44,110 matches
-
Nehru (India); Momente importante din desfășurarea procesului de decolonizare: o Conferința de la Bandung (1955, în Indonezia) unde au participat 29 de țări africane și asiatice. Rezoluția adoptată prevedea următoarele principii: dreptul popoarelor de a dispune de propria soartă, egalitatea tuturor națiunilor, neintervenția în treburile interne ale altor state, rezolvarea conflictelor pe cale pașnică, dezarmarea. În relațiile internaționale, tinerele state au optat pentru neutralitate, concretizată în mișcarea de nealiniere, refuzând aderarea la blocurile militare. Această conferință a proclamat nașterea Lumii a Treia. o
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
O.U.A.), având sediul la Addis Abeba. Această organizație a luptat pentru decolonizare, a promovat unitatea și solidaritatea statelor africane, apără suvernitatea, integritatea și independența statelor africane și promovează cooperarea internațională. o În 1964, în cadrul primei sesiuni a Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, s-a individualizat Grupul celor 77 de state în curs de dezvoltare care au adoptat o declarație privind contactele și consultările dintre ele, în vederea elaborării unor obiective și dezvoltării cooperării. Grupul celor 77 era o
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a construit între anii 1890-1895 podul de la Cernavodă (cel mai lung pod din Europa de atunci, și al treilea din lume); Ion Mincu Cap. III. Statul și politica 1. Forme de organizare statală a) Forme de organizare statală În funcție de numărul națiunilor, statele se clasifică în: state naționale; state multinaționale (U.R.S.S., Iugoslavia, Austro-Ungaria); În funcție de raportul dintre organele centrale și cele locale, statele se clasifică în: state unitare sau centralizate; state federale; state confederative; Statul unitar se caracterizează prin existența unui singur
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
societatea prin teroare; cultul personalității conducătorului; existența unei poliții politice pentru reprimarea disidenților; ateism; nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; Regimurile politice totalitare se împart în: regimuri de dreapta (fascismul, nazismul); regimuri de stânga (comunismul); c) Fascismul ideologia statului și a națiunii Termenul de fascism provine de la fascie, un mănunchi de nuiele cu o secure legată la mijloc. Fascia era purtată de romani ca semn al puterii. Fascia a devenit și emblema Partidului Fascist înființat de Benito Mussolini. La 30 octombrie 1922
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a fost vizitată de președintele francez Charles de Gaulle (1968), de președinții americani Richard Nixon și G. Ford, a beneficiat de sprijin economic, a fost admisă în diverse organizații internaționale precum Fondul Monetar Internațional. În 1975, România a primit clauza națiunii celei mai favorizate din partea S.U.A. Această liberalizare a încetat după 1971, an în care, după o vizită efectuată în China și Coreea de Nord, Ceaușescu a lansat „tezele din aprilie”. În 1974, Ceaușescu a devenit primul președinte al României. Această perioadă se
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1931, Garda de Fier a reapărut sub numele de Partidul Totul pentru Țară; legionarii erau văzuți de unii oameni politici ca fiind singurii capabili să apere românismul (Ion Gigurtu, Al. Vaida Voevod, Ion Inculeț, Mihai Manoilescu); caracteristicile doctrinei legionare: renașterea națiunii; dezinteresul material; ortodoxismul; antisemitismul; anticomunismul; antidemocrația; intoleranța, agresivitatea și practica asasinatului politic au făcut ca marea majoritate a românilor să deteste legionarismul; arma lor principală era atentatul, căruia i-au căzut victimă unii oameni politici; Cap. IV. Relațiile internaționale în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de pace au avut ca bază de discuții documentul „Cele 14 puncte”, elaborat în 1918 de președintele Wilson. Principalele prevederi ale tratatului au fost: renunțarea la diplomația secretă; dreptul popoarelor de a-și decide soarta (autodeterminare); limitarea înarmărilor; înființarea Ligii Națiunilor; c) Sistemul de la Versailles Au fost semnate 5 tratate de pace care formează sistemul de la Versailles și care au stabilit o nouă ordine internațională: tratatul cu Germania la Versailles (28 iunie 1919); tratatul cu Austria la Saint Germain (10 septembrie
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Tratatul de la Versailles Principalele prevederi ale tratatului de pace de la Versailles sunt: cedări teritoriale către Franța (Alsacia și Lorena), Belgia, Danemarca, Polonia etc.; pierderea coloniilor; regiunea Saar (bogată în zăcăminte de huilă) era dată în administrare Franței, sub controlul Societății Națiunilor. interzicerea unirii Austriei cu Germania (Anschluss); demilitarizarea malului stâng al Rinului și a unei fâșii de 50 km de pe malul drept (Renania); orașul Gdansk (Danzik) a fost declarat oraș liber iar coridorul Danzig separa Germania de Prusia Orientală; interzicerea serviciului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
țări precum Germania, Rusia Sovietică, Italia, Ungaria și Bulgaria vor cere revizuirea tratatelor de la Versailles, acest aspect devenind trăsătura dominantă a politicii lor externe, în perioada interbelică; 3. Instituții, mecanisme și politici de rezolvare a conflictelor în perioada interbelică: Societatea Națiunilor și sistemul de securitate colectivă a) Societatea Națiunilor (Liga Națiunilor) În 1919 s-a constituit Societatea Națiunilor (din inițiativa președintelui american Wilson), dar eficiența sa a fost limitată din mai multe motive: SUA s-a retras într-un izolaționism politic
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Bulgaria vor cere revizuirea tratatelor de la Versailles, acest aspect devenind trăsătura dominantă a politicii lor externe, în perioada interbelică; 3. Instituții, mecanisme și politici de rezolvare a conflictelor în perioada interbelică: Societatea Națiunilor și sistemul de securitate colectivă a) Societatea Națiunilor (Liga Națiunilor) În 1919 s-a constituit Societatea Națiunilor (din inițiativa președintelui american Wilson), dar eficiența sa a fost limitată din mai multe motive: SUA s-a retras într-un izolaționism politic și nu a devenit membră a Ligii; unele
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cere revizuirea tratatelor de la Versailles, acest aspect devenind trăsătura dominantă a politicii lor externe, în perioada interbelică; 3. Instituții, mecanisme și politici de rezolvare a conflictelor în perioada interbelică: Societatea Națiunilor și sistemul de securitate colectivă a) Societatea Națiunilor (Liga Națiunilor) În 1919 s-a constituit Societatea Națiunilor (din inițiativa președintelui american Wilson), dar eficiența sa a fost limitată din mai multe motive: SUA s-a retras într-un izolaționism politic și nu a devenit membră a Ligii; unele state au
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
devenind trăsătura dominantă a politicii lor externe, în perioada interbelică; 3. Instituții, mecanisme și politici de rezolvare a conflictelor în perioada interbelică: Societatea Națiunilor și sistemul de securitate colectivă a) Societatea Națiunilor (Liga Națiunilor) În 1919 s-a constituit Societatea Națiunilor (din inițiativa președintelui american Wilson), dar eficiența sa a fost limitată din mai multe motive: SUA s-a retras într-un izolaționism politic și nu a devenit membră a Ligii; unele state au devenit membre mai târziu (Germania 1926; URSS
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
din 5 membri permanenți (Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, China) și 9 membri nepermanenți. Secretariatul era condus de un Secretar General; Curtea Internațională de Justiție de la Haga a fost înființată în 1922 și reglementa în general problemele de război Falimentul Societății Națiunilor a fost marcat de: neînțelegerile dintre Marile Puteri; ascensiunea fascismului pe plan internațional; acțiunile agresive ale Japoniei, Italiei și Germaniei; tratatul Ribbentrop-Molotov; izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial; b) Sistemul de securitate colectivă Securitate colectivă=măsuri comune între mai
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
plan internațional; acțiunile agresive ale Japoniei, Italiei și Germaniei; tratatul Ribbentrop-Molotov; izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial; b) Sistemul de securitate colectivă Securitate colectivă=măsuri comune între mai multe state pentru menținerea păcii, integrității teritoriale și respectarea angajamentelor; Societatea Națiunilor a acționat pentru constituirea unui sistem de securitate colectivă în cadrul căruia un rol important l-au jucat: tratatele bilaterale; alianțele regionale: o Mica Înțelegere sau Mica Antantă (România, Iugoslavia, Cehoslovacia-1921); Constituirea acestei alianțe a fost o reacție față de revizionismul maghiar
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la război pentru rezolvarea neînțelegerilor dintre ele; însă pactul nu prevedea măsuri concrete pentru a evita războaiele; Conferința dezarmării de la Geneva (1932-1935); au participat 61 de state, între care S.U.A. și U.R.S.S, care nu erau membre ale Societății Națiunilor. Conferința nu a avut rezultate din cauza intereselor divergente dintre Marile Puteri, în timp ce, în 1933, Germania s-a retras de la Conferință și a părăsit Societatea Națiunilor. Reprezentantul României la Societatea Națiunilor a fost Nicolae Titulescu. El a folosit tribuna Societății Națiunilor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de state, între care S.U.A. și U.R.S.S, care nu erau membre ale Societății Națiunilor. Conferința nu a avut rezultate din cauza intereselor divergente dintre Marile Puteri, în timp ce, în 1933, Germania s-a retras de la Conferință și a părăsit Societatea Națiunilor. Reprezentantul României la Societatea Națiunilor a fost Nicolae Titulescu. El a folosit tribuna Societății Națiunilor pentru apărarea și promovarea intereselor României, mai ales în anii 1930 și 1931 când a fost președintele Adunării Generale a acestei organizații. După anul 1931
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și U.R.S.S, care nu erau membre ale Societății Națiunilor. Conferința nu a avut rezultate din cauza intereselor divergente dintre Marile Puteri, în timp ce, în 1933, Germania s-a retras de la Conferință și a părăsit Societatea Națiunilor. Reprezentantul României la Societatea Națiunilor a fost Nicolae Titulescu. El a folosit tribuna Societății Națiunilor pentru apărarea și promovarea intereselor României, mai ales în anii 1930 și 1931 când a fost președintele Adunării Generale a acestei organizații. După anul 1931, relațiile internaționale s-au agravat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Națiunilor. Conferința nu a avut rezultate din cauza intereselor divergente dintre Marile Puteri, în timp ce, în 1933, Germania s-a retras de la Conferință și a părăsit Societatea Națiunilor. Reprezentantul României la Societatea Națiunilor a fost Nicolae Titulescu. El a folosit tribuna Societății Națiunilor pentru apărarea și promovarea intereselor României, mai ales în anii 1930 și 1931 când a fost președintele Adunării Generale a acestei organizații. După anul 1931, relațiile internaționale s-au agravat din cauza acțiunilor agresive ale Japoniei, Italiei și Germaniei: în 1931
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fost președintele Adunării Generale a acestei organizații. După anul 1931, relațiile internaționale s-au agravat din cauza acțiunilor agresive ale Japoniei, Italiei și Germaniei: în 1931, Japonia a atacat China în regiunea Manciuria. În 1932 a înființat statul marionetă Manciuko. Societatea Națiunilor nu a recunoscut acest stat, motiv pentru care Japonia s-a retras din acest organism. în anii 1935-1936, Italia a cucerit Abisinia (Etiopia); tot în anii 1935-1936, Germania a încălcat mai multe prevederi ale tratatului de pace de la Versailles (a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
lupte pe două fronturi, căci Polonia beneficia de garanții de securitate din partea Franței și Angliei. b)Beligeranți Au participat 61 de state grupate în două alianțe: Axa: Germania, Italia, Japonia, Ungaria, Bulgaria, Finlanda, România (între anii 1941-1944); Aliații sau Coaliția Națiunilor Unite: Anglia, SUA, URSS, Franța, China; c)Începutul războiului (1 septembrie 1939) Cel de-al doilea război mondial a început la 1 septembrie 1939 când Germania a atacat Polonia. La 3 septembrie 1939, Franța și Anglia au declarat război Germaniei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Poloniei, URSS s-a îndreptat împotriva Finlandei (războiul iernii; noiembrie 1939 martie 1940). În linii generale, pot fi deosebite trei etape ale războiului: perioada victoriilor Axei (1939 1941); perioada echilibrului de forțe și a cotiturii războiului (1942 1943); victoria Coaliției Națiunilor Unite (1944 1945); d)Războiul ciudat (septembrie 1939 mai 1940) Victoria rapidă împotriva Poloniei a fost posibilă și datorită atitudinii Franței și Marii Britanii care, după declarațiile de război, au acordat Poloniei, doar un ajutor financiar și s-au mulțumit să
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fost abandonată însă datorită superiorității forțelor aviatice britanice și folosirii radarului. SUA au oferit Marii Britanii ajutor financiar, naval și moral. Congresul a adoptat „Legea de împrumut și închiriere” care prevedea că pot fi livrate materiale de război și produse alimentare națiunilor a căror apărare reprezenta o importanță vitală pentru protejarea intereselor americane. f) Invadarea Uniunii Sovietice Atacul împotriva URSS s-a produs la 22 iunie 1941 (operațiunea Barbarossa) iar alături de germani s-au aflat trupe din Italia, Ungaria, România, Finlanda. Germanii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
americană în Oceanul Pacific, Japonia a lansat un atac surpriză asupra bazei militare de la Pearl Harbor (Hawaii). Profitând de elementul surpriză, Japonia a ocupat o zonă întinsă din Oceanul Pacific. la 8 decembrie 1941, SUA au intrat în război; h)Formarea Coaliției Națiunilor Unite În anii 1941 1942, statele care luptau împotriva Germaniei, Italiei, Japoniei au format o alianță cunoscută sub numele de Coaliția Națiunilor Unite al cărei nucleu l-au constituit SUA, Anglia și URSS. Membrii acestei alianțe au semnat următoarele documente
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ocupat o zonă întinsă din Oceanul Pacific. la 8 decembrie 1941, SUA au intrat în război; h)Formarea Coaliției Națiunilor Unite În anii 1941 1942, statele care luptau împotriva Germaniei, Italiei, Japoniei au format o alianță cunoscută sub numele de Coaliția Națiunilor Unite al cărei nucleu l-au constituit SUA, Anglia și URSS. Membrii acestei alianțe au semnat următoarele documente: Carta Atlanticului (1941); Declarația Națiunilor Unite (1942); Pentru a discuta despre problemele legate de desfățurarea războiului și despre organizarea lumii după război
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1942, statele care luptau împotriva Germaniei, Italiei, Japoniei au format o alianță cunoscută sub numele de Coaliția Națiunilor Unite al cărei nucleu l-au constituit SUA, Anglia și URSS. Membrii acestei alianțe au semnat următoarele documente: Carta Atlanticului (1941); Declarația Națiunilor Unite (1942); Pentru a discuta despre problemele legate de desfățurarea războiului și despre organizarea lumii după război, reprezentanții celor trei mari puteri s-au întâlnit în cadrul mai multor conferințe: Conferința de la Teheran (noiembrie-decembrie 1943); au participat Stalin, Roosevelt și Winston
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]