44,537 matches
-
străduința soților Zaharie și Raveca Moldovan, în anul 1922, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Pe placă din marmură este un înscris comemorativ: „Eroii neamului din comuna Micești-Chisealău 1914-1919“. Pe cruce, în plan frontal, este un alt înscris: „Intru pomenirea eroilor din Micești“.
Micești, Alba () [Corola-website/Science/300251_a_301580]
-
memoriei Eroilor Români căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul, cu o înălțime de 2,5 m, este realizat din piatră cioplită, iar împrejmuirea este asigurată de un gard din fier forjat cu soclu de beton. Pe frontispiciu este un scurt înscris: „EROILOR 1914-1919“. Pe cruce sunt fixate drapelele României și Uniunii Europene. "Monumentul Eroilor din Fărău căzuți în Al Doilea Război Mondial" este construit din piatră, având formă de obelisc ce are în vârf o cruce, fundația fiind din piatră ornamentală
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
cruce, fundația fiind din piatră ornamentală poligonală. Întregul ansamblu are înălțimea de 4 metri, fiind amplasat în centrul satului, în apropiere de Școala Gimnazială și de Căminul Cultural. La baza obeliscului este fixată o placă comemorativă din marmură neagră, cu înscrisul: GLORIE EROILOR CĂZUȚI LA DATORIE PENTRU PATRIE ȘI NEAM. Pe soclul obeliscului este fixată o altă placă, tot din marmură neagră, pe care sunt înscrise numele a 43 de eroi, căzuți în Al Doilea Război Mondial. Obeliscul este încadrat de
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
în cimitir. Crucea a fost înălțată în anul 1930, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Aceaste este realizată din gresie, fiind protejată de gardul de incintă al cimitirului. În plan frontal, pe corpul crucii, este un înscris comemorativ: „ÎN MEMORIA CELOR MORȚI ȘI DISPĂRUȚI PE CÂMPUL DE LUPTĂ ÎN ANII 1914-1918. TRECĂTORILOR, RUGAȚI-VĂ PENTRU NOI“. Localitatea deține resurse forestiere foarte importante. Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă). Halta este înscrisă pe lista monumentelor
Ocoliș, Alba () [Corola-website/Science/300253_a_301582]
-
memoria eroilor români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul, înconjurat cu patru stâlpi de beton uniți cu lanțuri, este de tip obelisc, zvelt, ridicat pe un postament de beton, alcătuit din 3 trepte suprapuse. Pe fațada obeliscului se află un înscris comemorativ. Nodul de cale ferată "Războieni" se găsește în perimetrul localității învecinate Lunca Mureșului. Gară s-a numit până în anul 1918 "Gară Székelykocsárd" ("Gară Cucerdea Secuiasca"), după numele maghiar al satului Lunca Mureșului (Székelykocsárd). De aici se poate circula în
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
se află amplasat în centrul localității. Obeliscul a fost ridicat în memoria eroilor căzuți în cele Două Războaie Mondiale. Acesta este realizat din piatră de calcar și are o înălțime de 2,3 m. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți și dispăruți în războiul mondial 1914-1919 și 1941-1945. Ridicată ca semn de recunoștință din partea sătenilor cari au contribuit cu obolul lor“.
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
în partea superioară cu o friză cu arcuri. În vârful monumentului este o cruce mare, flancată de alte două mai mici. Pe fațada monumentului, în partea de sus, sunt înscrise numele a 19 eroi, iar mai jos se află un înscris comemorativ: „Ridicat în anul 1936 întru memoria eroilor morți în războiul mondial din 1914-1919“. Pe fața opusă și pe laterale sunt înscrise numele a 40 eroi români. 1850 - populația localității se ridica la 1823 persoane dintre care 1805 români și
Răhău, Alba () [Corola-website/Science/300267_a_301596]
-
din beton, fiind așezat pe un postament în două trepte. Deasupra acestuia se află o bază în formă de trunchi de piramidă, continuată cu un obelisc, prevăzut în partea superioară cu o cruce treflată. Pe fața obeliscului este un scurt înscris comemorativ: „EROII NEAMULUI“, în timp ce, pe latura de vest scrie: „Morți pe câmpul de luptă în Războiul Mondial 1914-1918“, iar pe cea de sud scrie: „Morți în războiul 1941- 1945“.
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
este alcătuit dintr-un postament din beton, pe care se înalță soclul și obeliscul în formă de piramidă, care are în terminație 3 cruci. Împrejmuirea este asigurată de un gard din plasă de sârmă. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „1914-1918/ Închinare lui Dumnezeu/ Cinstire eroilor neamului“. Pe raza comunei Roșia Montană se află doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului și Piatra Despicată. Piatra Corbului se află în sudul comunei la aproximativ o oră de
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Alexandru vine preot în Hideaga. - În 1918 la 27 noiembrie se întocmește Credintionalul cu cei care merg la Marea Adunare de la Alba Iulia. Din Hideaga merg Ștefan Buciuman și Timofie Dragoș. - În 1921 Hideaga apare în documentele de la București prin înscrisul lui Ștefan Meteș. - În 1925 Departamentul Chioar are 40 comune din care în 22 sunt cercuri culturale cu biblioteci, printre care și Hideaga. - În 1930 Hideaga se desființează ca plasă și trece la Șomcuța Mare. - În 1930, la doi ani
Hideaga, Maramureș () [Corola-website/Science/301578_a_302907]
-
unde existau chili din piatră. Acest schit a dispărut, nemaipăstrându-se urme, dar localnicii susțin faptul că acest Sfânt Părinte (Doroftei) este întemeietorul comunei. Singurul lucru ce se păstrează până în zilele noastre este o curce ridicată în amintirea părintelui, cu înscrisuri în chirilică. Se spune că în jurul acestui schit au început să se stabilească români din Transilvania, care cereau adăpost călugărilor, astfel formându-se un mic cătun. Lapoșul este însă atestat documentar mult mai târziu, în anul 1607. Însă pe aceste
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
mitropolitului Teoctist o treime din jumătate de sat Orțăști, se menționează faptul că această poiană a fost luată de bunicul domniei mele, Ștefan Voevod, din hotarul Orțeștilor, pentru moartea unui episcop latin (catolic), ce a fost omorât acolo. Un alt înscris din 20 decembrie 1518 menționează un act similar. Cert este că din cauza evenimentului amintit domnitorul aplică drept pedeapsă legea țepuirii pentru pământ, anume confiscarea de către domnie pentru mulți ani a unor moșii sau a unor părți din moșii, pe care
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
este de 0,2 m, iar cea a crucii este de 2 m. Pe fațada acesteia sunt inscripționate numele a 26 Eroi din Primul Război Mondial, și numele a 17 Eroi din Al Doilea Război Mondial. Sub nume există un înscris comemorativ: „Dormiți în pace scumpi eroi ai neamului“.
Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/301701_a_303030]
-
Din secolul al XIV-lea Retișul aparține că enclava comitatului Apold și se găsea între Scaunele săsești ale Sighișoarei, în nord și ale Cincului, în sud. Existența. populației germane este dovedită de apartenență la Capitoliu, care este dovedită de două înscrisuri din jurul anului 1400. În cel mai vechi dintre acestea, Retisul este înregistrat cu un impozit și o dobândă de 3,5, fiind astfel inclusă între comunitățile mici ale Capitoliului precum Coves, Benesti, Daisoara, Crihalma, care aproape toate, se găseau pe
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
Bisericii Ortodoxe, fiind ridicat în anul 1936, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Obeliscul a fost realizat prin contribuția localnicilor, din inițiativa societății A.S.T.R.A., din piatră, fără să aibă împrejmuire. Pe frontispiciul acestuia se află următorul înscris: "„A.S.T.R.A. Reghin și comuna Frunzeni ridică acest monument în amintirea eroilor căzuți în războiul pentru patrie 1914-1919“". Monumentul îi menționează pe Vultur Gavril, Crișan Zaharie, Vultur Ioan, Vultur Toader, Gacia Toader, Gros Toader, Moldovan Dumitru, Crișan Toader, Crișan Gavril
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
comunii Berzunți. Nu există nici un document care să înregistreze sau să marcheze această mutare, după cum nu mai există nici biserica însăși, cu toate ale sale, care aveau ele însele valoare de document (icoane, acte, documente, pomelnice ctitoricești, carte bisericească, eventuale înscrisuri, sfintele vase etc.). Se mai păstrează vechile biserici din lemn de la Prisaca și Berești-Tazlău (satele din imediata vecinătate) și simpla lor existență rămâne o mărturie, indirectă însă, a vieții religioase și continuității istorice pe aceste meleaguri și în vatra satului
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
asemenea mi-am permis unele opinii personale asupra influenței în mentalitatea oamenilor, a perioadei comuniste asupra generațiilor actuale.. Regret ca nu am talentul potrivit ca această prezentare să fie cât mai accesibila parcurgerii acestor pagini. Buna intenție a pregătirii acestor înscrisuri, așa cum le-am putut prezenta după priceperea mea, sper ca va primi iertare pentru neajunsuri. De asemenea am considerat că este bine a completa această lucrare cu fotografii în legătură cu tot ceea ce priveste istoria satului, adăugate la fiecare capitol. În lucrare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
moșia Rușii pe partea Doamnei Catinca născută Dimitriu - Districtul Bacău - ridicat 1866 prezintă formele incipiente ale satelor Ruși-Ciute, Siretu și Furnicari, sunt conturate domeniile boierilor Murgulețu, Păvalache și Chirițoaia lui Ioan Giușcă precum și domeniile celorlalți proprietari. Planul prezintă și un înscris cu privire la structura populației. Astfel în satul Ruși-Ciutea existau 8 mijlocași și 9 pălmași, în satul Fundul lui Bogdan erau 1 fruntaș și 13 mijlocași. Planul locurilor Locuitorești de pe proprietatea Doamnei Elenă Murguleț - Socoteală fălceacă a locurilor date foștilor alocași de pe
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
bază un postament, fiind realizat din piatră și beton. În vârful obeliscului se află o cruce, acest însemn fiind regăsit și ca element decorativ, pe fațada monumentului. Împrejmuirea operei comemorative s-a făcut cu stâlpi de beton, uniți cu lanțuri. Înscrisurile de pe monument au fost distruse de autoritățile hortiste, în 1940, dar au fost refăcute în anul 1969, când obeliscul a fost restaurat. În plan frontal este înscris un text comemorativ: „Onoare eroilor morți pentru patrie și cinste celor care au
Coasta, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300872_a_302201]
-
eroilor români din Primul Război Mondial, prin contribuția sătenilor, ale căror nume sunt înscrise pe fețele III și IV ale acestuia. Monumentul este din piatră, având o formă piramidală și se termină cu o cruce. Pe frontispiciul obeliscului este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în războiul mondial,/ Comuna Florești/ 1914-1918. Pe fața opusă sunt inscripționate numele a 27 eroi români.
Florești, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300876_a_302205]
-
sale, în anul 1978, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în cele Două Războaie Mondiale. Crucea are o înălțime de 1,8 m și este realizată, la fel ca și placa memorială, din marmură albă. Pe placă este inscripționat un înscris comemorativ, urmat de numele a 49 de eroi care au murit în Primul Război Mondial și de numele a 22 eroi, căzuți în Al Doilea Război Mondial.
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
județul Covasna. În iunie 2008, modestă cruce de lemn așezată la căpătâiul ostașilor români, căzuți la datorie în septembrie 1944 în Aita Seaca și reinhumati în curtea bisericii ortodoxe din localitate, a fost înlocuită cu o cruce din marmură. La înscrisul așternut pe marmură monumentului - "În memoria ostașilor români căzuți la Aita-Seacă în septembrie 1944", este adăugată mențiunea: "Tot aici sunt așezate rămășițele pământești ale unui ostaș german". Toate obiectele personale găsite la exhumare, în septembrie 2004, în groapă comună, asupra
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
3 m, este realizat din piatră și marmură, fără gard împrejmuitor. Opera comemorativa are forma unei plăci masive, paralelipipedice, străjuita de două coloane. Deasupra se află o cruce mică, treflata, iar în față un mormânt comun. Pe placă este un înscris comemorativ: „Glorie eternă eroilor români din comuna Zagon, căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea patriei“. Sub acesta sunt inscripționate numele a 31 eroi, din anii 1914-1918, precum și numele a 26 eroi, din anii 1940-1944.
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]
-
din lemn, fără să aibă gard împrejmuitor. În ansamblu, monumentul cuprinde un stâlp masiv, deasupra căruia este o cruce, cu un acoperiș în patru ape, susținut de stâlpul central și de două cruci mici. Pe latura frontală se află un înscris comemorativ: „În cinstea eroilor căzuți pe câmpul de luptă pentru țara românească și neamul românesc“.
Sita Buzăului, Covasna () [Corola-website/Science/300383_a_301712]
-
de al său, pe nume Stan tunaru, participant la acțiunile precizate mai sus. Acest hrisov l-ar fi dat notarul unui profesor universitar Toma G. Bulat,născut în Tunari, neam cu el, de la Facultatea de Teologie din București, colecționar de înscrisuri vechi. Revenind, se spune că în una din iernile din jurul anilor 1600 oastea lui Mihai Viteazul era amplasată în raza actualei localități, așteptând ca fluviul Dunărea să înghețe și să atace pe turcii din Cetatea Babă Vida de la Vidin, care
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]