47,342 matches
-
se intră în lăcașul de cult. Tot atunci, zugravul polonez Leon Panasinschi a pictat unele porțiuni din pereții absidelor naosului și ai altarului, ca și cele patru triunghiuri de sub boltă, cu figuri de sfinți și de evangheliști. Tot atunci, pe peretele sudic al naosului, deasupra stranei arhierești, s-a amplasat o placă neagră cu următoarea inscripție: "Acestă sfântă biserică fondată de Losonschi în anul 1810, cu patronii sfântul Gheorghe și sfânta Ecaterina, s'a reparat radical și îmbunătățit din veniturile sale
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
ca la cele mai multe biserici. Această încăpere are șapte ferestre, dintre care șase sunt circulare (câte două pe latura sudică, vestică și nordică) și una încheiată în semicerc (în axa contraabsidei). O altă intrare se face printr-o ușă amplasată pe peretele sudic al absidei altarului. Catapeteasma este din lemn masiv, sculptată cu vrejuri și acante, fiind realizată odată cu biserica de către un zugrav moldovean anonim. În afară de cele patru icoane împărătești, toate icoanele catapetesmei sunt nedemontabile, făcând corp comun cu peretele de sculptură
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
amplasată pe peretele sudic al absidei altarului. Catapeteasma este din lemn masiv, sculptată cu vrejuri și acante, fiind realizată odată cu biserica de către un zugrav moldovean anonim. În afară de cele patru icoane împărătești, toate icoanele catapetesmei sunt nedemontabile, făcând corp comun cu peretele de sculptură. Biserica este parțial pictată în frescă în ulei, în stil neoclasic, de către zugravul polonez Leon Panasinschi. În naos se află cei patru evangheliști în triunghiurile de sub boltă, precum și patru panouri cu portrete de sfinți în mărime naturală în
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
fost executată în 1793 de zugravul Mihail Parocek. Pictura interioară a fost dominată de culoarea albastră, distrusă în mare parte de apele care s-au scurs prin acoperișul de șindrilă. Biserica a avut și câteva xilografii din 1811, lipite pe pereți, aparținând unuia dintre cei mai talentați xilogravori populari, Pop Gheorghe de la Hășdata (Gherla). Azi se mai păstrează doar câteva icoane pe sticlă, provenite din alt centru de iconari - Nicula. Construcția propriu zisă, din lemn masiv de stejar, a rezistat cu
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
sfinți: Haralambie, Teodor Stratilat și Mihail Sinador (Mihail al Sinadelor), aflate și astăzi spre cinstire în partea dreaptă a naosului , într-o cutie argintată cu inscripții grecești. În altar se păstra o bucățică din Crucea Mântuitorului. În exteriorul bisericii, lângă peretele nordic al pridvorului, se află o piatră funerară de marmură cu următoarea inscripție în limba română cu litere chirilice: ""Suptŭ această peatră odi[hnesc] robii lui Dumnezeu Hristodulo și [...] sa Despina cea întăi născută la anul 1805 mai 5 și
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
este un alt mozaic în care sunt reprezentate orizontal trei scene: Sf. Muceniță Ecaterina, Învierea lui Lazăr și Sf. Ierarh Lazăr. Cu acel prilej, a fost aurită crucea de pe acoperișul pridvorului. Biserica „Sf. Lazăr” din Iași are formă dreptunghiulară, cu peretele altarului în formă de semicerc. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este mai jos decât restul bisericii, în pronaos pătrunzându-se după urcarea câtorva trepte. Deasupra pronaosului se află cafasul în care se
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este mai jos decât restul bisericii, în pronaos pătrunzându-se după urcarea câtorva trepte. Deasupra pronaosului se află cafasul în care se intră de pe o ușă aflată în peretele din stânga. Lângă ușă se află pictat un lung pomelnic al binefăcătorilor acestei biserici. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă largă sprijinită pe pereții longitudinali ai edificiului.
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
trepte. Deasupra pronaosului se află cafasul în care se intră de pe o ușă aflată în peretele din stânga. Lângă ușă se află pictat un lung pomelnic al binefăcătorilor acestei biserici. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă largă sprijinită pe pereții longitudinali ai edificiului.
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
osuar pentru membrii familiei Balș. Aici au fost îngropate osemintele Bălșeștilor din mormintele aflate în cimitirul din jurul bisericii. În anul 1900 s-au adus din cimitir și opt pietre funerare ale unor membri ai familiei Balș, acestea fiind încastrate în pereții interiori ai pridvorului. Pe peretele nordic al pridvorului sunt pietrele funerare ale următorilor: Emanoil Balș (+1812), Elena Rosetti (+1798), Teodor Balș (+1810) și Lupu Balș (+1782), iar pe peretele sudic ale următorilor se află o piatră mică cu inscripția ștearsă
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]
-
Aici au fost îngropate osemintele Bălșeștilor din mormintele aflate în cimitirul din jurul bisericii. În anul 1900 s-au adus din cimitir și opt pietre funerare ale unor membri ai familiei Balș, acestea fiind încastrate în pereții interiori ai pridvorului. Pe peretele nordic al pridvorului sunt pietrele funerare ale următorilor: Emanoil Balș (+1812), Elena Rosetti (+1798), Teodor Balș (+1810) și Lupu Balș (+1782), iar pe peretele sudic ale următorilor se află o piatră mică cu inscripția ștearsă și pietrele funerare ale următorilor
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]
-
funerare ale unor membri ai familiei Balș, acestea fiind încastrate în pereții interiori ai pridvorului. Pe peretele nordic al pridvorului sunt pietrele funerare ale următorilor: Emanoil Balș (+1812), Elena Rosetti (+1798), Teodor Balș (+1810) și Lupu Balș (+1782), iar pe peretele sudic ale următorilor se află o piatră mică cu inscripția ștearsă și pietrele funerare ale următorilor: Ana Balș (+1812), Iordache Balș (+1812) și Pulcheria Balș (+1794). Inscripțiile de pe pietrele de mormânt sunt cinci în limba română cu caractere chirilice, două
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]
-
de 5/6 iunie 1944, o bombă căzând pe scările lăcașului de cult. Ca urmare, în vara anului 1945 au fost efectuate ample lucrări de reparații. Lucrări de reparații au fost întreprinse și în anul 1955. O inscripție pictată pe peretele despărțitor din pridvor și pronaos atestă că lăcașul de cult "s-a pictat din inițiativa și prin stăruința preotului paroh Vespasian Vasiliu, cu contribuția enoriașilor, de către pictorii Nicolae Stoica și Vasile Robea, între anii 1957-1962, cu foarte mari întreruperi". Pictura
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
a fost construită din cărămidă pe temelie de piatră, fiind acoperită cu tablă. Absida altarului are formă semirculară. Deasupra pridvorului se află un turn-clopotniță, având forma unei prisme cu baza pătrată, cu patru ferestre acoperite de jaluzele fixate. În exterior, pereții sunt ornamentați cu o cornișă sub streașină, cu un brâu de cărămidă tencuită sub geamuri, având o ușă de intrare și în partea sudică a absidei altarului. În interior, pereții sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
pătrată, cu patru ferestre acoperite de jaluzele fixate. În exterior, pereții sunt ornamentați cu o cornișă sub streașină, cu un brâu de cărămidă tencuită sub geamuri, având o ușă de intrare și în partea sudică a absidei altarului. În interior, pereții sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos printr-o arcadă la boltă. Pronaosul și naosul au la partea superioară o boltă semicirculară. Altarul este depășit de naos tot printr-o arcadă care se profilează deasupra catapetesmei. În
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos printr-o arcadă la boltă. Pronaosul și naosul au la partea superioară o boltă semicirculară. Altarul este depășit de naos tot printr-o arcadă care se profilează deasupra catapetesmei. În peretele nordic al altarului se află o nișă cu rol de proscomidiar. Printre obiectele de valoare pe care le posedă biserica sunt de menționat: În jurul bisericii a fost un cimitir parohial. În prezent s-au mai păstrat doar două morminte. În dreptul
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
nordic al altarului se află o nișă cu rol de proscomidiar. Printre obiectele de valoare pe care le posedă biserica sunt de menționat: În jurul bisericii a fost un cimitir parohial. În prezent s-au mai păstrat doar două morminte. În dreptul peretelui nordic al edificiului se află mormântul preotului Constantin Pavelescu (1812-1870), prin stăruința căruia s-a construit lăcașul de cult. Pe piatra sa de mormânt se află următoarea inscripție: "Locul repausului etern a Corpului Economului CONSTANTIN PAVILESCU nescut la 1812 și
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
căruia s-a construit lăcașul de cult. Pe piatra sa de mormânt se află următoarea inscripție: "Locul repausului etern a Corpului Economului CONSTANTIN PAVILESCU nescut la 1812 și sevârșitu din viațâ la 1870 Noemvri în 17 și familiâ sa." În dreptul peretelui sudic se află un mormânt având deasupra sa un înger care se sprijină cu cotul de un postament pe care se află o urnă. Pe partea vestică a postamentului se află următoarea inscripție: "Aice stau dăcânde întru amintire rămășițele de
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
în anul 1759, în localitatea Fâșca, pe terenul familiei lui Ungur Petru. De acolo a fost adusă și reclădită în anul 1873, pe vatra actuală, în mijlocul câmpului cu flori. După numai 60 de ani, biserica a fost din nou reparată, pereții fiind tencuiți cu lut amestecat cu pleavă de secară. Până în anul 1954 a fost acoperită cu șindrilă, înlocuită apoi cu tablă galvanizată. La construirea bisericii nu s-a utilizat fierăstrăul, toate bârnele fiind tăiate din topor, inclusiv capetele celor trei
Biserica de lemn din Fâșca () [Corola-website/Science/318011_a_319340]
-
de tensiune circumferențială (inelară) este tensiunea aplicată benzilor de fier, sau cercurilor de la un butoi de lemn. Stresul circumferențial este o forță exercitată circumferențial (perpendiculară atât pe axă cât și pe raza obiectului) în ambele sensuri pe fiecare particulă din peretele cilindrului. Ea poate fi descrisă ca: Unde:
Solicitare radială () [Corola-website/Science/323430_a_324759]
-
lui Nicolae Stoicescu, cât și în inscripția de pe o piatră de la pridvor - ce reprezintă data când a fost terminată și sfințită („1806 aprilie 12”; în urma reparației generale care a avut loc în anul 1967, această piatră a fost fixată pe peretele exterior de la altar, unde se află și în prezent). Pe unul din clopote a fost turnată în bronz o inscripție care menționează același an: „acest clopot s-a făcut cu cheltuiala Sfinții Sale chir Dionisia eromonah Botdgăneanu la anii 1806
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
05 octombrie 1997 a fost resfințită. Lăcașul (cu o suprafață de 100 m) face parte din tipul de plan în formă de corabie, cu pronaosul dreptunghiular și altarul pentagonal decroșat. Aspectul exterior nu mai semăna cu cel de odinioară deoarece pereții au fost tencuiți cu mortar, temelia a fost cimentuită, iar acoperișul de șindrilă a fost acoperit cu tablă albă, la renovarea din anul 1967 sub preot Toma Sârbu. În condițiile constrângătoare existente în timpul regimului totalitar comunist, preotul a fost forțat
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
iar biserica a ajuns să fie amenințată de prăbușire. În anul 1994, sub îndrumarea preotului Ioan Bucă și cu contribuția enoriașilor, s-a trecut la o altă renovare capitală și s-au înlocuit bârnele carbonizate de la baza de jos a pereților, s-au aplicat vertical dulapi de lemn de plop și apoi draniță de brad. S-a făcut subzidire sănătoasă, s-a inclus pridvorul deschis în interior, s-a înlocuit pardoseala tot cu scândură, s-a înlocuit total cupola interioară și
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
cu poală evazată și turlă tot din lemn pe partea frontală și s-a acoperit cu draniță - cum a fost concepută inițial. Catapeteasma - care este un bun de patrimoniu, a fost restaurată de pictorița Ecaterina Ardeleanu - fiica satului, iar pe pereții interiori s-au aplicat icoane pe pânză și ramă ale aceleiași pictorițe. Lângă biserică s-a construit o casă de prăznuire în anul 2002 cu o suprafață de 98 mp. Clopotnița veche a fost și ea renovată odată cu biserica, iar
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
din anul 2010 Cod LMI: . Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” a fost ridicată de obștea sătească încă din veacul al XVII-lea. Edificiul înfățișează planul de veche tradiție al navei dreptunghiulare cu partea de vest poligonală și absida altarului decroșată. Pereții edificiului, înălțați pe o temelie de bolovani de râu, au fost realizați din bârne groase de stejar, încheiate în sistemul vechi de „coadă de rândunică”. Altarul este iluminat de o mică fereastră montată în axul estic al absidei, iar pe
Biserica de lemn din Ruginești () [Corola-website/Science/323449_a_324778]
-
sistemul vechi de „coadă de rândunică”. Altarul este iluminat de o mică fereastră montată în axul estic al absidei, iar pe latura sudică, în decroș, o ușă face legătura interiorului cu exteriorul. Accesul în interiorul lăcașului este asigurat de ușa de pe peretele sudic al pronaosului, ușă încoronată de un ancadrament bogat, ornat cu brâu dublu. Valoarea artistică a bisericii este întregită de o interesantă pictură murală, iar decorația realizată în frescă constituie podoaba de preț a monumentului.
Biserica de lemn din Ruginești () [Corola-website/Science/323449_a_324778]