorului către text. Marin Sorescu procedează invers; omisiunea invită la lectură. În același timp, simplitatea titlului dă tonul general al monologului. Povestea care se petrece Întrun viitor, are un final dramatic, dar el nu tulbură discursul Îndrăgostitului. Scenariul este cunoscut, destinul este asumat calm, cu luciditate. 2. „Poveste”(a) este una de dragoste. Textul de față propune o viziune nouă asupra iubirii. Eul liric al contemporanului, al epocii moderne, se diferențiază de cel clasic, eminescian, spre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
veșnice, Înt-o mitologie a iubirii. O mitologie livrescă poate, dar aceasta nu excluse bucuria de a trăi momentul. Entuziasmul pare generat de contemplarea intelectuală a Înscrierii Într-o formulă eternă. 3. „Poveste” de Marin Sorescu este un monolog al Îndrăgostitului, discurs ținut În fața iubitei, o povesate a ceea ce va fi. Iluzia comuniunii perfecte dintre el și ea este denunțată de la Început. Cei doi nu sunt egali În profunzimea sentimentului, intimitatea lor nu este aceeași, pentru că sufletul ei „funcționează cu lemne”, dragostea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este accentuat inversă, Îndrăgostiții sunt generatori de atmosferă. Chipul Sfintei Vineri creează un cadru de poveste, alături de titlul impus de la Început, cu o „desfășurare a acțiunii”. Libertatea cuplului este cuprinsă Între limitele scenariului. Se știe că Marin Sorescu a depoetizat discursul liric Într-un adevărat program estetic. „Mi-am Înseninat gândurile Până când au Început să se vadă În ele Munții...” MIHAI EMINESCU - LUCEAFĂRUL comentariu literar Poemul Luceafărul a apărut În anul 1883, În „Almanahul Societății Academice Social-Literare România Jună” din Viena
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vedere: Nichita Calicevski (de la calic- sarac) este baron. Alte nume sunt sugestive prin atitudinea personajelor, un ispravnic neputând avea decât un nume ca Mână-Lungă. Denumirile personajelor au uneori semnificații profunde. Astfel, numai un Boroboață (gafă, poznă) putea să rostească un discurs Încărcat de forța acuzării ca acela spus la petrecerea organizată de Dinu Paturică. Cadrul În care-și spune gândurile, sinceritatea si degajarea cu care cinstește În sănătatea celor oprimati, urarea lui Boroboață este egală cu o adevarată 137 gafă și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
procedee folosite În realizarea personajelor sunt: comportamentul (prin care se transmit exclusiv datele concrete, obiective ale acestuia, fără a se cunoaște gîndurile personajelor, cu excepția celor dezvăluite de ele Însele) și interesul pentru procesele psihice deviante (alienarea-Titi, senilitatea-Simion) În ceea ce privește tehnica narativă, discursul aparține unui narator omniscient, omniprezent, care relatează la persoana a treia, controlând traiectoriile existenței personajelor sale. Deși naratorul pare a nu se implica În acțiune, el face mai mult decât atât, comentează permanent evenimentele, ceea ce a și determinat observația că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un umor aparent naiv, simplu, neîncărcat de mari sugestii ca În alte cazuri, când protagoniștii vin dintr-un mediu elevat. Exemplul cel mai concludent este cel legat de discuția din poiana lui Iocan despre preocupările agricole ale regelui, dintr-un discurs al acestuia, cu prilejul unui eveniment oarecare. Ilie Moromete, ca personaj din universul rural, trăiește ca individ o dramă existențială. Ea poate fi pusă pe seama unei anumite indiferențe față de tot ceea ce se Întâmplă În jur, sau e acea stare specific
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o asemenea viziune narativă, un personaj purtat de rațiune nu și-ar fi găsit locul. Pe parcursul acțiunii, gesturile eroului Întăresc progresiv datele din primul episod. În capitolul al doilea, locvacitatea lui crește. Amintirea lui Hildegard, credința În „arta pură”, conferă discursului note patetice, nu lipsite de grandilocvență: „Domnișoarelor, exclamă patetic, eram tânăr, eram frumos și aveam un suflet de artist! O fată abandonată Îmi rupea inima. Am stat cu ea de vorbă, am Încercat să o consolez. Așa a Început tragedia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care se recomandă drept candidat Agamemnon (Agamiță) Dandanache. Zoe și Nae Cațavencu sunt gata să lupte „contra guvernului”, mai puțin Trahanache și Cetățeanul turmentat. („eu nu lupt contra guvernului”) Actul al III-lea include În el punctul culminant. Cele două discursuri ale lui Farfuridi și Cațavencu, precum și cearta dintre ei, dezvăluie toate tarele unei politici puse În exclusivitate În favoarea intereselor personale ale pretinșilor candidați. Arta literară a dramaturgului atinge În aceste pagini o cotă valorică excepțională. Discursul lui Cațavencu este Întrerupt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
punctul culminant. Cele două discursuri ale lui Farfuridi și Cațavencu, precum și cearta dintre ei, dezvăluie toate tarele unei politici puse În exclusivitate În favoarea intereselor personale ale pretinșilor candidați. Arta literară a dramaturgului atinge În aceste pagini o cotă valorică excepțională. Discursul lui Cațavencu este Întrerupt de către Trahanache pentru a anunța numele candidatului. Știind că el va fi, Cațavencu acceptă cu plăcere, dar rămâne trăsnit când „prezidentul” pronunță un nume necunoscut, cel al lui Agamemnon Dandanache. Cațavencu face scandal, dar oamenii lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
intrigi proaste”; a. repetiția obsedantă a unor cuvinte sau sintagme duce la ticuri verbale și evidențiază sărăcia de gândire și de vocabular: „Ai puțintică răbdare”; „neicusorule, puicusorule”; „curat-murdar, curat constituțional”; „dați-mi voie!” Contradicția (neconcordanța, nepotrivirea) stilurilor: Catavencu ține un discurs patriotard, Într-un stil oratoric În fața lui Pristanda, cu care, de altfel vorbise pănă atunci pe un ton familiar: „Nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină... și În sfarșit, cum ar fi posibil martiriul, dacă n-ar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
energia” , „cu energie crescândă”. Dandanache este foarte precis caracterizat prin didascalii: „vorbește peltic și sâsâit”, „aducându-și, În sfârșit, aminte”, „Dandanache face gestul cu clopoțeii”. Didascaliile ilustrează și atitudinile personajelor, În situații comice, care ilustrează indirect trăsăturile de caracter dominante. Discursul lui Farfuridi este sugestiv pentru imbecilitatea personajului, suplinit de parantezele autorului: „bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar Începe o poveste”, „asudă, bea și se sterge mereu cu basmaua”, „se emoționeaza pe văzute", „emoționat și asudând”, „se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Această problemă, definită drept corupție la vârf, nu părea să fie prea importantă pentru populație. Nu aceasta era cauza directă a dificultăților. Mai degrabă, ea a provocat o relansare a multiplelor insatisfacții, care s-au canalizat spre responsabilitaea PSD, deși discursul lui Băsescu nu pare să fi oferit un program pozitiv foarte atractiv. El a oferit mai degrabă o atitudine: promisiunea luptei împotriva corupției, a unei schimbări nedefinite și, în special, afișarea unui comportament dinamic și hotărât. Nu programul și nici
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problemelor. Existența problemelor-cauză la nivelul conștiinței reprezintă, de asemenea, un obiect vital de analiză. Pentru analiza prezenței în conștiința colectivă a problemelor sociale sunt utilizate metode ca sondajele de opinie, scalele de atitudine, focus-grupurile, dar și analizele de conținut (presă, discurs politic). O atenție specială trebuie acordată formulările „problemelor-cauză” de către actorii sociali și funcțiilor acestor formulări. 3. Analiza activității colectivității de a face față problemelor sociale - în primul rând trebuie făcută o listă cu activități/soluții practicate de colectivitate; în al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]