47,342 matches
-
de miazăzi, unde apare etalonul palmei cu care s-a confecționat un stânjen, măsură folosită la măsuratul hotarelor de sat. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Vechimea bisericii este stabilită de o inscripție de pe peretele de la intrare unde apare scobit anul erei bizantine 7284, care corespunde anilor 1775-76 ai erei noastre. Inscripția este hieratică și greu lizibilă: "„S[ă] [s]e știe că sau început acest dum[ne]z[ăe]sc lăcaș de robii lui
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
pomelnicul proscomidiei, din încăperea altarului: "„Meșter Balea, Matei, Costandin”". Aceași echipă de meșteri au ridicat, cu doi ani mai devreme, și biserica din Bălțățeni, aflată la deal pe valea Bistriței. Ceva mai târziu trebuie să fie pomelnicul pictat de pe același perete, unde, în dreptul celor morți, apar numele: "„morți: Badea, Costandina, Floaria, Gheorghie, Costandin, Măria, Costandin, Ioan, Grigorie, Stanca, Costandin; Mihai erodiacon, Păuna erodiaconeasa, Gheorghie ereu, Ioan, Gheorghie, Ioan, Zmăranda, Mărgărita; morți: Matei ereu, Bucura erița, Dumitru, Stanca erița.”". Acest pomelnic nedatat
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
clopotul bisericii a fost citit următoarea inscripție: "„Anul 1803. L-au făcut de pomenire Radu Venea, Ilinca, Radu, Alixandru Venea, Bucur”". Dacă aceste inscripții surprind în mod tradițional momentele și autorii actelor de ctitorie, rămâne de remarcat o inscripție pe peretele de miazăzi care păstrează însemnarea: "„Acesta este stă[n]jenu de la Craiova de opt palme, Bujorianu”". Semnificația ei este una documentară, surprinzând dimensiunea palmei boierului Bujoreanu, după care s-a confecționat stânjenul de Craiova folosit la măsuratul hotarului satului, conform
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
1 m lățime și este pardosit cu scândură de brad. Acoperișul de tablă este pus peste cel vechi de șiță. Construcția este solidă, după cum arată tălpile din lemn de stejar, groase de 40 de cm și îmbinările de la colțuri. Pe peretele exterior dinspre sud se află un tablou din 1891, înfățișând unul dintre neamurile importante ale satului, pe nume Șalapa. Înăuntru bisericuța are nevoie de restaurare, pentru că zugrăveala s-a degradat din cauza fumului, iar unele chipuri de sfinți aproape că nu
Biserica de lemn din Negoiești () [Corola-website/Science/319939_a_321268]
-
Constantin Jurj, la trei sate, 1863”. Biserica din secolul al XIX-lea, este de plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. La interior este acoperită cu bolți semicilindrice, intersectate prin timpane înclinate. Elementele arhitectonice care conferă monumentalitate, în pofida pereților tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost tencuit la interior și la exterior. La 1860 Ioan Cuc, pictor din Lupșa, și Constantin Jurj, pictor din Runc, au zugrăvit
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
octombrie 1860, personalitățile în timpul căreia a fost făcută, începând cu Francisc Iosiv, episcopul Andrei Șaguna, protopopul Popovici din Abrud, parohul Gherman Jurj, procurator Grecea Todori, Sărban Tiur ctitor, artiști fiind “Ioan Cuc, pictor din Lupșa, Constantin Jurj, pictor din Runc”. Pereții naosului (pronaosul nu a fost pictat), sunt ocupați de reprezentări pe suprafețe mari; pe nord, Înălțarea lui Hristos, iar lângă altar, mucenicul Haralambie; pe sud, Coborârea la iad, și Viziunea patriarhului Petru. Pe timpanul de vest; Dreapta Judecată a lui
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
spunem pentru că era un cadavru sub formă de carcasă, era eviscerat. Am mai găsit foarte puține elemente din el. Era capul, erau părțile de la brațe, de la cot, restul era cam ros, mai ales pe partea stângă. Ca și coaste era peretele toracic anterior, spatele mai avea ceva piele pe el. Tot în interior era gol, nu exista abdomen, pelvis, numai oase erau", a declarat dr. Gina Ilie, șef Serviciu Medicină Legală Brăila. Medicul legist afirmă că analizele de sânge pe care
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
din interiorul mausoleului și pe care sunt gravate cu litere de bronz numele poetului și anii săi de viață (1821-1890), a fost amplasată o placă de marmură cu numele celorlalte trei persoane înmormântate în același loc (părinții și soția scriitorului). Pereții interiori ai mausoleului sunt pictați cu chipuri de sfinți și motive populare românești.
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
transportului unei anumite categorii de mărfuri, după cum urmează: Amenajările interioare și aspectul exterior pot diferi de la un cargou la altul prin: amplasarea compartimentului de mașini; numărul, mărimea și amplasarea suprastructurilor; numărul și dimensiunea magaziilor de mărfuri; numărul de punți și pereți; forma extremităților pupa și prova, sistemul general de osatură; instalațiile pentru încărcat și descărcat mărfuri (bigi, macarale etc.). Cargourile sunt prevăzute cu suprastructuri continue sau răzlețe și dispun de spații mari pentru depozitarea mărfurilor. Sistemul general de osatură al cargourilor
Cargou () [Corola-website/Science/315938_a_317267]
-
Duh, este așezată în cimitir, pe deal, în partea de nord-est a satului. Este plăcut și armonios, grație proporțiilor și formei acoperișului, din care se înalță clopotnița cu foișor în console și coif ascuțit. Fundația bisericii este făcută din piatră, pereții din lemn, exteriorul cu pereții tencuiți, acoperișul este din tablă neagră vopsită. Data construcției nu se poate preciza deoarece documentele nu s-au păstrat, dar după inscripția legată de pictură se poate deduce că a fost construită înainte de 1780. Cu
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
pe deal, în partea de nord-est a satului. Este plăcut și armonios, grație proporțiilor și formei acoperișului, din care se înalță clopotnița cu foișor în console și coif ascuțit. Fundația bisericii este făcută din piatră, pereții din lemn, exteriorul cu pereții tencuiți, acoperișul este din tablă neagră vopsită. Data construcției nu se poate preciza deoarece documentele nu s-au păstrat, dar după inscripția legată de pictură se poate deduce că a fost construită înainte de 1780. Cu prilejul renovărilor, a măririi părții
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
inscripția de ridicare a bisericii. Datarea ante quem a acesteia o constituie prima etapă de pictură, anul 1780. Tipul de plan este dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. Câte o boltă semicilindrică acoperă naosul, ușor retrasă de la linia pereților, și altarul, având aici registrul de naștere înclinat, și timpan pe est, pe suprafața de racordare cu conturul pereților. Intervențiile pe fațada de vest, anterioare anului 1827, constau în ușoara sa amplificare, prelungirea streșinii cu 1,30 m. Scara de
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
de plan este dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. Câte o boltă semicilindrică acoperă naosul, ușor retrasă de la linia pereților, și altarul, având aici registrul de naștere înclinat, și timpan pe est, pe suprafața de racordare cu conturul pereților. Intervențiile pe fațada de vest, anterioare anului 1827, constau în ușoara sa amplificare, prelungirea streșinii cu 1,30 m. Scara de acces la clopotniță, exterioară, după sistemul celor de la case, are stâlpul balustradei sculptat, aidoma celor funerari din zona Sebeș
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
de rozete petalate separă registrul mucenicilor, înscriși în arcade, de acela al medalioanelor, cu reprezentări din ciclul hristologic. Un chenar floral, de tradiție brâncovenească, urmărește marginea bolții, acesta, ca și cel mai sus amintit, reluându-se la tâmplă, și la peretele de vest. În partea superioară a pereților sunt înșiruiți sfinți militari.Tâmpla bisericii este și ea pictată de aceiași zugravi. Icoanele împărătești au fost pictate doar de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
în arcade, de acela al medalioanelor, cu reprezentări din ciclul hristologic. Un chenar floral, de tradiție brâncovenească, urmărește marginea bolții, acesta, ca și cel mai sus amintit, reluându-se la tâmplă, și la peretele de vest. În partea superioară a pereților sunt înșiruiți sfinți militari.Tâmpla bisericii este și ea pictată de aceiași zugravi. Icoanele împărătești au fost pictate doar de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Isus, Pantocrator, Sf.Nicolae
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele. Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm, menținut deschis datorită inelelor cartilaginoase care intră în structura sa. Spre esofag, țesutul cartilaginos este înlocuit cu țesut moale, ce ușurează trecerea alimentelor prin esofag. Peretele intern al traheii este căptușit cu o mucoasă umedă, ale cărei celule sunt ciliate. Cilii se mișcă de jos în sus, antrenănd astfel impuritățile spre exterior. Bronhiile, în număr de două, sunt ramificații ale traheii care pătrund în plămâni. Inelele
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
câte o bronhie secundară, care se ramifică în tuburi din ce în ce mai mici, numite bronhiole. Acestea, când ajung să aibă 1mm în diametru, nu mai au inele cartilaginoase. Cele mai fine bronhiole se termină cu saci pulmonari, alcătuiți din mici umflături cu pereții foarte subțiri, numite alveole pulmonare. Alveola pulmonară este unitatea structurală și funcțională a plămânului. Între sacii pulmonari se află un țesut conjunctiv elastic. Plămânii nu au mușchi. Suprafața lor este acoperită de două foițe, numite pleure. Una este lipită de
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
Alveola pulmonară este unitatea structurală și funcțională a plămânului. Între sacii pulmonari se află un țesut conjunctiv elastic. Plămânii nu au mușchi. Suprafața lor este acoperită de două foițe, numite pleure. Una este lipită de plămân (pleura viscerală), cealaltă de peretele intern al cavității toracice (pleura parietală). Între ele se află o cavitate foarte subțire (spațiul pleural), în care se găsește o peliculă de lichid (lichidul pleural). Plămânii sunt foarte bine vascularizați de arterele și venele pulmonare. Arterele pulmonare pătrund în
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
alcătuit dintr-un mare număr de saci pulmonari. Suprafața acestora este foarte mare datorită alveolelor, a căror suprafață totală atinge 200 m pătrați. Astfel, sângele și aerul se găsesc în contact pe o mare suprafață. Ele sunt separate doar de pereții foarte subțiri ai alveolelor și ai capilarelor. Funcționarea sistemului respirator, prin care se asigură respirația, cuprinde, în principal, respirația pulmonară și respirația celulară. Această etapă a respirației cuprinde două faze: pătrunderea aerului în plămâni (inspirația); eliminarea aerului din plămâni (expirația
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
aerul pierde oxigen, se îmbogățește în dioxid de carbon și vapori de apă. Schimbările de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sângele și aerul se găsesc în contact pe o mare suprafață. Dioxidul de carbon din sânge traversează pereții capilarelor și pereții alveolelor, de unde va fi eliminat prin expirație. Oxigenul din aerul ajuns în anveole în urma inspirației traversează pereții acestora, pereții capilarelor și ajunge în sânge, care îl transportă la organe. Schimbul de gaze la nivelul pulmonar are loc
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
se îmbogățește în dioxid de carbon și vapori de apă. Schimbările de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sângele și aerul se găsesc în contact pe o mare suprafață. Dioxidul de carbon din sânge traversează pereții capilarelor și pereții alveolelor, de unde va fi eliminat prin expirație. Oxigenul din aerul ajuns în anveole în urma inspirației traversează pereții acestora, pereții capilarelor și ajunge în sânge, care îl transportă la organe. Schimbul de gaze la nivelul pulmonar are loc întotdeauna în acest
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
alveolelor pulmonare, unde sângele și aerul se găsesc în contact pe o mare suprafață. Dioxidul de carbon din sânge traversează pereții capilarelor și pereții alveolelor, de unde va fi eliminat prin expirație. Oxigenul din aerul ajuns în anveole în urma inspirației traversează pereții acestora, pereții capilarelor și ajunge în sânge, care îl transportă la organe. Schimbul de gaze la nivelul pulmonar are loc întotdeauna în acest fel, datorită diferențelor de presiune a acestor gaze în plămâni și sânge. Volumele și capacitățile pulmonare sunt
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
unde sângele și aerul se găsesc în contact pe o mare suprafață. Dioxidul de carbon din sânge traversează pereții capilarelor și pereții alveolelor, de unde va fi eliminat prin expirație. Oxigenul din aerul ajuns în anveole în urma inspirației traversează pereții acestora, pereții capilarelor și ajunge în sânge, care îl transportă la organe. Schimbul de gaze la nivelul pulmonar are loc întotdeauna în acest fel, datorită diferențelor de presiune a acestor gaze în plămâni și sânge. Volumele și capacitățile pulmonare sunt metoda simplă
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
în zidărie la locul cuvenit. În anul 1936 s-a repictat biserica în tehnica fresco de către un pictor anonim și s-a refăcut în totalitate acoperișul lăcașului de cult. După cutremurul din 1940 s-au efectuat lucrări de consolidare a pereților bisericii. După preluarea puterii de către comuniști (1948), preotul din Lețcani și unii enoriași au avut de suferit de pe urma autorităților. Preotul paroh Dumitru M. Popa, născut la 18 ianuarie 1915 în comuna Focuri (jud. Iași), a fost acuzat de “discuții dușmănoase
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
a fost pierdută, dar ea a fost descoperită în 1992, sub pardoseala bisericii. În anul 1994, o furtună puternică a smuls acoperișul bisericii. Biserica a fost reparată și consolidată prin centuri de beton armat și acoperită cu tablă. În final, pereții interiori au fost repictați în totalitate în tehnica "fresco" între anii 1996 și 2000 de către pictorul Ion Preutu din Iași. Biserica a fost resfințită în anul 2002 de mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Cu acest prilej, deasupra intrării
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]