44,063 matches
-
de redresare și resuscitare a națiunii germane greu încercate de înfrângerea militară. Educația universală, obligatorie și dirijată statal în scopul mobilizării naționale constituia armătura care trebuia să dea rezistență morală noii unități naționale germane. Forța creatoare de realități durabile a discursului politic a fost relevată de graba cu care, sub imperiul urgenței declamat de cuvântările lui Fichte, a fost înființat un Birou al Educației în cadrul Ministerului de Interne. Până în 1825, infrastructura educațională prusacă a fost consfințită, statul a preluat întreaga sarcină
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conceptului neincluzând și țărănimea. Totuși, din acest moment înainte, concepția populară a națiunii avea să înlocuiască ireversibil înțelegerea elitară a națiunii drept categoria privilegiată a nobililor. Pe durata întregii primei jumătăți a secolului al XIX-lea, centrul de gravitate al discursului didactic l-a constituit morala religioasă. Întregul sistem de cunoștințe vehiculat prin intermediul cărților școlare orbita în jurul axei centrale a religiei și era, în consecință, iradiat până în profunzimile sale de preceptele moralității creștine. Chiar și în Transilvania, unde am văzut că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
când pentru binele ei își jertfește puterile și averea, și când la vreme de trebuință își dă și viața, poate să fie patriot, întocmai ca și acel ce s-a născut și a crescut într-acea țară (pp. 4-5). Caracteristic discursului iluminist pe care îl exprimă, unul dintre binoamele centrale ale gândirii lui Aaron este cel alcătuit din termenii civilizat-barbar. Desigur, patriotismul patologic este specific barbarilor, în timp ce gradul de civilizație și superioritate morală a europenilor au condus la rafinarea iubirii de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că mizează pe imperativul îndeplinirii obligațiilor religioase ori insertează mesaje cu tentă patriotică, preeminența în cadrul ordinii discursive a literaturii didactice a primei jumătăți de secol al XIX-lea îi revine civismului moral. Virtutea este finalitatea morală și civică pe care discursul didactic își propune să o dezvolte în pupilii aflați sub aripa educațională a școlii publice girată și finanțată statal. Întreaga epocă a iluminismului românesc de secol XIX stă sub semnul patriotismului civic pre-naționalist fundamentat pe o robustă morală creștină. Axele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
precum și cu privire la deformările prezenteiste inserate în optica acestor ferestre către trecutul colectiv. Totuși, manualele de istorie nu au apărut într-un vacuum cultural, ci în miezul unei culturi istoriografice în curs de consolidare, ale cărei concepții bazale au influențat configurarea discursului didactic prezent în manualele școlare. Din acest motiv este imperios necesară zugrăvirea climatului istoriografic (și ideologic) în interiorul căruia s-a articulat discursul didactic. Avangarda istoriografică: de la luminismul Școlii Ardelene la romantismul pașoptist. Liniile de forță ale memoriei colective românești specifice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultural, ci în miezul unei culturi istoriografice în curs de consolidare, ale cărei concepții bazale au influențat configurarea discursului didactic prezent în manualele școlare. Din acest motiv este imperios necesară zugrăvirea climatului istoriografic (și ideologic) în interiorul căruia s-a articulat discursul didactic. Avangarda istoriografică: de la luminismul Școlii Ardelene la romantismul pașoptist. Liniile de forță ale memoriei colective românești specifice primei jumătăți a secolului al XIX-lea, continuate sau frânte în epocile ulterioare, au fost trasate cu precizie de travaliul istoriografic întreprins
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au ajuns să încercuiască "insula de latinitate" românească. Sistemul triptic de periodizare dezvoltat de Laurian în jurul acestor evenimente cardinale stabilește balamalele romano-bizantine ale istoriei poporului român. Opțiunea lui A.T. Laurian nu este nici pe departe singulară, ori deviantă, în discursul secretat de istoriografia și manualistica timpului. După cum arată analiza migăloasă realizată de M.-L. Murgeanu (1999, pp. 128-130), acesta era consensul vremii. Multiple manuale de istorie publicate până la proclamarea Independenței României (1877) fixează startul istoriei naționale în întemeierea Romei. De
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încă înrădăcinat în paradigma Școlii Ardelene, reprezintă totuși placa turnantă înspre romantismul pașoptist. Dislocarea completă din cadrul latinist al Școlii Ardelene este opera lui Kogălniceanu, care prin Cuvânt pentru deschiderea cursului de Istorie Națională în Academia Mihăileană din 1843 a rostit discursul manifest al romantismului istoriografic. Punctul de inflexiune în care este detectabilă detașarea de paradigma Școlii Ardelene constă în condamnarea "romanomaniei", instalată în cultura română ca teză istoriografică sacrosanctă. Deși îl elogiază pe Petru Maior, pe care, într-un limbaj specific
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numai națiile bancrute vorbesc necontenit de strămoșii lor" (Kogălniceanu, 1946, p. 647) [1843]. În locul acestei atitudini contemplativo-istorice a cărei finalitate rezidă în confortul psihologic și resemnarea cu gândul nobilității originale, Kogălniceanu militează la afirmarea romanității prin acțiune în prezent. Cu discursul inaugurativ rostit de Kogălniceanu în 1843, principiul naționalității române, ideologia naționalistă și revendicarea unionistă devin explicite, acestea formând coloanele de susținere ale noii istoriografii romantice. Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1946, p. 639). Narcisismul național este evidențiat de hiperbolizarea trecutului românesc și de titanizarea figurilor eroice care alcătuiesc panteonul național. Prin toate aceste inovații în raport cu paradigma Școlii Ardelene, Cuvântul... lui Kogălniceanu reprezintă atestatul instituirii unei cu totul noi ordini a discursului istoric, intrată, prin Florian Aaron, sub zodia romantismului. Efuziunea romantică în reflecția istorică românească, a cărei valvă a fost deschisă prin Florian Aaron și potențată de Mihail Kogălniceanu, se manifestă plenar în gândirea istorică a lui Nicolae Bălcescu. Dacă la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care sunt completate cu adiții extrem de importante elaborate în climatul romantismului istoriografic: independența națională ("neatârnare" politică și "slobozenia" lingvistică și culturală) și mai ales unitatea românimii sub cupola aceleași statalități și sub aceeași autoritate politică. Renovarea paradigmatică adusă de fundarea discursului istoriografic pe coordonate romantice a implicat o deplasare a accentului de pe chestiunile originii, latinității pure și continuității etnice (asupra cărora s-a concentrat aproape în totalitate investiția istoriografică a Școlii Ardelene) înspre ideile de unitate, independență și continuitate statală. Însă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a conștiinței naționale românești, de pe platforma căreia s-au ridicat revendicările politice (naționaliste) și sociale (democratice) pe durata întregului secol al XIX-lea. Tot din acest elaborat al avangardei istoriografice românești se vor decanta, filtrate prin sita cenzurii și a discursul didactic, elementele care vor compune prima formulă a memoriei istorice naționale românești. Ariergarda discursului didactic: decantarea ideilor avangardiste, trecute prin filtrul cenzurii, în memoria colectivă. Chiar dacă unele dintre lucrările canonice în istoriografia românească produse de componenții Școlii Ardelene pot fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociale (democratice) pe durata întregului secol al XIX-lea. Tot din acest elaborat al avangardei istoriografice românești se vor decanta, filtrate prin sita cenzurii și a discursul didactic, elementele care vor compune prima formulă a memoriei istorice naționale românești. Ariergarda discursului didactic: decantarea ideilor avangardiste, trecute prin filtrul cenzurii, în memoria colectivă. Chiar dacă unele dintre lucrările canonice în istoriografia românească produse de componenții Școlii Ardelene pot fi considerate un fel de "manuale-surogat" (N. Iorga, spre exemplu, a emis ipoteza că opera
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
latinistă sunt: latinitatea absolută a poporului român, identitatea romano-română, continuitatea romanică după retragerea aureliană, unitatea etnico-teritorială a românilor și a spațiului românesc, spiritualitatea creștină timpurie a poporului român. Cea mai importantă inovație adusă de romantismul pașoptist a constat în centrarea discursului istoriografic pe ideea de unitate politică a neamului românesc în aceeași autoritate statală (cu un accent mai apăsat pe unirea principatelor danubiene, "valachii transdanubieni", cum îi numește Kogălniceanu pe românii ardeleni, neintrând în pragmatica politică a vremii, dar figurând în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu aceste colonii a înpopulat tot pământul Daciei" (Aaron, 1839, p. 16, subl. n.). În ciuda acestei concesii în privința purității italice a coloniștilor, romanitatea pură a poporului român nu poate fi pusă sub îndoială acesta este mesajul categoric promovat de întregul discurs didactic din această perioadă incipientă a educației istorice. Literatura didactică alcătuită din aceste prime manuale dedicate istoriei patriei, deși fundamentate pe pilonii fixați de paradigma istoriografică a Școlii Ardelene, nu îi este total fidelă acesteia. O primă abatere semnificativă de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lăsând pe dinafară enunțurile naționaliste din materialul programatic rostit de Kogălniceanu. În Ardeal, chiar și în 1866, la ceva timp după unirea principatelor danubiene, manualul de istoria al lui Moldovan nu conține nicio referire la ideea unității politice a românității. Discursul vehiculat în aceste manuale pendulează continuu între etatism politic și românism etnic, sugerând, uneori aluziv, alteori mai deschis, dar de cele mai multe ori cu precauție, punți de legătură între, sau chiar necesitatea de suprapunere a, celor două principii (etnic și politic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etatism politic și românism etnic, sugerând, uneori aluziv, alteori mai deschis, dar de cele mai multe ori cu precauție, punți de legătură între, sau chiar necesitatea de suprapunere a, celor două principii (etnic și politic). Prin etatism politic facem referire la organizarea discursului istoric în cadrul restrâns al statului care a sponsorizat publicarea manualului respectiv. Manualul de istoria Principatului Moldavei al lui Albineț, de exemplu, ilustrează din plin ideea de istorie scrisă prin prisma etatismului politic, întrucât discursul desfășurat în manual vizează strict destinul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etatism politic facem referire la organizarea discursului istoric în cadrul restrâns al statului care a sponsorizat publicarea manualului respectiv. Manualul de istoria Principatului Moldavei al lui Albineț, de exemplu, ilustrează din plin ideea de istorie scrisă prin prisma etatismului politic, întrucât discursul desfășurat în manual vizează strict destinul istoric al statului Moldovei. Peste Milcov, același lucru se poate spune despre Manualul de istoria Prințipatului României al lui Aaron, al cărui titlu este înșelător, întrucât în epoca în care a fost scris, noțiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și statului. Reforma haretistă a presupus o redescoperire a vocației naționaliste a școlii românești. Prefigurând sentința ce avea să fie pronunțată de către A. Malraux, Haret a proclamat "Școala primară trebuie să fie adevărată școală națională sau să nu fie deloc" (discurs oral în cadrul Congresului învățătorilor din iulie 1905). Pentru a se ridica la chemarea ei de a insufla conștiința națională în popor, la acest țel "trebue să concurgă întregul învĕțămînt; dar, în prima linie, studiul istoriei" (Haret, 1903, p. 44). Dincolo de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
invetiacelu si unu aperatoriu alu patriei pentru tempu de nevoia" (Bărnuțiu, 1870, p. 182), dispuși, desigur, să-și verse sângele în numele spiritului național după modelul eroicilor lor străbuni. Prin autohtonismul bărnuțian și odată cu pedagogia sa a națiunii se configurează în discursul didactic românesc din ce în ce mai clar liniile de forță ale naționalismului etnic cu tente xenofobice și exclusiviste. Patriotismul civic este deturnat înspre un naționalism etnic. În paralel, se produce și tranziția de la accident la destin, de la hazard la necesitate istorică. Florian Aaron
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1874). Această lucrare de pedagogie aplicată destinată învățătorilor care vor activa în mediul rural va juca rolul curelei de transmisie între abstractele idei elaborate de Bărnuțiu în tratatul său de pedagogie și practica educațională realizată la firul ierbii. Calibrându-și discursul pentru a viza învățământul rural, pe care îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect misionaristic. Învățătorii rurali trebuie să devină apostolii românismului, să propovăduiască ideile naționaliste în universul socio-cultural al satului românesc dominat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 130). Sfârșitul României, apocalipsa românismului, vin prin alterarea spiritualității ortodoxe, prin coruperea purității etnice, și se desăvârșește prin înstrăinarea pământului strămoșesc românesc. Sub biciul evenimentelor succedate pe scena geopolitică a Europei, care au constituit amorsa pentru prima conflagrație mondială, discursul naționalist și-a accelerat evoluția pe calea patetizării sale graduale. Din mijlocul unui cazan de fierbere, care erau societatea și cultura românească în anii neutralității (1914- 1916), Barbu Ștefănescu Delavrancea clocotea oratoric despre necesitatea fatală de a intra în războiul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
neutralității (1914- 1916), Barbu Ștefănescu Delavrancea clocotea oratoric despre necesitatea fatală de a intra în războiul sfânt de reîntregire a Patriei, a cărei ființă etnică era amputată politic atâta timp cât Transilvania, leagănul românismului, continua să fie sub stăpânire austro-ungară. Într-un discurs adresat școlarilor (Patria și patriotismul, 192-) [1915], ocazionat de sărbătorirea zilei de 24 ianuarie 1859, Delavrancea aduce un elogiu pătimaș ideii sacrosancte de Patrie și reclamă imperiozitatea unui abandon patriotic total al individului în numele realității supreme a națiunii române. Afundându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Patrie și reclamă imperiozitatea unui abandon patriotic total al individului în numele realității supreme a națiunii române. Afundându-se într-un misticism naționalist, și resorbindu-și auditoriul după sine în această trăire mistică, Delavrancea le revelează copiilor cărora le este adresat discursul că, precum "în sfânta noastră religie, noi sărbătorim o taină a sufletului nostru, nu o sărbătoare civilă, iacă ce sărbătorim astăzi 24 Ianuarie 1859!" (p. 5). După ce stabilește cadrul de referință definit de coordonate mistice înlăuntrul căruia se va desfășura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că, precum "în sfânta noastră religie, noi sărbătorim o taină a sufletului nostru, nu o sărbătoare civilă, iacă ce sărbătorim astăzi 24 Ianuarie 1859!" (p. 5). După ce stabilește cadrul de referință definit de coordonate mistice înlăuntrul căruia se va desfășura discursul său, Delavrancea își formulează miezul interogativ la care va aduce un răspuns exaltant: "Copii, ce e Patria, ce e patriotismul?". "Ce este" se întreabă mai departe cărturarul, încercând să pătrundă mai adânc în vălurile care înfășoară acest fenomen enigmatic "acest
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]