47,342 matches
-
Pronaosul are o formă dreptunghiulară, iar în peretele sudic se află ușa de intrare și o fereastră. În naosul ce are de asemenea formă dreptunghiulară, lumina pătrunde prin patru ferestre: două dispuse în peretele sudic și două dispuse simetric în peretele nordic. Absida altarului, ușor decroșată și de formă pentagonală, are două ferestre: una în axa absidei, către est, și alta în peretele sudic. Toate cele șapte ferestre ale bisericii au aceeași formă și aceleași dimensiuni, încheindu-se la partea superioară
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
asemenea formă dreptunghiulară, lumina pătrunde prin patru ferestre: două dispuse în peretele sudic și două dispuse simetric în peretele nordic. Absida altarului, ușor decroșată și de formă pentagonală, are două ferestre: una în axa absidei, către est, și alta în peretele sudic. Toate cele șapte ferestre ale bisericii au aceeași formă și aceleași dimensiuni, încheindu-se la partea superioară printr-un arc în plin cintru. Biserica este pardosită cu pietre cioplite și zugrăvită pe interior. La trecerea din pronaos în naos
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
Siret. Biserica veche de lemn din Costișa a fost construită în jurul anului 1877 și se află astăzi în cimitirul satului. În decursul timpului, biserica a fost reparată în mai multe rânduri. A fost construit un pridvor larg pe latura sudică. Pereții exteriori ai lăcașului de cult au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea gri. Învelitoarea inițială din șindrilă a fost înclocuită cu una din tablă zincată. În anul 1973 biserica a fost dotată cu un clopot nou care a fost
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu absidele laterale pentagonale și cu absida altarului pentagonală și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și alta în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu absidele laterale pentagonale și cu absida altarului pentagonală și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și alta în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are formă dreptunghiulară și se află pe latura
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și alta în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are formă dreptunghiulară și se află pe latura sudică a bisericii. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară terminată în arc de cerc în partea
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
se află pe latura sudică a bisericii. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară terminată în arc de cerc în partea de sud a contraabsidei și o alta pe peretele sudic. Naosul are două abside pentagonale, în care se află dispuse câte o fereastră dreptunghiulară terminată la partea superioară în arc de cerc. Pe lângă acestea, aici se mai află și alte două ferestre în pereții laterali. Deasupra naosului se înalță
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
contraabsidei și o alta pe peretele sudic. Naosul are două abside pentagonale, în care se află dispuse câte o fereastră dreptunghiulară terminată la partea superioară în arc de cerc. Pe lângă acestea, aici se mai află și alte două ferestre în pereții laterali. Deasupra naosului se înalță o turlă falsă. Altarul are o absidă de formă pentagonală și este decroșată față de restul construcției, fiind formate astfel două nișe în care se află proscomidiarul și diaconiconul. În axa absidei se află o fereastră
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
numai fragmentul cu inscripția, din pragul de sus,ce consemnează „FĂCUTU-S-AU ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ ÎN ZILELE LUI APAFI MIHAIU CRAIU DIN ARDEAL ANUL DOMNULUI 1690 MESETA APRILIE, 20 ZILE,POPA LAZĂR”. Desigur meșterul făurar. Pe o bârnă a peretelui sudic, la exterior, au mai fost lăsate câteva slove, dar numai dată, 1692 mai 27, a mai putut fi descifrata. Tipul de plan este cel clasic cu altarul și pronaosul în prelungirea navei. Bârnele masive ale pereților, așezate direct pe
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
o bârnă a peretelui sudic, la exterior, au mai fost lăsate câteva slove, dar numai dată, 1692 mai 27, a mai putut fi descifrata. Tipul de plan este cel clasic cu altarul și pronaosul în prelungirea navei. Bârnele masive ale pereților, așezate direct pe pământ, fără tălpoaie, se îmbină în coadă de rândunica, cele de sus intersectându-se în console, ale căror crestături în unghi drept se sting într-un lob. Pe înălțimea a doua bârne, din peretele de sud, este
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
Bârnele masive ale pereților, așezate direct pe pământ, fără tălpoaie, se îmbină în coadă de rândunica, cele de sus intersectându-se în console, ale căror crestături în unghi drept se sting într-un lob. Pe înălțimea a doua bârne, din peretele de sud, este străpunsa o fereastră. Acoperirea interiorului: tavan drept peste pronaos, bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar. Toate acestea au rezultat în urmă șantierului
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
împărătesc al tâmplei de la Birtin, inclusiv icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor în Orăștie, protopop fiind Iosif de la Trestia. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pereții bisericii primesc un nou veșmânt pictat, astăzi împuținat de vreme, dar capabil să dezvăluie însușirile artistice ale celor ce i-au dat viață. În naos, sub amplă reprezentare a celei de-a doua veniri, a fost scris textul pisaniei cu
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
Cetatea Culturală și într-o mulțime de reviste culturale on-line. Deține premii naționale de interpretare teatrală, de regie, precum si câteva premii la concursuri de creație literară.Este organizator de evenimente culturale, actor și membru fondator al grupului Caii Verzi de pe Pereți din Brașov, cu care desfășoară o activitate culturală intensă, cu programări periodice ale unor autori importanți din spațiul literaturii românești. Din anul 2008 este membru al Uniunii Scriitorilor. În același an a preluat editura ARANIA. Volumul “7” a fost distins
Adrian Munteanu () [Corola-website/Science/317929_a_319258]
-
într-o stare de ruină. "“Părintele deschidea biserica numai la hram, pe 14 octombrie, iar eu și mama veneam cu câteva zile înainte pentru a face curat, pentru că arăta jalnic. Plafonul avea fisuri așa de mari, încât puteai băga mâna. Pereții erau negri, plini de păianjeni, podeaua era ruptă, iar covoarele se învechiseră și erau urâte“", își amintea Oltea Horecica, o enoriașă a bisericii. În 1959, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la Unirea Principatelor, fațada exterioară a bisericii a
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
desemnați de Mitropolie, ca de exemplu: pr. Mircea Stoleriu (1990-1996), pr. prof.dr. Gheorghe Popa (1996-2001) și pr. prof.dr. Petre Semen (din 2001). Se pare că biserica a avut un timp și hramul “Cuviosul Părinte Antonie cel Mare” (17 ianuarie). Pe peretele exterior al absidei altarului a fost amplasată o tăbliță cu următorul text: "„România. Monument de artă. Biserica Mitocul Maicelor. 1792”". În partea de nord-vest a bisericii, lângă gardul împrejmuitor, a fost înălțat Monumentul victimelor regimului comunist, turnat la Arad și
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
Deasupra pronaosului se află un turn clopotniță. Pe latura sudică a altarului este o altă ușă de intrare. Edificiul are șase ferestre, una în absida altarului, câte una în fiecare absidă laterală și câte una pe fiecare din cei trei pereți exteriori ai pronaosului. Biserica este tencuită în interior (și nu este pictată) ca și în afară. În interior, biserica nu a avut pictură. Pe cele două calote ale naosului are zugrăveală în apă. Catapeteasma este din lemn sculptat și icoana
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
altar (cu rol de veșmântărie), deasupra criptei unde se află osemintele unor ctitori și binefăcători ai bisericii. A fost refăcut mobilierul bisericii (balconul cafasului, stranele, ușile și ferestrele) și s-a poleit catapeteasma. În 1886, pictorul N. Roteanu a pictat pereții interiori și bolțile în ulei, în stil neorenascentist. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, Biserica Talpalari a fost deposedată de averi. După demolarea Academiei Mihăilene în 1964, în apropierea zidului nordic al bisericii s-au construit blocuri
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
naos și altar. Pe latura sudică, au fost adăugate ulterior două pavilioane: unul la intrarea în pridvor și al doilea la intrarea în altar (cu rol de veșmântar și bibliotecă parohială), deasupra criptei. Pridvorul închis are o boltă semicirculară; în peretele nordic se află o ușă pe unde se urcă în cafas și în clopotniță. Din pridvor (exonartex) se intră în pronaos (nartex) printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
are o boltă semicirculară; în peretele nordic se află o ușă pe unde se urcă în cafas și în clopotniță. Din pridvor (exonartex) se intră în pronaos (nartex) printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este despărțit de naos printr-o arcadă semicirculară înaltă și prin pilaștri pictați pe zid. În partea superioară a pronaosului se află cafasul. Naosul are o cupolă semisferică, puțin adâncă, sprijinită pe patru arcade semicirculare. Altarul
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
din 1562 la Bergen, spectacol ținut în Piața Catedralei.. Teatrul se mută înăuntru În secolul al XVI-lea, teatrul secular s-a mutat înăuntru. La început piesele au fost jucate în piață, după aceea în grădina hanului, mai târziu cu pereți circulari împrejur, ca și amfiteatrul Antichității. Înainte de 1576 nu existau teatre pentru oamenii de rând la Londra, primul care a construit un teatru de acest fel fiind James Burbage. După aceea au mai fost construite și alte teatre, unul după
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
late de brad. Raza altarului este de 3,5 metri. S-au păstrat fragmente din vechea talpă, înnădită cu scoabe de fier de la ultima restaurare, doar la fațada apuseană talpa a fost înlocuită cu o grindă nouă. În exterior bârnele pereților sunt împunse peste tot cu sfredelul, iar în orificiile rezultate sunt introduse mici cuie de lemn, cu rostul de a prinde și fixa tencuiala. Șarpanta acoperișului în trei ape are o înclinare domoală, străpunsă deasupra pronaosului de un turn prismatic
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
al XVIII-lea se mută în partea de hotar numită „Izvor”. La 1840, când se aplică planul de sistematizare, dar și datorită diferendelor de hotar cu locuitori din satul vecin Sinersig, se mută pe vatra actuală. Bolta naosului, iconostasul și pereții altarului au fost acoperiți cu pictură, azi, din păcate, deteriorată aproape în totalitate. Abia se mai disting pe bolta navei fragmente din Isus Pantocrator, Isus în fața lui Ana și Caiafa, Isus în fața lui Pilat, Sărutul lui Iuda, iar pe timpan
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
spus că el s-a referit că nu va mai bea decât la crâșmele din jurul bisericilor Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru. Biserica a fost radical reparată și îmbunătățită între anii 1895-1898, „din veniturile sale”, după cum atestă o inscripție aflată pe peretele interior sudic al naosului. Cu acel prilej, pe peretele sudic a fost adăugat un pridvor pătrat, pe unde se intră în lăcașul de cult. Tot atunci, zugravul polonez Leon Panasinschi a pictat unele porțiuni din pereții absidelor naosului și ai
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
mai bea decât la crâșmele din jurul bisericilor Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru. Biserica a fost radical reparată și îmbunătățită între anii 1895-1898, „din veniturile sale”, după cum atestă o inscripție aflată pe peretele interior sudic al naosului. Cu acel prilej, pe peretele sudic a fost adăugat un pridvor pătrat, pe unde se intră în lăcașul de cult. Tot atunci, zugravul polonez Leon Panasinschi a pictat unele porțiuni din pereții absidelor naosului și ai altarului, ca și cele patru triunghiuri de sub boltă, cu
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
o inscripție aflată pe peretele interior sudic al naosului. Cu acel prilej, pe peretele sudic a fost adăugat un pridvor pătrat, pe unde se intră în lăcașul de cult. Tot atunci, zugravul polonez Leon Panasinschi a pictat unele porțiuni din pereții absidelor naosului și ai altarului, ca și cele patru triunghiuri de sub boltă, cu figuri de sfinți și de evangheliști. Tot atunci, pe peretele sudic al naosului, deasupra stranei arhierești, s-a amplasat o placă neagră cu următoarea inscripție: "Acestă sfântă
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]