47,342 matches
-
și Jeremy Irons în rolul conducătorului morlocilor. Alan Young, care a jucat în filmul din 1960, are o apariție episodică în rolul unui vânzător (chiar și H.G. Wells se poate spune că are o apariție episodică, sub forma fotografiei de pe peretele casei lui Alex, lângă ușa din față). Filmul a fost regizat de stră-strănepotul lui Wells, Simon Wells, având o intrigă revizuită și idei de paradox și schimbare a trecutului. Locația se schimbă din Richmond, Surrey, până în centrul New York City, unde
Mașina timpului (film din 2002) () [Corola-website/Science/324001_a_325330]
-
sub nivelul suprafeței solului. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-o tindă joasă, de dimensiuni reduse. Naosul este despărțit de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați înainte de 1880 de un zugrav necunoscut. Pe bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în cele patru colțuri sunt reprezentați cei patru evangheliști. Pe bolta altarului sunt pictate Încoronarea Maicii Domnului și Sf. Treime
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
ai bisericii au fost pictați înainte de 1880 de un zugrav necunoscut. Pe bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în cele patru colțuri sunt reprezentați cei patru evangheliști. Pe bolta altarului sunt pictate Încoronarea Maicii Domnului și Sf. Treime. Pe pereții altarului sunt pictați de la dreapta la stânga Sf. Alexandru, Sf. Iacob, Sfinții Trei Ierarhi (Grigore Bogoslovul, Ion Gură de Aur și Vasile cel Mare), Sf. Nicolae, Sf. Spiridon, Sf. Antonie, Sf. Atanasie, Sf. Modest, Sf. Ioan cel Milostiv și un sfânt
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
partea de moșie aflată pe malul drept al Bârladului a fost vândută lui Anton Cincu. Tache Anastasiu (1836-1900) și-a lăsat averea Academiei Române, printr-un testament din 1897. Biserica "Sf. Nicolae" din Țigănești a fost reparată în anii 1927-1928. Lângă peretele sudic al bisericii se află mormântul a patru membri ai familiei boierești Conachi, printre care și marele logofăt și poet Costache Conachi (1777-1849). Pe mormânt se află o lespede funerară cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Pe
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]
-
este o familie de păianjeni migalomorfi care construiesc vizuini, cu pereții acoperiți cu resturi vegetale și mătase și cu o trapă la intrare. Există, de asemenea, și alte familii ce-și sapă vizuini cu o trapă la intrare, de exemplu Liphistiidae, Barychelidae, Cyrtaucheniidae, mai rar la Idiopidae și Nemesiidae. Unele specii
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
și picioarelor, ei țin trapa închisă, atunci când sunt deranjați. E foarte să greu să observi vizuina unui astfel de păianjeni, deoarece ea este bine camuflată cu particule de sol, frunze, crenguțe. Trapa se deschide asemenea unei uși, fiind alipită de peretele vizuinii cu mătase. Păianjenul așteaptă parada ținându-se cu ghiarele tarsiene de partea inferioară a trapei. De la intrare în vizuină pleacă numeroase fire de semnalizarea. Păianjenul detectează prada prin vibrațiile firelor, la atingerea lor de către victimă. Cân prada se apropie
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
căști cu vizoare, mănuși, aparate respiratorii, cizme, etc.). O altă întrebare este de unde aveau oamenii acum 30.000 ani hărți stelare și calcule despre fazele Lunii, solstiții și echinocții, toate acestea fiind găsite gravate pe plăci de os sau pe pereții din unele peșteri din Asia, America de Nord sau Europa. Sau de ce în peșterile din Spania și Franța, unde sunt capodopere ale picturii rupestre, nu s-au găsit nicio urmă de fum, torțe, focuri sau de opaițe de seu. Sunt prezentate concluziile
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
la un Ales, prin aluzia la o profeție, prin cuvintele paznicului când scoate mitraliera ("Ferește-te de asta!"), prin lovitura de pumn cu care sparge un zid și prin loviturile succesive pe care i le aplică lui Jack, țintuit la perete.
Jack în Țara Moon () [Corola-website/Science/319416_a_320745]
-
peste propria-i cultură valorile dobândite în decursul experienței sale române, fără a renunța la specificul identității sale, al culturii și al spațiului sau. [...] Francesco Moschini Bogdan Vlăduță expune la Muzeul Național de Artă Cotroceni, în câteva săli boltite, cu pereți de cărămidă netencuită, mai multe lucrări inspirate de un lung sejur la Romă. S-ar crede că pictorii se duc la Romă spre a descoperi lumină sudului, căci de acolo toți, inclusiv artistul nostru, coboară spre rădăcinile luminii (care nu
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
delimitează o clădire și susține structura sa superioară, separă porțiuni distincte ale clădirii sau structurii, respectiv protejează și delimitează spații în aer deschis. Există mai multe tipuri diferite de ziduri, printre care se pot menționa "ziduri de despărțire", numite curent "pereți", "ziduri de construcție", "ziduri de delimitare", "ziduri de apărare", ș.a.m.d.. urile de construcție au un ca singur scop susținerea tavanelor și respectiv a acoperișurilor. În construcțiile de astăzi, un zid care urmează să aibe și o funcție de perete
Zid () [Corola-website/Science/319464_a_320793]
-
pereți", "ziduri de construcție", "ziduri de delimitare", "ziduri de apărare", ș.a.m.d.. urile de construcție au un ca singur scop susținerea tavanelor și respectiv a acoperișurilor. În construcțiile de astăzi, un zid care urmează să aibe și o funcție de perete, va avea izolare termică și elemente de finisare (așa cum sunt drywall or panelling). În plus, un perete de interior poate avea în interiorul său (sau aproape de suprafața sa) diferite cablurile electrice, țevi și elemente de canalizare. Adesea zidurile de construcție, atât
Zid () [Corola-website/Science/319464_a_320793]
-
un ca singur scop susținerea tavanelor și respectiv a acoperișurilor. În construcțiile de astăzi, un zid care urmează să aibe și o funcție de perete, va avea izolare termică și elemente de finisare (așa cum sunt drywall or panelling). În plus, un perete de interior poate avea în interiorul său (sau aproape de suprafața sa) diferite cablurile electrice, țevi și elemente de canalizare. Adesea zidurile de construcție, atât interioare cât și exterioare, pot deveni suporturi pentru diferite opere de artă, așa cum ar fi mozaicuri, picturi
Zid () [Corola-website/Science/319464_a_320793]
-
exteriorul bisericii, iar în interior s-a refăcut instalația electrică și cea de tragere a clopotelor. Biserica ar necesita intervenții urgente de recondiționare interioară, având în vedere înnegrirea în timp a frescelor prin aprinderea de lumânări, cât și distrugerea picturii pereților prin introducerea noului sistem de iluminare. În luna octombrie 2006 Episcopia Greco-Catolică de Oradea a solicitat două întâlniri cu partea ortodoxă pentru a discuta retrocedarea Bisericii Seminarului Greco-Catolic, întâlniri la care din partea ortodoxă nu s-a prezentat decât un laic
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
Într-un referat de la fața locului sunt consemnate următoarele: "„Clădirea este într-un grad foarte avansat de uzură, acoperișul de șiță este surpat și căzut și tavanul. Deci în locul tavanului sunt crâmpeie din acoperișul de șiță și lemnăria complet putredă. Pereții sînt din lemn de stejar, așezați pe cant și cu grosimea de 10 cm. Aceste grinzi se îmbină la capete în coadă de rîndunică, dar din cauza intemperiilor - aceste capete sunt putrede ușor - se pot disloca așchii din ele. Ele au
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
a fost de zidărie dar s-a prăbușit spre biserică. Cea mai mare parte din zidărie a fost furată, dar pe porțiunile care au rămas cu tencuială, se poate observa o pictură care altădată se pare că era frumoasă. Pe pereții altarului se vede că a fost tencuială - acum nu mai sunt decît mici porțiuni tencuite și pictate. Grinzile pereților au fost crestate și apoi aplicată tencuiala, sub acțiunea umezelii tencuiala a căzut. Tinda a fost de cărămidă, care încă se
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
dar pe porțiunile care au rămas cu tencuială, se poate observa o pictură care altădată se pare că era frumoasă. Pe pereții altarului se vede că a fost tencuială - acum nu mai sunt decît mici porțiuni tencuite și pictate. Grinzile pereților au fost crestate și apoi aplicată tencuiala, sub acțiunea umezelii tencuiala a căzut. Tinda a fost de cărămidă, care încă se mai menține. Între doi stâlpi este așezat clopotul. Stâlpul de la intrarea din dreapta este căzut și materialul furat. Pe toată
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
nivelul gropilor din vecinătate.”" Câteva imagini atașate referatului din 1974 se păstrează într-o stare avansată de degradare. Cu greu se mai pot distinge portalul intrării, sculptat cu o funie, o fereastră dreptunghiulară mică în axul altarului, stâlpii de zidărie, pereții și acoperirea căzută în interior. Din datele accesibile se desprind trăsăturile unei biserici de lemn obișnuite în zonă. În planul bisericii erau cuprinse de la vest la est un pridvor, un pronaos, naos și absida puțin îngustată și poligonală a altarului
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
edificiului ce adăpostește Colecția muzeală, a fost refăcută complet, din terasit alb, tencuiala exterioară a bisericii-monument, tot cu acest prilej pictorul Vasile Savin realizând, pe fața turnului, scenele înfățișând Nașterea Maicii Domnului și Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, iar pe peretele sudic al navei scena, de mari dimensiuni, redând Înmulțirea pâinilor și a peștilor. Pictura murală interioară conferă bisericii satului Homorog o importanță deosebită, înscriind-o între lăcașurile de cult de interes patrimonial cultural național din partea vestică a României. Dacă această
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
l Tat(ăl)”); celelalte, redau: chipul antropomorf al Soarelui, Maria Orantă, Sf. Împărați Constantin și Elena, încadrând o cruce înaltă, decorată cu motive florale, în fine, reprezentarea antropomorfă a Lunii. La capătul registrelor trnsversale sunt reprezentați serafimi. Registrul I, de pe peretele sudic, înfățișează (de la est spre vest) următoarele scene: Sf. Evanghelist Ioan („S.Ev.Ioan”) și un număr de șase reprezentări din ciclul patimilor Domnului: Vânzarea Domnului („Vânzarea lui Hs.”), Iisus la Ana („Anna”), Iisus la Caiafa („Caiafa”), Iisus la Pilat („Pilat
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
reprezentări din ciclul patimilor Domnului: Vânzarea Domnului („Vânzarea lui Hs.”), Iisus la Ana („Anna”), Iisus la Caiafa („Caiafa”), Iisus la Pilat („Pilat”), Iisus în închisoare („Temniță”), friza încheindu-se cu reprezentarea Sf.Evanghelist Marcu („S.Ev.Marcu”). Același registru redă, pe peretele nordic (de la vest la est), scena cu Sf. Evanghelist Luca („S.Ev.Luca”) și următoarele alte șase scene din ciclul patimilor Domnului: Divanul („Divan”), Încoronarea cu spini („L-au încoronat pre Is.Hs.”), Iisus la stâlp („Când l-au legat pre
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
Ducerea Crucii”), Răstignirea Domnului („Răstignirea lui Is.Hs.”), Coborârea de pe cruce („Pogorârea de pre cruce a lui Is.Hs.”) și, în final, chipul Sf.Evanghelist Matei („S.Ev.Matei”), toate învăluite în ghirlande din frunze și flori. Registrul II cuprinde, pe peretele sudic (de la est la vest), delimitate prin draperii și ghirlande, următoarele scene: Omul cel flămând (astăzi, scena nu are legendă sau titlu), Nașterea Maicii Domnului (nu are titlu), Nașterea Sf.Ioan Botezătorul („Nașterea S.Ioan„), Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
nu are legendă sau titlu), Nașterea Maicii Domnului (nu are titlu), Nașterea Sf.Ioan Botezătorul („Nașterea S.Ioan„), Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul („Tăerea capului S.Ioan”), Înălțarea Sfintei Cruci („Înălțarea Crucii”), Omul cel setos („Omul cel sătos”), iar pe peretele nordic (de la vest la est): Omul cel robit („Omul cel robit”), Duminica Orbului („Dumineca orbului”), Duminica Tomii („Dumineca Tomi-Is.Hs.”), Duminica Samarinencei („Dumineca Samarinăn.”-Is.Hs.”), Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Intrarea în biserică a Preaci”) și Omul cel
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
circular al muzeului a fost așezat grupul statuar "„Pe aici nu se trece”", înfățișându-i pe Regele Ferdinand I al României și zeița Nike, zeița victoriei din mitologia greacă, operă realizată în anul 1924 de sculptorul Ioan Iordănescu iar pe pereți, au fost gravate numele ofițerilor morți în război. Activitatea muzeului a fost temporar suspendată în urma puternicului incendiu din vara anului 1938 și a încetat definitv după Cutremurul din 1940. Palatul a fost demolat în anul 1943, pentru ca în locul său să
Palatul Artelor () [Corola-website/Science/319501_a_320830]
-
Moșteni, comuna Frâncești, județul Vâlcea, este datată de o inscripție din anul 7284 al erei bizantine, anii 1775-76 ai erei noastre. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se remarcă prin structura bine păstrată, pictura iconostasului și câteva inscripții scobite în lemnele pereților. Dintre aceste inscripții se remarcă în mod excepțional, prin raritatea ei și valoarea documentară, cea însemnată pe peretele de miazăzi, unde apare etalonul palmei cu care s-a confecționat un stânjen, măsură folosită la măsuratul hotarelor de sat. Biserica se
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
ai erei noastre. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se remarcă prin structura bine păstrată, pictura iconostasului și câteva inscripții scobite în lemnele pereților. Dintre aceste inscripții se remarcă în mod excepțional, prin raritatea ei și valoarea documentară, cea însemnată pe peretele de miazăzi, unde apare etalonul palmei cu care s-a confecționat un stânjen, măsură folosită la măsuratul hotarelor de sat. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Vechimea bisericii este stabilită de o inscripție de pe
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]