44,166 matches
-
le Înfăptui și ca expresie a Încetării de a-l mai considera pe evreu un membru al speciei umane și a senzației de eliberare totală de normele de conduită umană. Această schimbare nu s-a produs În mod brusc, În urma adoptării rapide a unor de teorii antisemite naziste sau rasiste după instaurarea regimului fascist și a alianței cu Germania XE "Germania" nazistă. Au precedat-o Însămânțarea adâncă a antisemitismului timp de zeci de ani În România În general și la Iași
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
au fost furate sau Împărțite Între locuitorii români. Aici trebuie să remarcăm faptul că un număr mare dintre evreii care au trăit În satele din județul Iași erau În general foști soldați sau urmașii lor, care obținuseră cetățenia Încă Înainte de adoptarea Legii Încetățenirii din 1921. Majoritatea participaseră (ei sau părinții lor) la războaiele României, unii dintre ei fiind chiar decorați. Acești evrei, circa 18 la număr, nu puteau fi acuzați că au tras În soldații români sau germani sau că au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a determinat guvernarea liberală ca, În decembrie 1924, prin emiterea Legii Mârzescu, să scoată În afara legii Partidul Comunist din România. În perioada 1924-1931, congresele PCdR-ului (aflat În ilegalitate) s-au desfășurat În afara țării. Forțat să activeze În clandestinitate după adoptarea Legii Mârzescu, În 1924, PCdR nu a reușit să Își creeze o bază de masă În rândurile clasei muncitoare. Conflictele dintre diferite grupări și atitudinea de Încurajare a Cominternului au accentuat complexul de inferioritate al partidului. Acest complex a marcat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a purtătorilor devierii, a celor care perseverează În această deviere, contra cărora nu trebuie să existe cruțare”. În cadrul Plenarei CC al PMR din 26-27 mai 1952, „gruparea Pauker-Luca-Georgescu” a fost desființată. Pe ordinea de zi a Plenarei s-au aflat: adoptarea Rezoluției asupra activității lui Teohari Georgescu În conducerea Ministerului de Interne și sancționarea Anei Pauker cu avertisment. În comunicatul Plenarei CC al PMR erau aduse noi acuzații la adresa lui Vasile Luca: „Vasile Luca, pierzând simțul de clasă, s-a Înconjurat de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
vedere, această mutație va constitui chiar, pentru ei, o urmare mult mai naturală decât socialismul de stat pe care Îl gestionau. Formarea lor a fost, inițial, „tehnică”. Adesea, propria lor adaptare la Întreprinderea privată s-a făcut prin observarea și adoptarea precoce a sistemelor occidentale de motivare sau de organizare a muncii: Încă din 1973-1974 am remarcat, fiind șef de echipă, că se risipeau multe eforturi dacă oamenii nu erau interesați din punct de vedere material de ceea ce făceau, dacă nu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la câteva teme care au structurat dezbaterea politică a tranziției românești. Considerăm că, la ieșirea din comunism, două clivaje temporare au divizat spațiul politic al Europei de Est: atitudinea față de fostul regim și tranziția economică. În același timp, chestiunea națională, adoptarea principiilor democrației moderne, precum și politica externă În raport cu democrațiile occidentale au reprezentat surse de conflict politic În România anilor ’90. Literatura referitoare la partide și clivaje politice a relevat modul În care aceste teme au scindat arena parlamentară românească Între un
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
referendum național”. În aceste condiții, partidul Își declara intenția ca, În eventualitatea preluării puterii, să „renaționalizeze tot ceea ce a fost privatizat fără un motiv economic sau social serios”. Coexistența proprietății de stat și a celei private era agreată, În condițiile adoptării unei economii sociale de piață, bazate pe rolul statului ca principal instrument de control și responsabil al redistribuirii veniturilor naționale. O a treia cale, cea Între economia capitalistă tradițională și cea hipercentralizată de tip stalinist, era promovată de partid, cu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a Înscris Într-o tendință de condamnare simbolică a regimului, fără Însă ca ea să implice măsuri directe de decomunizare. Față de tranziția economică, atât PDAR, cât și partidul lui Ion Iliescu au avut un dublu discurs. Pe de o parte, adoptarea unei economii de piață era declarată o necesitate. Pe de altă parte, programele partidelor făceau referire la menținerea rolului decisiv al statului În economie, la restructurare În favoarea privatizării, la o cale a treia Între capitalismul de tip occidental și economia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fost adeseori percepuți drept continuatori ai fostelor elite comuniste. Prin urmare, nu am putea vorbi despre o reînnoire a elitelor, ci doar de o reconfigurare a nivelului instituțional, care rămâne, la rândul său, În ceea ce privește funcționarea sa explicită, destul de precar În adoptarea instrumentelor de funcționare ale unei democrații funcționale. În fond, În absența unei alternative la guvernare conturată Încă din perioada comunistă, actorii politici ai postcomunismului ar resimți schimbarea regimului ca pe o posibilitate de „autoselecție” și de redistribuire a portofoliilor. Deși
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
imuabilității leadershipului său, durata medie a unui mandat este de un an. O instabilitate de personal mult mai accentuată poate fi identificată În cadrul postcomunismului românesc. Acest nivel crescut al fluidității de personal ridică problema continuităților decizionale și de articulare a adoptării diferitelor politici. Considerând că rotația personalului guvernamental, prin procesul de rotație, poate genera continuitate decizională, acest tablou general de instabilitate guvernamentală poate contrabalansa volatilitatea crescută prin stabilizarea unui nucleu dur guvernamental. Care a fost deci amploarea rotației elitelor Înainte și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
faptul că rotația interguvernamentală nu joacă un rol important la nivelul noilor cabinete (cu excepția ultimului cabinet PSD), chiar dacă poate fi stabilită o relație statistică Între cele două fenomene. În ceea ce privește relația interguvernamentală a actorilor executivi, pot fi identificate două mari fenomene. Adoptarea unei anumite strategii este determinată de compoziția politică a cabinetelor. Cele două principii de rotație a actorilor politici care reușesc o autonomizare pe scena politică românească sunt: rotația actorilor politici pe același nivel guvernamental sau rotația prin promoție a actorilor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sau pe parcurs, termenii cu care lucrează: câmp, capital, ideologie, violență simbolică, cadre, elite, contraelite, clase sociale, modernizare, totalitarism (pp. 15-44, 251-259), remarcându-se influența majoră a cercetărilor lui Pierre Bourdieu. Definitoriu pentru poziția adoptată de către M. D.Gheorghiu este adoptarea sensului dat de Bourdieu noțiunii de „câmp” (p.22). Astfel, „câmpul” este caracterizat de dinamism, de „lupte și istorie”, negăsindu-și locul Într-o viziune teleologică a interacțiunii sociale, văzută ca „mașină infernală, programată pentru atingerea anumitor scopuri” (p.22
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de altă etnie decât cea română, a fost promulgată În anul 1938. Legi mai aspre de restricționare au fost promulgate În 1940, sub dictatura lui Carol al II-lea. Din cercetările mele reiese că mișcarea eugenistă a influențat foarte puțin adoptarea legilor antisemite din august 1940. Rolul cel mai semnificativ al eugeniștilor a fost acela de a introduce și populariza cultura eugenistă. Astfel, ei au contribuit la destabilizarea vieții politice românești, Încă șovăitoare, și la creșterea atracției față de tendințele antiliberale printre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ce se realizase la Începutul secolului XX Între determinismul biologic și selecția rasială. Amintirea dureroasă a Holocaustului a transformat orice discuție despre eugenie Într-un discurs despre etică și morală indiferent dacă subiectul era rolul jucat de medicii naziști În adoptarea Soluției Finale sau Societatea Americană de Eugenie 16. Moștenirea Holocaustului a determinat proiectarea unor preocupări cu o specificitate culturală clară asupra istoriografiei mișcărilor eugeniste la scară universală. Pe parcursul ultimului deceniu, studiile despre mișcările eugeniste au problematizat reprezentarea eugeniei ca fiind
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că eugeniștii au contribuit la modificarea ideilor despre organizare socială și reformă, despre sănătate publică și educație, despre rolul științei În generarea reformelor sociale, despre rolurile femeilor și despre responsabilitatea statului În asigurarea bunăstării sociale. Mai mult, eugeniștii au impus adoptarea unei serii de măsuri legislative În domeniul sănătății publice, de la legea Moldovan, adoptată În 1930, și până la legalizarea avortului pe criterii eugenice. Eugeniștii au fost, de asemenea, implicați În promovarea reformelor În educație pentru toate nivelurile. Un alt instrument metodologic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
precum Garda de Fier. Analiza din acest capitol aduce În prim plan, de asemenea, divergențele dintre eugeniștii români și cei din Europa Occidentală În ceea ce privește ierarhia socială. A doua parte a cărții se ocupă de rolul eugeniștilor În educație și În adoptarea legislației referitoare la sănătatea publică. Capitolul 5 prezintă În principal reformele din educație, aspectul mișcării eugeniste românești care se aseamănă cel mai mult cu interesele În același domeniu ale eugeniștilor din Germania În privința obiectivelor, profunzimii și impactului reformelor, fără a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
igienă publică, precum și de Înștiințare a autorităților medicale În legătură cu orice problemă care afecta sănătatea publică, inclusiv În privința epidemiilor. Implementarea ineficientă a acestei legislații și problemele de sănătate care au apărut din această cauză i-au determinat pe medici să ceară adoptarea unor reglementări mai stricte, care s-au regăsit, Într-adevăr, În Legea Cantacuzino din 1910, care prelua numele principalului său promotor, Ioan Cantacuzino. Această lege a Înființat o instituție de stat, Serviciul Sanitar Extern, care urma să fie condusă În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
principalului său promotor, Ioan Cantacuzino. Această lege a Înființat o instituție de stat, Serviciul Sanitar Extern, care urma să fie condusă În Întregime de personal medical și al cărei principal scop era supervizarea standardelor de profesionalism În sistemul sanitar public. Adoptarea aceleiași legi a reprezentat, de asemenea, un pas important În crearea instituțiilor de Îngrijire a sănătății finanțate de stat, dar și o creștere semnificativă a vizibilității profesionale și a importanței sociale a medicilor 13. A Însemnat totodată o deplasare amplă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
intervenit de mai multe ori În ajutorul eforturilor lui Moldovan de a promova reformele eugenice, acordând subvenții de stat pentru activitățile Astrei 28. La acel moment, Moldovan renunțase deja la ambițiile de a obține o schimbare la nivel național prin adoptarea unei legislații de ansamblu și acționa În continuare În scopul introducerii eugeniei În educație și al aplicării programelor de reformă a sănătății publice la nivel regional, prin intermediul Institutului de Igienă Socială din Cluj și al Astrei. Moldovan și Astratc "Moldovan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bazat pe principiul biologic-național, având grijă ca acest program să accentueze orientările sociologice cari derivă din el, privitor la desvoltarea individului, familiei, și poporului”31. Pe lângă această schimbare În statutul Astrei, Moldovan și colegul său, Iuliu Hațiegan, au contribuit la adoptarea unor rezoluții care au pus bazele a două noi organizații - o Secție Femenină și o Subsecție pentru Educație Fizică - sub Îndrumarea Secției Medicale a Astrei. Cu ajutorul noului statut al Astrei, aceste organizații au devenit În curând unele dintre cele mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sintagma igienă socială Își exprimau adeziunea, chiar și numai implicită, la ideile eugeniste prin soluțiile și obiectivele specifice pe care le promovau o dată cu susținerea unor politici particulare. Prin contrast, cei care foloseau termenul biopolitică pentru a se referi la necesitatea adoptării anumitor reforme Își Îndreptau atenția În mod special asupra statului ca instrument al schimbării și erau interesați mai mult de realizarea unor reforme de ansamblu. Folosirea acestui termen era un indicator implicit al faptului că promotorii săi aderau la eugenie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În 1926, când Moldovan și-a publicat lucrarea, problema dreptului evreilor de a deveni cetățeni era Încă intens dezbătută În cercurile politice românești. Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza și chiar Partidul Național-Democrat al lui Nicolae Iorga preziceau că adoptarea reformei constituționale după război va avea consecințe dezastruoase pentru populația românească 25. Cam În aceeași perioadă (dar după publicarea Biopoliticii), Legiunea Arhanghelului Mihail, de orientare antisemită, devenise tot mai vituperantă În descrierile sale apocaliptice ale impactului rasei „degenerate” a evreilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acest obiectiv. Economie, dezvoltare și relații de muncătc "Economie, dezvoltare și relații de muncă" Pe baza priorităților eugenice stabilite de specialiști din Ministerul Sănătății, urmau să fie elaborate, pentru fiecare domeniu al vieții publice, direcții generale de organizare și de adoptare a unor modificări specifice, oferite apoi ca recomandări. Spre exemplu, Ministerul Muncii urma să reglementeze organizarea muncii și să adopte măsuri legislative destinate menținerii „echilibrului biologic ș...ț dintre om și mediul său exterior”. Limitarea muncii copiilor și participarea redusă a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
condiției moderne cu toate oportunitățile pe care le crea, dar și cu limitările pe care le impunea. În timpul celui de-al doilea război mondial, o concepție similară despre impozitare, alimentată Însă de o atitudine rasistă și specific antisemită, a determinat adoptarea unor politici care impuneau restricții dramatice Împotriva populației evreiești. Prin intermediul unor măsuri atât generale, cât și foarte specifice referitoare la proprietățile și posesiunile evreiești de orice fel, regimul Antonescu a reușit să confiște sume imense de la populația de evrei, pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Încerca să demonstreze că un astfel de program era imperativ necesar, argumentând cu imaginea unei „competiții brutale” Între națiuni Într-o eră a „egoismului rasial”102. Statul trebuia să devină autoritatea centrală În controlarea implementării acestui program: „Principalul responsabil cu adoptarea tuturor măsurilor necesare protejării familiei și a căminului este statul”103. În opinia lui Banu, pașii prioritari erau centralizarea instituțiilor statului și mobilizarea organizațiilor private pentru susținerea eforturilor statului. Programul descris de Banu Își propunea „normalizarea” populației eugenice În aceeași
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]