44,110 matches
-
a instituit națiunea drept "comunitatea terminală" de apartenență, dincolo de care nu se poate extinde solidaritatea socială (R. Emerson citat de Geertz, 1994, p. 29). Către sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a continuat să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
solidaritatea socială (R. Emerson citat de Geertz, 1994, p. 29). Către sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a continuat să mențină și chiar să întărească granițele naționale. Doar odată cu intrarea în noul mileniu, literatura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un umanitarianism postnațional, care elasticizează solidaritatea și identificarea cetățeanului pentru a o face coterminală cu umanitatea. Pe de altă parte, printr-o mișcare încrucișată (scissors movement), identificarea socială a individului este încă o dată destabilizată de pe concentrarea ei solitară pe nivelul națiunii, coborâtă fiind până la nivelul identității local-regionale. Comunitatea națională, anterior unica formă de solidaritate și atașament promovată statal, se numără acum ca una dintre multiplele comunități de apartenență: locală, județeană, națională, europeană și internațională (Georgescu și Ștefănescu, 1999, pp. 23-26; Datcu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului și culturii române. Lucrurile aveau să se schimbe dramatic după 1998, când ideea de identitate națională a făcut obiectul unei ample operațiuni de reconstrucție, care a întronat civicul (îndeplinirea responsabilităților civile) în locul etnicului ca factor definitor al identității naționale. Națiunea este acum înțeleasă într-o cheie subiectivă, ca o comunitate afectivă, în care ceea ce contează este sentimentul apartenenței și nu descendența etnică ori legăturile de sânge și sol. La rândul său, patriotismul este subiectul unor deplasări semantice: adevăratul patriotism nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
distincției între naționalismul de tip occidental, liberal-civic și naționalismul de tip răsăritean, autoritarist- etnic, este asimilată în discursul identitar dezvoltat de literatura școlară actuală, cu o vădită aplecare pentru cel dintâi: "După cel de-al Doilea Război Mondial, ideea de națiune etnică intră într-un con de umbră, fiind tot mai mult asociată conflictelor armate, mondiale sau regionale, care au devastat secolul XX. În locul său este pusă națiunea civică, care ignoră originea etnică și evidențiază calitatea de cetățean al unui stat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aplecare pentru cel dintâi: "După cel de-al Doilea Război Mondial, ideea de națiune etnică intră într-un con de umbră, fiind tot mai mult asociată conflictelor armate, mondiale sau regionale, care au devastat secolul XX. În locul său este pusă națiunea civică, care ignoră originea etnică și evidențiază calitatea de cetățean al unui stat" (Barnea et al., 2007, p. 32). Vechiul naționalism de tip etnic, străbătut de accese belice, este responsabilizat ca purtând povara morală pentru catastrofele armate ce au rupt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de patru decenii și jumătate, statul românesc (sic!) a fost confiscat de un grup politic străin de interesele și aspirațiile poporului român" (Raport, 2006, pp. 17-19), responsabil pentru "violul maselor", pregătirea și executarea unui dublu genocid (împotriva "fondului biologic al națiunii", precum și un "genocid cultural") și, în general, pentru "tragedia României sub comunism". Fără a mai fi menționate și toate celelalte capete de acuzare, concluzia "ilegitimității și criminalității" regimului apare ca auto-evidentă, iar datoria de a condamna comunismul apare ca o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toate acestea convergând înspre imprecizie conceptuală și inflație semantică. De exemplu, una din piesele de rezistență ale armăturii conceptuale a Raportului este noțiunea de genocid utilizată pentru a descrie atentatul criminal al regimului comunist de distrugere a "fondului biologic al națiunii" (Raport, 2006, p. 160). După cum au punctat convingător o serie de critici, conceptul de "genocid", așa cum este definit în jurisprudența internațională și literatura de specialitate, nu poate fi aplicat cazului românesc (Shafir, 2007). În concluzie, Raportul este un document care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
geopolitic, SUA au promovat în RFG o "lectură exonerantă și minimalizantă" a trecutului nazist (Cioflâncă, 2007). Reticența de a confrunta trecutul a fost alimentată și de "miracolul economic german" (Wirtschaftswunder) din anii '50 care a întremat stima de sine a națiunii demoralizate de efectele dezastruoase ale războiului. Nu în ultimul rând, amânarea asumării critice a trecutului s-a datorat și unor motive sociopsihologice: generația postbelică a fost cea care l-a votat pe Hitler în 1933 și a susținut (explicit sau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre trecutul colectiv poate fi astfel conceptualizată drept cureaua de transmisie care unește inteligenția de masa societății. Iar manualele școlare de istorie pot fi înțelese ca alcătuind cărămizile textuale din care este construită memoria națională. Privită prin această prismă optică, națiunea apare ca fiind o "comunitate textuală" macroscopică alcătuită din indivizi uniți în jurul unei tradiții mnemonice comune cultivate și perpetuate prin lecturarea acelorași narațiuni istorice în care sunt sedimentate experiențele colective ale comunității. Cartografiind diferite configurații ale memoriei istorice românești, am
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cartografiind diferite configurații ale memoriei istorice românești, am evidențiat o serie de șapte formule succesive sub forma cărora a fost gestionată politic moștenirea trecutului colectiv. Factorul decisiv, structurant, a fost concepția despre naționalitate. În funcție de înțelegerea identitară prin prisma concepției de națiune și a evoluției ideologiei naționaliste, pot fi decupate șapte stări sub care s-a stabilizat memoria istorică românească: i) în cadrul "patriotismului civic pre-naționalist" al perioadei regulamentare (1831-1859), dominat de filosofia iluministă, când statul național unitar român nu era încă centralizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a trecutului românesc. Școala este principalul instrument statal de socializare mnemonică a indivizilor în tradiția memoriei istorice cultivată de autoritățile oficiale. Introduși, prin intermediul manualelor școlare de istorie, în tradiția mnemonică a comunității, biografia individuală este întrepătrunsă de biografia colectivă a națiunii. Prin acest proces de alchimie identitară, copiii dezvoltă conștiința propriei sociobiografii istorice, pe măsură ce biografia lor personală le este încastrată în biografia colectivă a comunității naționale (Zerubavel, 1996). Sub aspect teoretic, analiza empirică asupra construcției, deconstrucției și reconstrucției discursive a memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și români. Această conversie identitară, desăvârșită prin producerea antropologică a lui homo nationalis, s-a realizat în special prin manualele de istorie națională, care au construit catedrala monumentală a trecutului românesc ai cărui apostoli au fost învățătorii propovăduitori ai pedagogiei națiunii. Țăranii creștini au fost învățați să fie români naționali, uniți în jurul aceluiași pachet de valori secretat de același destin istoric colectiv. Revoluția mnemonică națională a constat în înmănunchiarea trecuturilor provinciale într-un singur trecut românesc, ca fundație istorică pentru dizvolvarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
valori secretat de același destin istoric colectiv. Revoluția mnemonică națională a constat în înmănunchiarea trecuturilor provinciale într-un singur trecut românesc, ca fundație istorică pentru dizvolvarea identităților regionale (ardelean, moldovean, muntean) și contopirea acestora în solidaritatea supremă și indivizibilă a națiunii. Aceasta poate fi considerată drept revoluția națională a memoriei istorice românești, primul astfel de eveniment care a inaugurat istoria tumultoasă a memoriei românești. O a doua revoluție mnemonică ce a destructurat radical înțelegerea românească a propriului trecut a fost "revoluția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mean? În G. Hartman (coord.). Bitburg in Moral and Political Perspective (pp. 114-129), Bloomington: Indiana University Press. Agabrian, M. (2006). Analiza de conținut. Iași: Polirom. Almond, G.A. și Verba, S. (1996). Cultura civică: atitudini politice și democrație în cinci națiuni. București: Du Style. Althusser, L. (1971). Ideology and Ideological State Apparatuses. Notes towards an Investigation. În L. Althusser, Lenin and Philosophy and Other Essays. Monthly Review Press, disponibil online la adresa http://www.marxistsfr.org/reference/ archive/althusser/1970/ideology.htm
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
of Rabelais. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Febvre, L. și Martin, H.-J. (1976). The Coming of the Book. The Impact of Printing 1450-1800. Londra: NLB. Feyerabend, P. (1975). Against Method. Londra și New York: Verso. Fichte, J.G. (1928). Cuvântări către națiunea germană. București: Editura Casei Școalelor. Foucault, M. (1980). Truth and power. În C. Gordon (Ed.). Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writing 1972-1977 (pp. 109-133), New York: Pantheon Books. Foucault, M. (1998). Ordinea discursului: un discurs despre discurs. București: Eurosong & Book
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
C. Gordon (Ed.). Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writing 1972-1977 (pp. 109-133), New York: Pantheon Books. Foucault, M. (1998). Ordinea discursului: un discurs despre discurs. București: Eurosong & Book. Foucault, M. (1999). Arheologia cunoașterii. București: Univers. Gallagher, T. (2004). Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace. București: Humanitas. Geertz, C. (1994). Primordial and Civic Ties. În J. Hutchinson și A. Smith (coord.), Nationalism (pp. 29-24). Oxford: Oxford University Press. Gellner, E. (1983). Nations and Nationalism. Oxford: Basil Blackwell. Gellner, E. (1988). Plough
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
G. și Johnson, M. (1980). Metaphors We Live By. Chicago și Londra: The University of Chicago Press. Lazăr, M. (2002). Paradoxuri ale modernizării: elemente pentru o sociologie a elitelor culturale românești. Cluj-Napoca: Limes. Lenin, V.I. (1964). Revoluția socialistă și dreptul națiunilor la autodeterminare. În Opere complete. Vol. 27 (pp. 260-274), București: Editura Politică. Lenski, G. (2002). Putere și privilegii: o teorie a stratificării sociale. Timișoara: Amarcord. Lewis, B. (1975). History: Remembered, Recovered, Invented. Priceton: Princeton University Press. Lewis, B. (2008). The
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deschisă și dușmanii ei. Vol I: Vraja lui Platon, Vol. II: Epoca marilor profeții Hegel și Marx. București: Humanitas. Price, V. (1992). Communication Concepts 4: Public Opinion. Newbury Park, CA: Sage. Prodan, D. (1984). Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ramirez, F.O. și Boli, J. (1987). The Political Construction of Mass Schooling: European Origins and Worldwide Institutionalization. Sociology of Education, 60(1), 2-17. Reisner, E.D. (1922). Nationalism and Education since 1789. A Social
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din decembrie 1989. Humanitas: București. Smith, A.D. (1986). The Ethnic Origins of the Nations. Oxford: Blackwell Publishing. Smith, A.D. (1991). National Identity. Londra și New York: Penguin Books. Smith, A.D. (2002). Naționalism și modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiune și naționalism. Chișinău: Epigraf. Sommer, D. (1989). Foundational Fictions: When History Was Romance in Latin America. Salmagundi, 82/83, 111-141. Southgate, B. (2001). History: What & Why? Ancient, Modern, and Postmodern Perspectives. Ediția a doua. Londra și New York: Routledge. Soysal, Y
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
României spre independență, Frederick Kellogg Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei stărilor, Gheorghe Bichicean Istoria civilizației britanice (vol. 1-5), Adrian Nicolescu Istoria evreilor din România (1866-1938), Gabriel Asandului Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) O istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intelectualilor" și "mitologia naționalistă a maselor" aparțin lui C.J.H. Hayes (1960, pp. 168, 5). Contribuțiile noastre, prin care am încercat să completăm tabloul și să îi conferim simetrie, sunt aduse prin noțiunile de "naționalism popular", respectiv "profetism național al proorocilor națiunii". 6 Termenul "politie", de proveniență grecească (πολιτεία), desemnează fie o entitate organizată politic, fie organizarea politică a unei colectivități. În rândurile de față noțiunea de politie este utilizată în sensul al doilea, i.e., forma de organizare politică a unei entități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Titlurile sunt redate în aparatul bibliografic în scrierea lor originală, la fel cum sunt reproduse și citatele din corpul textual al lucrării. ----------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei Concluzii generale Bibliografie Abstract
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 24 de state europene. Proiectul uniunii federale europene Acest proiect a fost lansat de Aristide Briand, ministrul de externe al Franței, într-un discurs rostit la 5 septembrie 1929, cu ocazia celei de-a X-a Adunări a Societății Națiunilor. Ideea a fost ulterior dezvoltată într-un Momorandum care a fost prezentat Societății Națiunilor în 1930. Din această uniune urmau să facă parte toate statele europene. Planurile de unificare europeană din perioada interbelică au fost abandonate din mai multe motive
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de Aristide Briand, ministrul de externe al Franței, într-un discurs rostit la 5 septembrie 1929, cu ocazia celei de-a X-a Adunări a Societății Națiunilor. Ideea a fost ulterior dezvoltată într-un Momorandum care a fost prezentat Societății Națiunilor în 1930. Din această uniune urmau să facă parte toate statele europene. Planurile de unificare europeană din perioada interbelică au fost abandonate din mai multe motive: declanșarea marii crize economice (1929-1933); ascensiunea regimurilor politice totalitare; b) Scurt istoric al Uniunii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]