44,928 matches
-
în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră, și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul București, prin care să se certifice realitatea și exactitatea faptelor și împrejurărilor care au condus la invocarea forței majore, și, de asemenea, de la încetarea acestui caz. Dacă nu procedează la anunțarea în termenele prevăzute mai sus a începerii și încetării cazului de forță majoră, partea care îl invocă suportă toate daunele provocate
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
încetarea acestui caz. Dacă nu procedează la anunțarea în termenele prevăzute mai sus a începerii și încetării cazului de forță majoră, partea care îl invocă suportă toate daunele provocate celeilalte părți prin neanunțarea în termen. ... (3) În cazul în care împrejurările care obligă la suspendarea executării prezentului contract se prelungesc pe o perioadă mai mare de o lună, fiecare parte poate cere rezoluțiunea contractului. ... VIII. Suspendarea, încetarea și rezilierea contractului Articolul 10 Contractul se suspendă/încetează/se reziliază printr-o notificare
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
rămâne, la fel ca în legislația penală anterioară, tulburarea ordinii și liniștii publice prin acțiunile din structura laturii obiective, și nu aspectul legat de pluralitatea subiecților pasivi secundari. În măsura în care acțiunea de lovire, amenințare etc. este îndreptată împotriva unei singure persoane, împrejurarea că fapta este comisă în public nu va conduce automat la reținerea infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, atâta vreme cât nu se identifică o tulburare a ordinii și liniștii publice. Identificarea acestei consecințe ține inclusiv de prezența altor persoane
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
infracțiunea subzistă chiar dacă activitatea ilicită s-a îndreptat împotriva unei singure persoane. Astfel, s-a reținut existența infracțiunii constând în: "fapta unei persoane care, aflându-se într-o stație de autobuz și neputând urca în mijlocul de transport în comun datorită împrejurării că ușile erau blocate de pasageri, înțeapă cu un briceag, prin ușă, pe unul dintre călători, spre a determina astfel deblocarea ușii și a-și asigura posibilitatea de a pătrunde înăuntru - prin aceasta producându-se scandal public" (Tribunalul Brașov, Decizia
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
art. 371 din Codul penal subzistă indiferent de numărul actelor de violență și de numărul indivizilor care sunt supuși violențelor, esențial fiind ca acestea să depășească contextul unui conflict personal și să devină manifestări de lipsă de respect pentru colectivitate. Împrejurarea că violența este îndreptată împotriva unei singure persoane nu exclude posibilitatea ca, dat fiind locul unde se comite (în public), numărul celor care asistă, vârsta acestora etc., ea să reprezinte în același timp un act care periclitează valoarea socială ocrotită
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
participarea la o încăierare între "mai multe persoane". - Varianta agravată a infracțiunii de înlesnire a evadării prevăzută în art. 286 alin. (2) lit. b) din Codul penal se referă la înlesnirea evadării "a două sau mai multor persoane în aceeași împrejurare". Prin urmare, în Partea specială a Codului penal, pluralitatea de persoane este reglementată de legiuitor prin utilizarea expresiilor "două sau mai multe persoane" ori "mai multe persoane", iar nu prin utilizarea pluralului. b) A interpreta dispozițiile art. 371 din Codul
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
chestiuni de drept în materie penală, s-a statuat că admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. De asemenea, chestiunea de drept cu care a fost sesizată instanța supremă nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
rămâne, la fel ca în legislația penală anterioară, tulburarea ordinii și liniștii publice prin acțiunile din structura laturii obiective, și nu aspectul legat de pluralitatea subiecților pasivi secundari. În măsura în care acțiunea de lovire, amenințare etc. este îndreptată împotriva unei singure persoane, împrejurarea că fapta este comisă în public nu va conduce automat la reținerea infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, atâta vreme cât nu se identifică o tulburare a ordinii și liniștii publice. Identificarea acestei consecințe ține inclusiv de prezența altor persoane
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
participarea la o încăierare între "mai multe persoane"; varianta agravată a infracțiunii de înlesnire a evadării prevăzută în art. 286 alin. (2) lit. b) din Codul penal se referă la înlesnirea evadării "a două sau mai multor persoane în aceeași împrejurare". În concluzie, în cazul infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice, pentru existența infracțiunii, violențele, amenințările sau atingerile grave aduse demnității nu trebuie să fie comise împotriva mai multor persoane, fiind suficient ca violențele, amenințările ori atingerile grave aduse
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
debloca fondurile de către Uniunea Europeană și statele membre. 19. Semnalează că una dintre interpretările posibile ale reducerii rapide și semnificative a fluxului de imigranți către insulele Greciei, care se produce deja, ar fi că de fapt imigranții nu erau alungați de împrejurări ostile, ci erau motivați de dorința de a trăi în țări civilizate, cu un standard de viață ridicat. 20. Salută instituirea conceptului unui sistem colaborativ, de evaluare rapidă, condus de UE, care va funcționa la frontierele externe ale Uniunii Europene
HOTĂRÂRE nr. 43 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Următoarele etape operaţionale ale cooperării dintre UE şi Turcia în domeniul migraţiei - COM (2016) 166. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271751_a_273080]
-
prin instituirea unor norme uniforme și direct aplicabile pentru instituțiile respective, inclusiv în ceea ce privește cerințele de capital pentru riscul de credit aferent pozițiilor din securitizare. 2. Ia act de cadrul general al propunerii examinate, respectiv integrarea financiară în Uniunea Europeană și de împrejurarea că agenda instituțiilor europene include creșterea calității integrării financiare ca pe o prioritate-cheie. 3. Ia act de existența unor abordări care susțin că integrarea financiară a țărilor din Uniunea economică și monetară (UEM) ar trebui să fie o prioritate absolută
HOTĂRÂRE nr. 112 din 14 decembrie 2015 privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii COM (2015) 473. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267387_a_268716]
-
2012, care modifică pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010. d) revocă sau înlocuiește măsura de protecție stabilită, în condițiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat; ... e) soluționează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist; ... f) informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecție stabilite și obligațiile ce le revin; ... g) promovează
LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267304_a_268633]
-
probleme legate de organizarea și funcționarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 40-59 nu sunt îndestulătoare. ... 4. Comisii de anchetă ale Camerei Deputaților Articolul 73 (1) În condițiile în care se consideră necesare clarificarea cauzelor și împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acțiuni cu efecte negative, precum și stabilirea concluziilor, răspunderilor și măsurilor ce se impun, Camera Deputaților poate hotărî inițierea unei anchete parlamentare. ... (2) Ancheta poate fi realizată de o comisie permanentă
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
72 alin. (2)-(5) fiind aplicabile. Articolul 76 (1) În vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană, care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice, și care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. Comisia parlamentară poate invita orice altă persoană care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. Comisia parlamentară poate invita orice altă persoană care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei și care acceptă să fie audiată. ... (2) Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în fața Comisiei de anchetă parlamentară. ... (3) La cererea Comisiei de anchetă parlamentară
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
fie audiată. ... (2) Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în fața Comisiei de anchetă parlamentară. ... (3) La cererea Comisiei de anchetă parlamentară orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și care cunoaște fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care deține un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoștință sau să le înfățișeze la termenele stabilite. Instituțiile și organizațiile sunt obligate, în condițiile legii, să răspundă la solicitările Comisiei de anchetă parlamentară
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
să le aducă la cunoștință sau să le înfățișeze la termenele stabilite. Instituțiile și organizațiile sunt obligate, în condițiile legii, să răspundă la solicitările Comisiei de anchetă parlamentară în termenul stabilit de aceasta. ... (4) Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, este necesară întocmirea unor rapoarte de expertiză, Comisia de anchetă parlamentară solicită efectuarea de expertize. ... (5) Dispozițiile legii referitoare la citarea, prezentarea și ascultarea martorilor, precum și cele privitoare la prezentarea și predarea obiectelor ori înscrisurilor sau efectuarea
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
materia referendumului cu actele administrative adoptate la nivel local." Or, actele normative de nivel inferior trebuie să corespundă atât cerințelor de competență și procedură, cât și celor legate de concordanța conținutului cu cel al actului normativ având forță juridică superioară. Împrejurarea că Legea nr. 3/2000 nu reglementa posibilitatea organizării concomitente a celor două tipuri de scrutin nu putea fi complinită prin voința unilaterală a autorității deliberative locale și nici nu poate justifica demersul autorităților administrative centrale și locale de a
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
26. Examinând punctual cele trei condiții, Curtea a reținut că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 83 din 19 mai 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
de urgență, privite atât în mod individual, cât și în ansamblu, configurează, în fapt, o situație conjuncturală, și reprezintă totodată aspecte de oportunitate a măsurii care urmează a fi luată, respectiv reglementarea posibilității organizării referendumului local concomitent cu alegerile locale. Împrejurările ce justifică, în viziunea Guvernului, invocarea situației extraordinare se identifică, practic, cu preexistența a două acte administrative emise de autorități publice locale, cărora Guvernul urmărește să le confere legitimitate și eficiență, creând un cadru legal special, destinat în mod particular
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
cea de concurs între infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 și cea prevăzută de art. 306 din Codul penal în vigoare, care sancționează aceeași faptă, îndreptată însă împotriva bugetului național. Astfel, s-a referit la împrejurarea că textul art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 stabilește că folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
reținută o pluralitate de infracțiuni. Cu toate acestea, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că ceea ce determină reținerea la încadrarea juridică a unei pluralități de infracțiuni nu este numărul patrimoniilor lezate, ci împrejurarea că dispozițiile art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 protejează doar valorile și relațiile sociale legate de patrimoniul Uniunii Europene, cu consecința că, pentru partea de fonduri prejudiciate din bugetul național, nu s-ar putea dispune condamnarea în baza
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
în concurs ideal cu infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, impunându-se doar reținerea infracțiunii din legea specială. 4.1. Pentru a dispune astfel, instanțele au arătat că nu are relevanță împrejurarea că o parte din bani sunt obținuți din bugetul comunitar, iar o altă parte din bugetul național, câtă vreme inculpatul a derulat raporturi doar cu autoritatea contractantă, singura competentă să decidă asupra eligibilității unui proiect și să acorde fonduri bănești
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
21.377/63/2011). 4.5. Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat, la rândul său, ca fiind lipsit de relevanță faptul că din suma totală primită de inculpat, o parte a fost plătită din bugetul de stat, iar împrejurarea că sumele au fost primite din două patrimonii distincte nu este de natură a determina existența a două infracțiuni aflate în concurs ideal, întrucât obținerea pe nedrept a sumei de bani constituie prejudiciu cauzat în paguba autorității contractante. 4.6
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
de art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, impunându-se doar reținerea infracțiunii din legea specială. 23. Se consideră că, la stabilirea încadrării juridice a faptei într-o infracțiune unică sau în două infracțiuni, nu are relevanță împrejurarea că o parte din suma de bani este obținută din bugetul comunitar, iar o altă parte din bugetul național, câtă vreme inculpatul (individ, persoană fizică, autor al unei infracțiuni) a derulat raporturi juridice doar cu autoritatea contractantă, unica competentă să
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]