47,696 matches
-
La Serena, CN Cùcuta Deportivo. A fost trimis la echipa a II-a în turul sezonului 2010-2011, unde a jucat 15 meciuri. Pe data de 13 decembrie 2010 și-a reziliat de comun acord contractul cu Steaua. A jucat pentru Steaua București în grupele UEFA Champions League, contabilizând 12 meciuri în această competiție. În 5 iulie 2007 a fost titular în poarta Columbiei la Copa America 2007 împotriva Statelor Unite ale Americii, dar a luat cartonașul roșu în minutul 86 după ce a fost avertizat
Róbinson Zapata () [Corola-website/Science/310445_a_311774]
-
căreia ne-am dedicat toată viața."" Președinția României, foruri locale, naționale și internaționale i-au acordat distincții prestigioase: "Cetățean de onoare" al municipiului Timișoara (2000), membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din România, decorat de președintele Ion Iliescu Ordinul național Steaua României în grad de cavaler (2002). Dr. Ernest Neumann a păstorit viața comunității evreiești din Banat timp de 63 de ani. Personalitatea sa este, poate, cel mai bine ilustrată de cuvintele mitropolitului Banatului Nicolae Corneanu, în volumul "“Ideal și împliniri
Ernest Neumann () [Corola-website/Science/310463_a_311792]
-
unele indecizii, de manifestări izolate de rezistență la schimbare". În timpul mandatului său, Marele Stat Major și-a schimbat titulatura în cea de Statul Major General (denumirea sa istorică). Generalul-locotenent Dumitru Cioflină a fost înaintat la gradul de general-colonel (cu 3 stele) la 21 octombrie 1994 . În calitate de șef al Statului Major General, generalul Cioflină a inițiat și condus procesul de restructurare și modernizare a armatei conform noilor opțiuni politice ale statului român. În timpul mandatului său, s-a semnat actul de aderare al
Dumitru Cioflină () [Corola-website/Science/304923_a_306252]
-
sistem politico-militar. Între anii 1997-2001, a îndeplinit funcția de comandant (rector) al Academiei de Înalte Studii Militare din București (astăzi redenumită ca Universitatea Națională de Apărare). În acest interval a fost înaintat la gradul de general de armată (cu 4 stele) la 25 octombrie 2000 . Generalul Dumitru Cioflină a fost trecut în rezervă la 1 octombrie 2001. Tot atunci, a fost numit în funcția de consilier de stat pe probleme de apărare al primului ministru, Adrian Năstase. La data de 5
Dumitru Cioflină () [Corola-website/Science/304923_a_306252]
-
acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, alături de fostul ministru al apărării, Victor Babiuc. Ei sunt acuzați, în dosarul schimbului de terenuri dintre Ministerul Apărării Naționale și latifundiarul Gigi Becali, că l-au ajutat pe finanțatorul clubului de fotbal Steaua, să schimbe, în anii 1995-1997, un teren de 32 hectare din comuna Ștefăneștii de Jos (județul Ilfov), cu unul similar ca dimensiuni, dar mult mai scump, situat în comuna Voluntari (astăzi oraș, județul Ilfov), zonă din apropierea Capitalei, considerată de lux
Dumitru Cioflină () [Corola-website/Science/304923_a_306252]
-
1996, a obținut titlul științific de Doctor în Știința Militară, la Academia de Înalte Studii Militare din București cu teza "Prevenirea surprinderii strategice". La 25 octombrie 1993, Constantin Degeratu a fost avansat la gradul de general maior (general cu o stea) (din octombrie 1995, gradul s-a numit General de brigadă) . În decembrie 1995, a fost numit în funcția de locțiitor al Șefului Direcției de Operații din Statul Major General. La 22 ianuarie 1997, generalul Constantin Degeratu a fost numit ca
Constantin Degeratu () [Corola-website/Science/304924_a_306253]
-
Suprem de Apărare a Țării. De asemenea, în perioada ianuarie 1997 - septembrie 1999 a deținut și demnitatea de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. A fost avansat pe rând la gradele de General de divizie (General maior, cu două stele) la 25 februarie 1997 , General de corp de armată (General locotenent, cu trei stele) la 26 noiembrie 1998 și General de armată (General, cu patru stele) la 25 octombrie 2000 . Ca șef al Statului Major General, el a continuat restructurarea
Constantin Degeratu () [Corola-website/Science/304924_a_306253]
-
deținut și demnitatea de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. A fost avansat pe rând la gradele de General de divizie (General maior, cu două stele) la 25 februarie 1997 , General de corp de armată (General locotenent, cu trei stele) la 26 noiembrie 1998 și General de armată (General, cu patru stele) la 25 octombrie 2000 . Ca șef al Statului Major General, el a continuat restructurarea acestui organism suprem de conducere a Armatei, optând în aprilie 1997 pentru sistemul modular
Constantin Degeratu () [Corola-website/Science/304924_a_306253]
-
fost avansat pe rând la gradele de General de divizie (General maior, cu două stele) la 25 februarie 1997 , General de corp de armată (General locotenent, cu trei stele) la 26 noiembrie 1998 și General de armată (General, cu patru stele) la 25 octombrie 2000 . Ca șef al Statului Major General, el a continuat restructurarea acestui organism suprem de conducere a Armatei, optând în aprilie 1997 pentru sistemul modular american. El a pregătit și a declanșat programele speciale de cooperare cu
Constantin Degeratu () [Corola-website/Science/304924_a_306253]
-
generalului Sergiu Medar la 25 noiembrie 2005 ca șef al Departamentului Securității Naționale. Începând din 1 mai 2005, consilierul de stat pentru probleme de apărare Constantin Degeratu a fost rechemat în activitate, cu gradul de general de armată (cu 4 stele) Această reactivare s-a efectuat la propunerea ministrului apărării naționale, Teodor Athanasiu. A fost trecut în rezervă cu același grad începând cu data de 1 decembrie 2007 . Constantin Degeratu a avut un rol controversat în Revoluția din decembrie 1989. O
Constantin Degeratu () [Corola-website/Science/304924_a_306253]
-
România, membru de onoare al Asociației “Manfred Worner” din România, cercetător asociat la Fundația “Eurisc” și membru al Grupului internațional de lucru “Inițiative for a Renewed Transatlantic Partnership”, organizat de Institutul CSIS din SUA. A fost decorat cu Ordinul Național "Steaua României" în rang de Mare Cruce (2000) , cu Medalia și Ordinul "Meritul Militar" (toate clasele), cu înalte ordine și medalii, primind distincții din partea Academiei de Înalte Studii Militare, a Colegiului Național de Apărare și a Colegiului Regal de Studii de
Constantin Degeratu () [Corola-website/Science/304924_a_306253]
-
doua generație. Modelul testat nu a fost dotat inițial cu airbag pentru șofer, dar compania a decis să schimbe dotarea standard a modelului prin includerea unui airbag începând cu 4 septembrie. Deși această acțiune nu a îmbunătățit ratingul de trei stele, suprima totuși probabilitatea mare de accidentare severă sau fatală cauzată de volan. Totuși, mașina oferea o protecție rezonabilă, cu câteva puncte slabe privind calitatea construcției și slăbiciunea portierei în cazul impactului lateral. Noile generații de Ibiza (2002) și León (2005
SEAT () [Corola-website/Science/304910_a_306239]
-
structurile ce formează planșa de bord de pe León reprezintă un potențial pericol pentru genunchi și femur pe partea șoferului. Cele două modele au avut rezultate bune și în cazul impactului lateral, unde León a obținut punctajul maxim. Altea, cu cinci stele la testele de siguranță Euro NCAP, este cel mai sigur monovolum din lume. Altea este primul model SEAT care a primit punctajul maxim de cinci stele în urma crash-testelor efectuate de Euro NCAP. Caroseria sa este foarte puternică, furnizând un habitaclu
SEAT () [Corola-website/Science/304910_a_306239]
-
și în cazul impactului lateral, unde León a obținut punctajul maxim. Altea, cu cinci stele la testele de siguranță Euro NCAP, este cel mai sigur monovolum din lume. Altea este primul model SEAT care a primit punctajul maxim de cinci stele în urma crash-testelor efectuate de Euro NCAP. Caroseria sa este foarte puternică, furnizând un habitaclu stabil pentru toți ocupanții săi. Sistemul de siguranță include airbaguri frontale pentru șofer și pasager, centuri de siguranță cu pretensionare, limitatoare de încărcare și airbaguri laterale
SEAT () [Corola-website/Science/304910_a_306239]
-
Nați Meir s-a stins repede, iar singurele referiri la această în anul 2006 au fost atunci cand Meir a declarat în august 2006 că este interesat de achiziționarea unor instituții de presă centrale și a echipei de fotbal "Rapid" sau "Steaua". Nici una dintre aceste achiziții nu s-a finalizat însă. Nați Meir a obținut cetățenia română în anul 1999. La 27 noiembrie 2003, a fost numit în funcția de consilier pentru probleme de politică externă al președintelui Partidului România Mare, Corneliu
Nati Meir () [Corola-website/Science/304943_a_306272]
-
termină cu brio. Participă la Primul Război Mondial, inițial la marină, apoi la aviație din 15 noiembrie 1915. Obține brevetul de pilot și participă la acțiuni de supraveghere aeriană, de bombardament, de fotografiere aeriană și luptă aeriană. Primește distincții naționale ("Steaua României", în grad de cavaler, "Coroana României" în grad de ofițer cu spade) și străine (ordinul rus "Sf. Ana" cu spade și fundă, ordinul francez "Croix de guerre"). După Primul Război Mondial urmează alte cursuri de inginerie, în America, pe
Radu Irimescu () [Corola-website/Science/304964_a_306293]
-
ani. S-a stins din viață în 26 iulie 2014 la vârsta de 99 ani și 7 luni. Ca o recunoaștere a meritelor sale militare, a fost decorat cu numeroase ordine și medalii românești și străine, dintre care menționam: Ordinul “Steaua Republicii Populare Romîne” - clasa IV, III, ÎI; Ordinul “Apărarea Patriei” - clasa III; Ordinul “Meritul Militar” - clasa III, ÎI, I; Medalia “Crucea de Război” (cehoslovaca). Cu prilejul aniversării a 60 de ani de la făurirea PCR, prin Decretul nr. 95 din 7
Ion Tutoveanu () [Corola-website/Science/304992_a_306321]
-
urmat ulterior cursuri de perfecționare militară și politică la Școala Superioară de Partid, Institutul de Științe Sociale și Academia Militară “K.E.Voroșilov” de la Moscova (1955). Revenit de la Moscova în anul 1955, a fost înaintat la gradul de general-maior (cu 1 stea) și numit ca șef al Direcției Superioare Politice a Armatei (1955-1957). În paralel, a îndeplinit și funcția de adjunct al ministrului forțelor armate (1956-1966). Ulterior, generalul-maior Gheorghe Ion a devenit comandant al Armatei a II-a, dislocată în garnizoana București
Gheorghe Ion () [Corola-website/Science/304993_a_306322]
-
al ministrului forțelor armate (1956-1966). Ulterior, generalul-maior Gheorghe Ion a devenit comandant al Armatei a II-a, dislocată în garnizoana București (14 iunie 1963 - 10 iunie 1965) și a fost înaintat în anul 1965 la gradul de general-locotenent (cu 2 stele). În perioada 15 iunie 1965 - 29 noiembrie 1974, generalul-locotenent Gheorghe Ion a îndeplinit funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române. În paralel, a fost și prim-adjunct al ministrului apărării naționale (1966-1974) și secretar al Consiliului Apărării
Gheorghe Ion () [Corola-website/Science/304993_a_306322]
-
funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române. În paralel, a fost și prim-adjunct al ministrului apărării naționale (1966-1974) și secretar al Consiliului Apărării (1969-1974). În anul 1970 a fost înaintat la gradul de general-colonel (cu 3 stele). Printre realizările mandatului său de șef al Marelui Stat Major, menționăm : Referitor la situația României în timpul invaziei Cehoslovaciei de către URSS, generalul Gheorghe Ion a afirmat următoarele: "“Poziția României față de invazia din Cehoslovacia a creat o tensiune politică deosebită în relațiile
Gheorghe Ion () [Corola-website/Science/304993_a_306322]
-
al Academiei Militare din București, până la data de 22 februarie 1990, când a fost trecut în rezervă, la cererea sa. Generalul de corp de armată în retragere Gheorghe Ion a fost înaintat la gradul de general de armată - cu 4 stele (prin decretul președintelui României nr. 506 din 30 noiembrie 2000). A decedat la 14 mai 2009, după o lungă și grea suferință. Generalul Gheorghe Ion a publicat mai multe articole și studii cu tematică militară în ziare și reviste de
Gheorghe Ion () [Corola-website/Science/304993_a_306322]
-
al artileriei Diviziei 81 Mecanizate (1982-1984), locțiitor al comandantului și șef al artileriei Armatei a 4-a, cu garnizoana la Cluj (1984-1992), inspector general al artileriei la Inspectoratul Statului Major General (1993-1997). În anul 1997, generalul de brigadă (cu o stea) a fost numit în funcția de șef al Direcției Doctrină și Instrucție din Statul Major General. La data de 1 decembrie 1997, a fost înaintat la gradul de general de divizie (cu 2 stele) , fiind numit, prin ordin al ministrului
Mihail Popescu () [Corola-website/Science/304996_a_306325]
-
1997, generalul de brigadă (cu o stea) a fost numit în funcția de șef al Direcției Doctrină și Instrucție din Statul Major General. La data de 1 decembrie 1997, a fost înaintat la gradul de general de divizie (cu 2 stele) , fiind numit, prin ordin al ministrului apărării, în funcția de șef al Statului Major al Trupelor de Uscat (1997-2000). În această perioadă, a fost înaintat la gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) începând cu 1 decembrie
Mihail Popescu () [Corola-website/Science/304996_a_306325]
-
de divizie (cu 2 stele) , fiind numit, prin ordin al ministrului apărării, în funcția de șef al Statului Major al Trupelor de Uscat (1997-2000). În această perioadă, a fost înaintat la gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) începând cu 1 decembrie 1999. La data de 31 octombrie 2000, generalul de corp de armată dr. Mihail-Eugeniu Popescu a fost înaintat în gradul de general de armată și numit în funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei
Mihail Popescu () [Corola-website/Science/304996_a_306325]
-
operații din Irak, Afganistan și Balcani. Apoi, la 15 aprilie 2004, generalul a participat la ceremonia organizată cu prilejul admiterii celor noi șapte state în Alianța Nord-Atlantică în orașul belgian Mons. La data de 25 octombrie 2004, generalul cu patru stele Mihail Popescu a fost eliberat din funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, fiind trecut în rezervă. Generalul Mihail Popescu este căsătorit. În septembrie 2006, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au declanșat urmărirea penală impotriva senatorului PSD Mihail
Mihail Popescu () [Corola-website/Science/304996_a_306325]