51,037 matches
-
a spus Asya mestecând capătul creionului, tânjind după nicotină. Ai vorbit cu mama ta și părea să fie bine. Datorită ție vor vizita acum Istanbulul. Vin Încoace să se Întâlnească cu tine și În curând o să te-ntorci acasă... Deși intenția Asyei fusese să o liniștească, cuvintele au sunat În mod ciudat ca o obiecție. Adevărul e că o Întrista faptul că Armanoush avea să plece curând. Nu știu. Doar că nu pot scăpa de sentimentul ăsta. Armanoush a oftat. — Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ea Însăși rămânea de nepătruns. Banu era exact opusul lui Rose: transparența nu era una din calitățile ei. Mai mult, semăna cu o carte misterioasă, scrisă Într-un alfabet tainic. Oricât de mult ar fi Încercat Mustafa să-i ghicească intențiile, nu reușea În ruptul capului să-i deslușească expresia Întunecată. Totuși și-a dat toată silința să pară recunoscător pe când lua bolul cu ashure. Tăcerea care a urmat era grea și indescifrabilă. Nici o tăcere nu i se păruse atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ținut cont de aceste cunoștințe și principii teoretice și le-au făcut aplicabile, practice. Ghidul propune prezentarea celor trei instrumente de orientare și consiliere aplicate prin proiect, care sunt trei activități diversificate de consiliere profesională ce au sprijinit și stimulat intenția elevilor de a-și continua studiile la un nivel superior: I. Activități de informare, orientare profesională și consiliere de grup “Vin studenții la noi”; II. Activități de consiliere profesională prin evaluare și consiliere psihologică; III. Activități de consiliere online prin intermediul
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2367]
-
ca și în multe altele ce implică factorul uman, există ceva imprevizibil, greu de anticipat. Combinarea celor 3 instrumente de consiliere a crescut eficiența acestora, dar și impactul pozitiv asupra elevilor, fapt care s-a observat mai mult declarativ, în intenția exprimată de elevi în ași continua studiile la nivel universitar dar și postliceal. Ghidul de bune practici în orientarea și consilierea profesională se adresează consilierilor, psihopedagogilor și diriginților (acolo unde nu există personal specializat) de la liceele și grupurile școlare din
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2367]
-
cele trei activități de consiliere pot fi aplicate de liceele/grupurile școlare din mediul rural și orașe mici, care-și propun acest lucru. Chiar dacă examenele de Bacalaureat din anul 2010 și 2011 au constituit un obstacol important, care a anulat intențiile multor elevi din grupul țintă de a-și continua studiile universitare, credem că dorințele/ intențiile de acest gen se vor concretiza pe măsură ce resursele elevilor vor fi activate/ exersate mai responsabil, autoevaluate sincer și luate mai în serios de către aceștia. În
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2367]
-
și orașe mici, care-și propun acest lucru. Chiar dacă examenele de Bacalaureat din anul 2010 și 2011 au constituit un obstacol important, care a anulat intențiile multor elevi din grupul țintă de a-și continua studiile universitare, credem că dorințele/ intențiile de acest gen se vor concretiza pe măsură ce resursele elevilor vor fi activate/ exersate mai responsabil, autoevaluate sincer și luate mai în serios de către aceștia. În crearea acestei atitudini însă nu poate lipsi sprijinul profesionist al consilierului, psihologului sau psihopedagogului școlii
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2367]
-
nu-i exclus ca Jerry să ne fie ostil. — Nu pot să cred asta, protestă Ted. Nu cred că Jerry e ostil. — În tot cazul, așa se manifestă, Ted. — Dar nu cred că o face intenționat. — Oricare i-ar fi intențiile, interveni Fletcher, ar face bine să nu ne mai atace din nou. Pentru că structura n-ar mai rezista. Și nici sistemele vitale. După primul atac a trebuit să creez presiune pozitivă ca să pot astupa fisurile. Ca să opresc apa să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
decedatul era „mereu fericit“. Decanul facultății, temându-se pentru soarta subvențiilor instituției sale, Îl dojenise pe Norman pentru acest accident, dar adevărul neplăcut este că psihologia are limite severe. Chiar cu o bună pregătire profesională și cu cele mai bune intenții, tot rămâne o proporție enormă de necunoscut, În ceea ce-i privește pe cei mai apropiați prieteni, colegi, soție sau soț și copii. Iar ignoranța față de propriul eu e și mai mare. Cea mai dificilă rămâne autocunoașterea. Puțini ajung la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
conducerea partidului. Contracandidatul său la Președinția României, Theodor Stolojan, l-a prins cu garda jos și i-a reproșat că pune lupta pentru controlul PSD înaintea intereselor României, făcând din miniștri, activiști. Năstase n-a reușit să-și comunice convingător intențiile. O parte a presei, vorba dlui Iliescu, nu-i înghite aroganța și a jubilat văzându-l înghesuit. Cealaltă parte, care până de curând cânta în struna guvernului ca un fel de cor antic, a realizat că principalii miniștri contributori la
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
promovați de fostul președinte Constantinescu, care nu mai joacă nici un rol. În aceste condiții guvernul pare să încerce să câștige bunăvoința Curții, căreia i-a alocat un buget mai substanțial pentru mobilier și mașini. Există și reversul medaliei; undeva, uitată, intenția de a schimba legea de organizare și funcționare a curții, dar judecătorii și-o mai amintesc, ca pe un vis urât. Una peste alta, un joc cu foarte multe necunoscute. La capătul lui puterea va fi în sfârșit întreagă și
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
expus în România. Eu sunt parte a culturii române. Aspecte din expoziția pictorului Iurie Matei (Muzeul "Mihai Eminescu", Iași, 2008) V.P.: Mergem mai departe prin expoziție. I.M.: Aici e ultimul tablou pictat. Înainte de a veni la Iași. Este Lupta de intenție, din 2008. Un tablou anticomunist, prin mesajul pe care am vrut să-l transmit. Vedem scris, în limba engleză, pe sertar, History of The Communist Party (Istoria Partidului Comunist). Vedem un fragment din Saturn devorându-și fiii de Goya. Vedem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Pavel. În respectul adevărului istoric, sub aspect politic, social, economic și cultural, viața românilor din Ucraina a avut și are mult de îndurat. Nu se face mare lucru pentru ca românii să-și conserve identitatea. Primesc, în schimb, declarații de bune intenții. Sunt foarte multe proprietăți de redobândit, dar Ucraina nu are o lege pentru retrocedarea proprietăților. În acest sens, se pot încheia acorduri politice. Pentru cei 60.000 de ucraineni din România, statul român cheltuiește un milion de euro. Ce sprijin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
scrisul sentimental al poetului e pus neîncetat în situația ambivalentă de a răspunde concomitent, printr-un echilibru greu de menținut, chemării contradictorii a forțelor centripete și a celor centrifuge ale paradigmei promovate de confrații cernăuțeni din anii '70, tinzând în intenție spre nucleul generației, iar în invenție spre periferia ei. în cele opt volume ale sale primele editate la Ujgorod (Harpele ploii, 1981; Dreptul la neliniște, 1984; Linia vieții, 1988) și Chișinău ( Teama de înstrăinare, 1990), ultimele, la Timișoara (Litanii în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mînuri blînd, Domnul blînduț ne-o legăna! IURIE MATEI PICTOPOEME Regele vagabond, 1998, ulei pe panza, 100x80 cm Curiosul. 1997, ulei/pânză, 60x75 cm Mama Rugă pentru încetarea luptei între suflet și trup. 1994, ulei/pânză, 100x90 cm Lupta de intenție (Sursa de infecție) 2008 Don Juan POEM Eu sunt o pasăre cu aripile pe dinăuntru, un pom cu rădăcinile pe crengi, un pește condamnat la pușcărie de-un pescăruș născut în colivie. Și de mă strigă cineva, eu nu-s
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
vocație metafizică / 37 M. Eminescu - un editorial pascal / 51 II. AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ Cum a fost posibil? / 59 Exilul ca fatalitate / 65 Lecția țarilor / 71 „În genunchi pentru Ștefan cel Mare!” / 79 „Autostrada mântuirii neamului” / 83 Internetul pavat cu bune intenții (1) / 89 Internetul pavat cu bune intenții (2) / 96 La normă! / 103 Dulci aventuri pe câmpii internetului / 108 6 Istorie, anapoda / 113 Perversitățile istoriei comuniste / 119 Provincialismul presei noastre / 127 O problemă de principiu / 133 Prin voi înșivă / 138 Legal
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pascal / 51 II. AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ Cum a fost posibil? / 59 Exilul ca fatalitate / 65 Lecția țarilor / 71 „În genunchi pentru Ștefan cel Mare!” / 79 „Autostrada mântuirii neamului” / 83 Internetul pavat cu bune intenții (1) / 89 Internetul pavat cu bune intenții (2) / 96 La normă! / 103 Dulci aventuri pe câmpii internetului / 108 6 Istorie, anapoda / 113 Perversitățile istoriei comuniste / 119 Provincialismul presei noastre / 127 O problemă de principiu / 133 Prin voi înșivă / 138 Legal, deci moral? / 143 De ce scriu? / 148 III
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
independență al persoanei, au uzat de autoritate pentru a-și impune punctual de vedere, oricât de nerealist și aberant. În fața puterii discreționare s-au retras rând pe rând competența profesională, emulația pe baza muncii și a meritului. Până și simpla intenție de a-ți declara o poziție proprie se stingea în fașă, deoarece ajungea la urechea „șefului” înainte de a o pronunța oficial. Aproape toți te priveau cu milă, știind ei că zidul e mai puternic decât capul, că... Între uz și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
undă a unui post de radio, la o „autostradă a mântuirii neamului” - mântuirea de netrebnicia reactivată și întreținută „la foc continuu” cu mult „elan revoluționar”, de aproape un sfert de secol. (revista Plumb, februarie, 2013) 89 Internetul pavat cu bune intenții (1) Motto: Un prost aruncă o piatră în baltă și zece deștepți nu pot s-o scoată. De fapt, nu este „prost”, și nici nu aruncă piatra așa, la întâmplare. Respectivul este autor și lansează „bombe” pe blogul personal sau
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de știință și jurnaliști și-au bătut capul luni de zile, riscând să fie acuzați de „jocuri politice”. Apelul la exemplul unor „case mai mari” pare salvator. Binecuvântat să fie internetul! (revista Plumb, martie, 2013) 96 Internetul pavat cu bune intenții (2) Accesul liber la informație, posibilitatea „navigării” pe o „mare” de cunoștințe și rapiditatea detectării sursei căutate sunt câteva avantaje incontestabile oferite de internet. Constați, însă, și alte lucruri care îți dau de gândit. Dincolo de sistemul de ghidaj extrem de facil
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
economic și chiar militar (din partea unui membru al Tratatului de la Varșovia!), fără a enumera principiile (prohibitive în acest caz) ce 122 călăuzeau politica externă americană. În epocă s-a explicat clar cauza reticenței Occidentului: discrepanța flagrantă dintre politica internă și intențiile de deschidere spre exterior, ceea ce nu pare important pentru L. L. W. Era cel puțin ciudată (pentru occidentali, desigur!) pretenția guvernării de la București de a apărea ca un fel de „buric al pământului” în diplomația mondială, deși țara încă era
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Occident”, o politică de lungă tradiție în România, constituia 124 „principala sursă a legitimității regimului comunist” (pag. 707), L. L. W. nu observă că tocmai detectarea acestui mod pervers de arondare a legitimității era la originea rezervelor Occidentului față de bunele (!) intenții ale guvernului de la București. Se vedea cu ochiul liber ilegitimitatea comuniștilor în plan intern, în deteriorarea continuă a nivelului de trai, pe măsură ce „avântul economic” este înlocuit de Ceaușescu cu „avântul revoluționar” spre nicăieri. Sigur că Moscova era „ostilă față de cultura
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mai sus citat credea, sincer, că păcatele presei din vechiul regat nu-și mai au locul în România de după Marea Unire. Din nefericire, ele au supraviețuit. După un sfert de secol, regimul comunist le-a selectat (calomnia, minciuna, procesul de intenție, șantajul, înscenările de tot felul) și le-a ridi132 cat la rangul de virtute „patriotică”. Și ce motiv ar avea să se schimbe „patrioții” de ieri, reșapați după 1989 și deveniți patroni media? Norocul nostru stă în faptul că există
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
bacoviene și suave sonorități de lied. Acestea par a fi necesare exerciții după clipe de ardere epuizantă, sub amenințarea unor „abisale guri”, gata să absoarbă fragila alcătuire omenească. Titlul prezentei culegeri de versuri conține, ca și în cazul debutului, o intenție programatică: focul din adâncuri implică stingere, fum și tăcere. Aceasta din urmă este o finalitate previzibilă dincolo de carnația versului și sângele fierbinte al metaforei. Poezia rămâne un ciclu închis în structura temporalului - sugestie inclusă în însăși compoziția cărții. Astfel, piesele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
tare” pentru istoricul literar N. Manolescu, preocupat mai curând să-și diferențieze criteriile de selecție valorică în raport cu alți autori, grijuliu cu propriul gust și prudent în raport cu „exigențele ideologice” ale lumii de azi. În orice caz, el beneficiază de prezumția bunelor intenții, încât este greu de crezut, gândesc eu, că negarea calității unei poezii ca Odă (în metru antic) ar fi mai curând ricoșeu imposibil de controlat la „hăulirea” respectivelor versuri pe stadioane, de A. Păunescu și ciracii lui „revoluționari”. Sau, la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
vocație metafizică / 37 M. Eminescu - un editorial pascal / 51 II. AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ Cum a fost posibil? / 59 Exilul ca fatalitate / 65 Lecția țarilor / 71 „În genunchi pentru Ștefan cel Mare!” / 79 „Autostrada mântuirii neamului” / 83 Internetul pavat cu bune intenții (1) / 89 Internetul pavat cu bune intenții (2) / 96 La normă! / 103 Dulci aventuri pe câmpii internetului / 108 6 Istorie, anapoda / 113 Perversitățile istoriei comuniste / 119 Provincialismul presei noastre / 127 O problemă de principiu / 133 Prin voi înșivă / 138 Legal
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]