44,835 matches
-
(pronunțat: [su]), la plural: "sous", este o veche monedă franceză, urmașă a monedei romane solidus și al cărui nume a supraviețuit în limbaj decimalizării din 1795, pentru a desemna piesa de 5 centime, până la începutul secolului al XX-lea. Longevitatea acestei denumiri explică prezența sa în numeroase expresii franceze relative la bani. Cuvântul francez "sou" provine din cuvântul vechi francez "sol", variantă a
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
activitatea sa timpurie a fost finanțată de familie și de comerț, nefiind aproape deloc ajutat de guvernul nazist. Mașina de calcul S2 a lui Zuse este considerată a fi primul calculator controlat de proces. În 1946 el a proiectat un limbaj de programare de nivel înalt, Plankalkül. Zuse a înființat una din primele sale afaceri în domeniul calculatoarelor la 1 aprilie 1941 ("Zuse Ingenieurbüro und Apparatebau"). Această companie a construit apoi Z4. Din cauza celui de al Doilea Război Mondial, munca lui
Konrad Zuse () [Corola-website/Science/321850_a_323179]
-
Deutsches Museum din München. Deutsches Technikmuseum Berlin din Berlin are și el o expoziție dedicată lui Zuse, în care sunt expuse douăsprezece mașini ale lui, inclusiv o replică a calculatorului mecanic Z1, câteva documente personale, printre care una din specificațiile limbajului Plankalkül, și câteva picturi ale lui Zuse. Născut la Berlin în 1910, s-a mutat cu familia la Braunsberg, Prusia Orientală în 1912, unde tatăl său a lucrat ca funcționar poștal. Zuse a studiat la Collegium Hosianum din Braunsberg. În
Konrad Zuse () [Corola-website/Science/321850_a_323179]
-
celor ale calculatorului Z11. Zuse bănuia mai târziu că aceste mașini au căzut în mâinile sovieticilor în 1945. În timp ce lucra la calculatorul Z4, Zuse și-a dat seama că programarea în cod mașină este prea complicată, astfel încât a proiectat un limbaj de nivel înalt, denumit de el "Plankalkül", în 1945/6, publicându-l parțial în 1948 și integral în 1972. Contribuția sa a fost una pur teoretică, deoarece limbajul nu a fost implementat în timpul vieții lui și nu a influențat direct
Konrad Zuse () [Corola-website/Science/321850_a_323179]
-
că programarea în cod mașină este prea complicată, astfel încât a proiectat un limbaj de nivel înalt, denumit de el "Plankalkül", în 1945/6, publicându-l parțial în 1948 și integral în 1972. Contribuția sa a fost una pur teoretică, deoarece limbajul nu a fost implementat în timpul vieții lui și nu a influențat direct limbajele ce i-au urmat. Unul din inventatorii limbajului ALGOL (Heinz Rutishauser) scria: „Prima tentativă de a gândi un limbaj algoritmic a fost efectuată în 1948 de K.
Konrad Zuse () [Corola-website/Science/321850_a_323179]
-
de nivel înalt, denumit de el "Plankalkül", în 1945/6, publicându-l parțial în 1948 și integral în 1972. Contribuția sa a fost una pur teoretică, deoarece limbajul nu a fost implementat în timpul vieții lui și nu a influențat direct limbajele ce i-au urmat. Unul din inventatorii limbajului ALGOL (Heinz Rutishauser) scria: „Prima tentativă de a gândi un limbaj algoritmic a fost efectuată în 1948 de K. Zuse. Notația sa era una destul de generală, dar propunerea sa nu a beneficiat
Konrad Zuse () [Corola-website/Science/321850_a_323179]
-
1945/6, publicându-l parțial în 1948 și integral în 1972. Contribuția sa a fost una pur teoretică, deoarece limbajul nu a fost implementat în timpul vieții lui și nu a influențat direct limbajele ce i-au urmat. Unul din inventatorii limbajului ALGOL (Heinz Rutishauser) scria: „Prima tentativă de a gândi un limbaj algoritmic a fost efectuată în 1948 de K. Zuse. Notația sa era una destul de generală, dar propunerea sa nu a beneficiat de considerația pe care o merita.” Abia în
Konrad Zuse () [Corola-website/Science/321850_a_323179]
-
Contribuția sa a fost una pur teoretică, deoarece limbajul nu a fost implementat în timpul vieții lui și nu a influențat direct limbajele ce i-au urmat. Unul din inventatorii limbajului ALGOL (Heinz Rutishauser) scria: „Prima tentativă de a gândi un limbaj algoritmic a fost efectuată în 1948 de K. Zuse. Notația sa era una destul de generală, dar propunerea sa nu a beneficiat de considerația pe care o merita.” Abia în 2000, o echipă de la Universitatea Liberă Berlin a scris un compilator
Konrad Zuse () [Corola-website/Science/321850_a_323179]
-
lucru poate fi observat în fondul genetic limitat evidențiat la populațiile din Islanda, Insula Paștelui și Insula Pitcairn. Un alt exemplu este celebra populație cu frecvență ridicată a surzilor din insula Martha's Vineyard care a dus la dezvoltarea unui limbaj al semnelor specific acestei insule ("Martha's Vineyard Sign Language"]. Efectul fondator este un caz special de derivă genetică care apare în cazul în care un grup mic dintr-o populație se separă de populația de origine și formează a
Efect de fondator () [Corola-website/Science/321864_a_323193]
-
vindecat la vederea unei femei frumoase, goale, care cânta. În proporție egală, melancolia, literatura, și erotismul contribuiau la „amuzarea inimii”.Textele literare erau în general concepute pentru a fi citite cu voce tare. În această privință, erau scrise într-un limbaj apropiat celui vorbit. Un text important al literaturii de la începutul mileniului al II-lea î.Hr este cel care prezintă viața unui curtean, Sinuhet. În acest text sunt abordate în special trei subiecte: cultura înaltă din Egipt în comparație cu barbarii străini
Originile literaturii egiptene () [Corola-website/Science/321927_a_323256]
-
ar trebui să fie responsabilă penal pentru faptele sale. De asemenea, ar trebui să fie diferențiat de psihopatie, o tulburare de personalitate adesea asociată cu violența, lipsa de empatie și comportament social manipulativ. În ciuda faptului că amândouă sunt abreviate în limbajul curent ca "psiho", psihoza seamănă destul de puțin cu caracteristicile centrale ale psihopatiei, în mod particular cu privire la violență, care se întâmplă destul de rar în psihoză, și percepție denaturată a realității, care se întâmplă destul de rar în psihopatie. De asemenea, psihoza, ar
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
este un limbaj de programare esoteric, cunoscut pentru simplitatea acestuia. Acest limbaj de programare a fost creat de către programatorul Urban Müller, pentru a pune la încercare acesta neavând nicio aplicație practică. Forme populare de cenzurare fiind brainf***, brainf*ck, brainfsck, b****fuck sau
Brainfuck () [Corola-website/Science/321991_a_323320]
-
este un limbaj de programare esoteric, cunoscut pentru simplitatea acestuia. Acest limbaj de programare a fost creat de către programatorul Urban Müller, pentru a pune la încercare acesta neavând nicio aplicație practică. Forme populare de cenzurare fiind brainf***, brainf*ck, brainfsck, b****fuck sau BF. Numele limbajului nu este în general scris cu
Brainfuck () [Corola-website/Science/321991_a_323320]
-
esoteric, cunoscut pentru simplitatea acestuia. Acest limbaj de programare a fost creat de către programatorul Urban Müller, pentru a pune la încercare acesta neavând nicio aplicație practică. Forme populare de cenzurare fiind brainf***, brainf*ck, brainfsck, b****fuck sau BF. Numele limbajului nu este în general scris cu literă mare, exceptând situația când acesta se afla la începutul propoziției, deși este un substantiv propriu. Urban Müller, inspirat de compilatorul limbajului FALSE, care avea 1024 biți lungime, a creat brainfuck în 1993 cu
Brainfuck () [Corola-website/Science/321991_a_323320]
-
de cenzurare fiind brainf***, brainf*ck, brainfsck, b****fuck sau BF. Numele limbajului nu este în general scris cu literă mare, exceptând situația când acesta se afla la începutul propoziției, deși este un substantiv propriu. Urban Müller, inspirat de compilatorul limbajului FALSE, care avea 1024 biți lungime, a creat brainfuck în 1993 cu intenția de a face un limbaj de programare ce putea fi implementat cu cel mai mic compilator posibil. Limbajul prezintă 8 comenzi("<",">","+","-") restul caracterelor fiind ignorate. Un program
Brainfuck () [Corola-website/Science/321991_a_323320]
-
cu literă mare, exceptând situația când acesta se afla la începutul propoziției, deși este un substantiv propriu. Urban Müller, inspirat de compilatorul limbajului FALSE, care avea 1024 biți lungime, a creat brainfuck în 1993 cu intenția de a face un limbaj de programare ce putea fi implementat cu cel mai mic compilator posibil. Limbajul prezintă 8 comenzi("<",">","+","-") restul caracterelor fiind ignorate. Un program brainfuck este o secvență de comenzi, acestea fiind citite de la stânga la dreapta și de sus în jos
Brainfuck () [Corola-website/Science/321991_a_323320]
-
este un substantiv propriu. Urban Müller, inspirat de compilatorul limbajului FALSE, care avea 1024 biți lungime, a creat brainfuck în 1993 cu intenția de a face un limbaj de programare ce putea fi implementat cu cel mai mic compilator posibil. Limbajul prezintă 8 comenzi("<",">","+","-") restul caracterelor fiind ignorate. Un program brainfuck este o secvență de comenzi, acestea fiind citite de la stânga la dreapta și de sus în jos. Programul se termină după ce ajunge la ultima comandă. Limbajul brainfuck folosește un model
Brainfuck () [Corola-website/Science/321991_a_323320]
-
mai mic compilator posibil. Limbajul prezintă 8 comenzi("<",">","+","-") restul caracterelor fiind ignorate. Un program brainfuck este o secvență de comenzi, acestea fiind citite de la stânga la dreapta și de sus în jos. Programul se termină după ce ajunge la ultima comandă. Limbajul brainfuck folosește un model simplu reprezentat de programul propriu-zis, un contor al instrucțiunilor (pointer) și un vector de cel puțin 30000 de octeți lungime, având elementele cu valoarea inițală zero și două stream-uri (în general - cel de intrare și cel
Brainfuck () [Corola-website/Science/321991_a_323320]
-
valoarea inițală zero și două stream-uri (în general - cel de intrare și cel de ieșire). Cele opt comenzi, fiecare reprezentată de un caracter: Exceptând cele două comenzi de citire și de scriere, brainfuck este nimic altceva decât o variație a limbajului de programare P′′ creat de Corrado Böhm în anul 1964. Astfel, conceptul exista deja de aproape trei decenii când Urban Müller a făcut brainfuckul. Programul de mai jos afișează mesajul "Hello World!", urmat de o nouă linie: Din motive de
Brainfuck () [Corola-website/Science/321991_a_323320]
-
a unei linii noi) și dacă valoarea nu este nenulă, acesta mai scade 22, rezultând un caracter cu 32 mai mic (aceasta este diferența între literele mici și cele mari). Deoarece Urban Müller nu a specificat un standard al acestui limbaj, numeroasele interpretoare si compilatoare ale limbajului utilizează mai multe "dialecte". Una dintre diferențele principale fiind cea în care programul citește valori numerice sau ASCII. În distribuția originală, lungimea unui element este echivalentă cu cea de 8 biți, însă există de
Brainfuck () [Corola-website/Science/321991_a_323320]
-
valoarea nu este nenulă, acesta mai scade 22, rezultând un caracter cu 32 mai mic (aceasta este diferența între literele mici și cele mari). Deoarece Urban Müller nu a specificat un standard al acestui limbaj, numeroasele interpretoare si compilatoare ale limbajului utilizează mai multe "dialecte". Una dintre diferențele principale fiind cea în care programul citește valori numerice sau ASCII. În distribuția originală, lungimea unui element este echivalentă cu cea de 8 biți, însă există de asemenea interpretoare care folosesc 16, 32
Brainfuck () [Corola-website/Science/321991_a_323320]
-
și disputele teritoriale Diaoyutai/Senkaku. Tratatul de la Taipei dintre Japonia și Republică Chină a confirmat termenii tratatului de la Sân Francisco dar a declarat toți locuitorii insulelor Taiwan și Pescadore cetățeni ai Republici Chină. Unii susținători ai independenței Taiwanului afirmă că limbajul tratatului de pace de la Sân Francisco demonstrează noțiunea că Taiwanul nu este o parte a Chinei, deoarece nu specifică statutul Taiwanului după renunțarea la pretențiile Japoniei. În 1955, secretarul de stat american John Foster Dulles, coautor al tratatului de la Sân
Tratatul de la San Francisco () [Corola-website/Science/321464_a_322793]
-
Ele pot vedea, aude și atinge, dar nu sunt, în niciun fel, conștiente și nu sunt capabile de a suferi sau simți durere. În "Discursul Metodei", publicat în 1637, Descartes declară că abilitatea de a judeca și de a folosi limbajul implică a fi capabil de a răspunde într-o manieră complexă la „toate contingențele vieții”, ceva ce animalele nu pot face. El a argumentat mai departe că orice sunet emis de animale nu reprezintă un limbaj, ci sunt simple răspunsuri
Drepturile animalelor () [Corola-website/Science/316346_a_317675]
-
și de a folosi limbajul implică a fi capabil de a răspunde într-o manieră complexă la „toate contingențele vieții”, ceva ce animalele nu pot face. El a argumentat mai departe că orice sunet emis de animale nu reprezintă un limbaj, ci sunt simple răspunsuri automate la stimuli externi.
Drepturile animalelor () [Corola-website/Science/316346_a_317675]
-
piese, având-o ca sursă de inspirație pe Inna. Imaginea publică a interpretei a avut de suferit în momentul în care a acordat un interviu în limba engleză unui reporter din Ungaria. Numeroase site-uri din România au criticat aspru limbajul cântăreței, folosind titluri precum „Inna se consideră artistă de talie internațională, dar habar nu are să se exprime în limba engleză” sau „Engleza Innei a avut un accident!”. Conform propriilor spuse, Inna era „o vedetă internațională, obosită și plictisitoare”. În adolescență
Inna () [Corola-website/Science/316334_a_317663]