44,692 matches
-
activitate al acesteia este recuperarea și reintegrarea socială școlară și familială, a copiilor și tinerilor care provin din: familii dezorganizate, defavorizate social sau direct din stradă. S-a născut pe într-o familie cu 9 copii. Tatăl său a fost inginer constructor, iar mama casnică. După ce a terminat studiile liceale umaniste în 1964 în orașul său natal, și-a continuat formarea în plan universitar în domeniul teologiei (din anul universitar 1968/1969 studiind și pedagogia și psihologia) la Innsbruck și Paris
Georg Sporschill () [Corola-website/Science/328213_a_329542]
-
Fântâna din Residenzplatz este o monumentală fântână sculptată din marmură de Untersberg. Ea este cea mai mare fântână barocă din Europa Centrală și a fost construită în perioada 1656-1661 în timpul arhiepiscopului Guidobald von Thun, după proiectul lui Tommaso di Garona. Inginer senior a fost Antonio Dario.
Residenzplatz (Salzburg) () [Corola-website/Science/328295_a_329624]
-
absolvit-o în 1960. A fost repartizat direct în învățământul superior ocupând, pe rând, funcțiile didactice de asistent universitar , șef lucrări , conferențiar universitar și, din anul 1990, profesor universitar la Universitatea Politehnica din București. A obținut titlul științific de doctor inginer în anul 1970 și a publicat un numar de 119 lucrări științifice, dintre care 37 reprezintă tratate, manuale și îndrumare. Dintre acestea se remarcă în mod deosebit manualele universitare "Teoria deformării plastice" și "Procedee neconvenționale de laminare" și tratatele "Calibrarea
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
în domeniul prelucrării prin deformare plastică, la sfârșitul anului 2001, a fost propus pentru a deveni membru supleant al Academiei Române - SECȚIA DE STIINTE TEHNICE. A condus cu atenție și implicare studiile universitare de doctorat, denumite pe scurt doctorat, a numeroși ingineri în domeniul Deformărilor plastice. Menționam printre alții : 1993 Mihail TÂRCOLEA - Studii și cercetări privind modelarea procesului de deformare plastică prin tragere fără ghidaj interior a țevilor 1995 Cătălin POPESCU - Cercetări privind rolul refulării în procesele tehnologice de forjare 1996 Constantin
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
fasonate 1998 Mariana Lucia ANGHELESCU - Posibilități de inducere a comportării superplastice în aliaje metalice industriale 2000 Ion BADOI - Studii și cercetări privind corelația dintre parametrii tehnologici în procesele de extruziune hidrostatica În anul 1970 a obținut titlul științific de doctor inginer în specialitatea Laminoare la Institutul de Oțel și Aliaje din Moscova , universitate de referință în domeniu, cunoscută în toată lumea. Tema tezei de doctorat a cuprins la etapa elaborării, priorități în domeniu, ocupându-se de laminarea cu viteze mari, de până la
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
remarcat prin lucrările prezentate și prin competența tehnică și științifică în domeniul său de activitate. A publicat un numar de 37 de cărți după cum urmează A - 4 Tratate apărute la EDITURĂ TEHNICĂ 1. Colectiv coordonat de Prof.dr.Suzana Gâdea - MANUALUL INGINERULUI METALURG - vol ÎI - cap.8.5. Calibrarea cilindrilor de lucru ai laminoarelor, București, 1982- pag.380...425 2. E.Cazimirovici, S.Samoilescu - CALIBRAREA CILINDRILOR DE LAMINARE., București, 1987, 355 pag. 3. E.Cazimirovici, M.Guțu, I.Moldovan - CARTEA LAMINORISTULUI, București
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
pretinde a fi bolnav și stă mai mult acasă, ocupându-se de treburile gospodărești și de cele trei fete. Ca urmare a acestei situații, CAP-ul din Viișoara nu și-a îndeplinit planul cu 14%. În cei doi ani scurși, inginerul agronom Geo Severus (Constantin Diplan) a format un cuplu cu învățătoarea Silvia (Monica Ghiuță), medicul Ovidiu Ghiculescu (Emil Hossu) este concurat de sosirea medicului Vasile Melișor (Virgil Ogășanu) de la Pogoanele, care dă diagnostice corecte oamenilor din sat după ce felcerul Simion
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
al localului. Femeile decid să-și readucă bărbații în sat pentru a lucra la CAP. Despina (Florina Cercel) îi dă ceasul înapoi soțului ei, Tiberiu Popa (Constantin Bîrliba), pentru ca acesta să întârzie la fabrică și să fie concediat. Analizând situația, inginerul Geo vine cu ideea de a investi 100.000 de lei într-un an și jumătate pentru ca salariul pe o zi de muncă să crească de patru ori; în acest sens, el are nevoie de 50 de bărbați pentru a
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
în film mai tot timpul beți. Praxiteea afirmă că a fost chemată în sat de Geo pentru a-i filma pe țărani și a-i determina să se întoarcă în sat și să contribuie la ridicarea agriculturii. La finalul filmului, inginerul agronom se căsătorește cu Silvia, iar Praxiteea se întoarce la oraș. Medicul Ovidiu îi promite ziaristei că o să-i scrie și o să o viziteze la oraș. Scenariul filmului a fost scris de prozatorul Petre Sălcudeanu, ca o continuare a filmului
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
stadiul de intenție. Spre deosebire de filmul anterior, "Iarna bobocilor" conține câteva neconcordanțe de nume: primarul se numea Horațiu în primul film și Iustinian în al doilea, tâmplarul Niculae este numit în acest film Simion, iar tractoristul Marmoloș devine Tiberiu Popa. Rolul inginerului Geo Severus jucat în primul film de Dumitru Furdui a fost preluat de Constantin Diplan. Filmul "Iarna bobocilor" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 3.163.456 de spectatori la cinematografele din România, după cum
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
este de 8,05 m. Lățimea podului (interax grinzi principale) este de 9,8 m. Pe latura exterioară a grinzilor principale, sunt suspendate trotuare cu o lățime circulabilă de 1,5 m fiecare. Planul acestui pod a fost conceput de inginerul Robert Toth din Reșița și a fost construit în perioada 1910-1913 (tablierele fiind uzinate la Reșița în cadrul Fabricii de Poduri - "Kaiserliche und Königliche Privilegierte Österreichische Staatseisenbahngesellschafft - St.E.G." între anii 1910-1912) și constituie o lucrare de referință pentru perioada în
Podul Traian din Arad () [Corola-website/Science/327549_a_328878]
-
România (ACIN) la 30 decembrie 1963. Ea a realizat în 1974 și costumele pentru piesele "Cezar și Cleopatra" și "Mitică Popescu" de la Teatrul Național din Craiova. Artista a colindat în copilărie satele României, împreună cu tatăl ei care era de profesie inginer agronom, observând diferențele între țăranul de la Dunăre și cel de la munte precum și alte numeroase alte detalii de care s-a folosit în viitoarea ei profesie. A vizitat de asemenea multe restaurante marginale ale Bucureștiului, care i-au furnizat o sursă
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
are loc apoi o ceartă. Angela îl roagă pe medicul Eduard Mezincu să vină în vizită la ea pentru ca prietenii lor să-i surprindă împreună și să depună mărturie că ea își înșală soțul. În același timp, Dan apelează la inginerul Codin Mocanu (Theodor Danetti), un pensionar ce-și rotunjea veniturile dând mărturii false la tribunal. În seara în care Eduard a venit în vizită la Angela au sosit în apartamentul lăsat intenționat descuiat atât prietenii, cât și Dan cu inginerul
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
inginerul Codin Mocanu (Theodor Danetti), un pensionar ce-și rotunjea veniturile dând mărturii false la tribunal. În seara în care Eduard a venit în vizită la Angela au sosit în apartamentul lăsat intenționat descuiat atât prietenii, cât și Dan cu inginerul Mocanu, precum și sergentul Bordea cu coafeza. Văzându-și soția cu medicul, Dan îl ia pe acesta la bătaie și anunță că va divorța de-adevăratelea. La înfățișarea de la proces, prietenii refuză să se mai prezinte, sergentul Bordea declară că cei
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
bătaie și anunță că va divorța de-adevăratelea. La înfățișarea de la proces, prietenii refuză să se mai prezinte, sergentul Bordea declară că cei doi soți duc o viață exemplară și în seara incriminată nu s-a întâmplat nimic deosebit, iar inginerul Mocanu este arestat pentru mărturie mincinoasă deoarece a contrazis declarația organului legii. Divorțul nu se pronunță, iar Dan are o izbucnire nervoasă în sala de judecată acuzând condițiile de trai din statul socialist. A doua zi, coafeza vine și le
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
Sterie Ciumetti, sau Sterie G. (Gușa) Ciumetti, scris uneori și Ciumeti, a fost un inginer constructor de poduri și șosele și profesor de matematică la liceu, român de origine macedoromână (aromân), susținător al românismului balcanic, venit în Regatul României din sudul Dunării. El a avut un rol însemnat în îmbunătățirea invațământului românesc din Balcani și
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
liceu Sterie a parcurs drumul din comuna sa natală până la Bitolia călare pe un catâr. Efortul pe care un tânăr trebuia să-l facă pentru a putea studia era tipic vremurilor și locurilor acelora. Sterie urmează Politehnica în București, devenind inginer constructor de poduri și șosele. Pentru scurt timp, revine la Bitolia ca profesor de matematică, în același timp cu un alt absolvent al liceului, viitorul academician Pericle Papahagi, în momentul când liceul de acolo, condus de inspectorul școlar Apostolul Mărgărit
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
numeroase așezări românești, victime, închiderea școlilor și dărâmarea bisericilor, mulți români de la sud de Dunăre s-au refugiat în Regat, unde viața li se părea mai sigură. În 1913, imediat după cedarea Dobrogei de Sud (Cadrilaterul) României, îl găsim pe inginerul Sterie Ciumetti la Silistra Așa cum s-a dus la Bitolia când liceul românesc avea nevoie de profesori, tot așa vine în Cadrilater să își aducă contribuția la îmbunătățirea regiunii, în dorința de a crea condiții mai bune de viață confraților
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
și asigurând bună execuție a reparării drumurilor prin astuparea gropilor, curățării acostamentelor și refacerii șanțurilor. Mai apoi Sterie Ciumetti, ca și Pericle Papahagi și alți români din Cadrilater, se va stabili în România. Sterie Ciumeti va locui și lucra ca inginer constructor la Huși, Iași, Roman, Constanța și București. La Huși face parte din corpul tehnic în perioada care a urmat declarației de război contra Austro-Ungariei, când lumea alarmată pleacă spre Moldova - locul de retragere al armatei românești. La Constanța Sterie
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
arată că această situație i-a conferit o mare autoritate morală în familie, o familie care - așa cum sunt majoritatea la aromâni - reprezintă o comunitate cu puternice legături. Florica, și-a dorit să calce pe urmele tatălui ei și să devină inginer constructor, însă la vremea aceea, după Primul Război Mondial, femeile nu erau primite la Institutul Politehnic. După Bacalaureat, alături de alte tinere, Florica Ciumetti a făcut petiție la Ministerul Învățământului, cerând ca ușile Institutului Politehnic să fie deschise și pentru femei
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
anuța o primejdie de atac din partea turcilor. Era un bărbat cu o inimă de aur, dar care, în tradiția macedonească nu își exterioriza niciodată sentimentele. “Tata ne iubea grozav, dar nu ne-a sărutat niciodată.” spuneau fiicele lui. Sterie Ciumetti inginerul era cunoscut ca om înțelept, de supremă corectitudine, onest și liber-cugetător. Era apolitic. Avea convingerea că atât fetele, cât și băieții trebuie să fie educați, considera că o educație de calitate este cea mai bună zestre pe care o poți
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
puterea politică azi sunt, mâine nu sunt, însă "o minte bine mobilată" - cum spunea el - asta nu ți-o poate lua nimeni. Avea un motto în viață: "Frumos e omul Doamne, când mintea e regină." Sterie Ciumetti din acest articol, inginerul, profesor de matematică la liceu, este cu totul altul decât cel cu același nume care era marele legionar. Sterie Ciumetti cel mai tânăr, cel devotat lui Corneliu Zelea Codreanu, se refugiază în România din Grecia abia în 1926, în timp ce cel
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
este cu totul altul decât cel cu același nume care era marele legionar. Sterie Ciumetti cel mai tânăr, cel devotat lui Corneliu Zelea Codreanu, se refugiază în România din Grecia abia în 1926, în timp ce cel mai în vârstă, Sterie Ciumetti inginerul era deja de mult stabilit în Regat (din 1913). Unii istorici ai perioadei interbelice sau jurnaliști consideră că Sterie Ciumetti, macedoromân refugiat în România în 1926, cărora le era clară diferența de vârstă între cei doi Sterie Ciumetti afirmă în
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
jurnaliști consideră că Sterie Ciumetti, macedoromân refugiat în România în 1926, cărora le era clară diferența de vârstă între cei doi Sterie Ciumetti afirmă în mod incorect că macedoromânul Sterie Ciumetti devenit un important membru al Mișcării Legionare era fiul inginerului Sterie Ciumetti și fratele Floricăi Bagdasar, poate și în idea că uneori fiului cel mai mare din familie i se dădea prenumele tatălui. Dar acesta nu este cazul în familia lui Sterie G. Ciumetti inginerul. Pe fiul lui Sterie Ciumetti
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
al Mișcării Legionare era fiul inginerului Sterie Ciumetti și fratele Floricăi Bagdasar, poate și în idea că uneori fiului cel mai mare din familie i se dădea prenumele tatălui. Dar acesta nu este cazul în familia lui Sterie G. Ciumetti inginerul. Pe fiul lui Sterie Ciumetti inginerul și fratele Floricăi îl chema Anton și nicidecum Sterie, și Anton Ciumetti moare de moarte naturală în 1941, în timp ce Sterie Ciumetti marele legionar este omorât în 1933. Iată cum respinge afirmația incorectă a acestor
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]