44,166 matches
-
la baza argumentelor unor autori eugeniști ca Moldovan În favoarea autonomiei regionale a unor instituții de educație precum Astra 3. Contribuția Irinei Livezeanu este deosebit de valoroasă pentru identificarea dimensiunilor ideologice ale dezbaterilor pe marginea transformărilor instituționale, În special cu referire la adoptarea politicilor xenofobe și antisemite. Analiza de față are În centru, În mod similar, problema lipsei de liberalism a ideilor și politicilor educaționale, Însă dintr-o perspectivă diferită, care se apleacă mai mult asupra presupunerilor și scopurilor normative conținute În limbajul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Independență a devenit, astfel, un moment central În dezvoltarea sistemului de sănătate administrat de stat. De-a lungul deceniilor următoare, eforturile noii elite a personalului medical, În rândurile căreia se aflau personalități precum Victor Babeș sau Ioan Cantacuzino, au determinat adoptarea unor amendamente ce au Îmbunătățit legislația În materia fondurilor alocate de stat pentru sănătatea publică și modul În care guvernul reglementa domeniul sanitar. În aceeași perioadă, Iacob Felix a publicat mai multe studii influente care tratau pe larg problema pierderilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ce au apărut tot atunci pe scară largă. Sifilisul, de exemplu, nu fusese considerat o problemă semnificativă În România Înainte 1914. La sfârșitul războiului Însă, numărul celor infectați de sifilis și de alte boli venerice atinsese dimensiunile unor veritabile epidemii. Adoptarea În 1910 a Legii Cantacuzino, după numele promotorului ei, a reprezentat un pas important către crearea unei rețele instituționale În domeniul sănătății publice, susținută de stat. Legea oferea prima definiție elaborată a responsabilităților și puterilor medicilor În problemele legate de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
șansa de a pune bazele unei reforme integrale a sănătății publice. În 1930, după o perioadă Îndelungată de dezbateri cu alți medici și decidenți din Ministerul Sănătății despre natura și dimensiunea reformei, Moldovan a reușit să obțină sprijinul necesar pentru adoptarea Legii sanitare și de ocrotire, care Îi poartă numele 26. În dimensiunea sa generală, legea reglementa problemele globale ale sistemului sanitar din România, În sensul implementării unei viziuni eugeniste pe termen lung. În dimensiunea sa concretă, legislația detalia programe de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
avortului să-i aparțină unui medic specializat În afecțiuni ereditare. Astfel, controlul comportamentului individual și al reproducerii era din nou Încredințat specialiștilor tehnici, medicii, sprijiniți de aparatul de stat. Statisticile incomplete și inconsecvente privind rata nașterilor, disponibile pentru perioada de după adoptarea legii Împotriva avortului, Îngreunează evaluarea eficienței acestor politici În stimularea creșterii cantitative și calitative a populației În anii ’30. Faptul că nu există statistici disponibile pentru perioada războiului, coroborat cu probleme specifice cum ar fi mobilizarea tuturor bărbaților adulți și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
preocuparea principală a programelor desfășurate Începând cu 1940. Reafirmarea interesului pentru puericultură rezona cu sugestiile lui Banu91. Preocuparea din ce În ce mai serioasă pentru problema bolilor venerice a generat un nou document legislativ, „Regulamentul 24 pentru combaterea boalelor venerice”, din octombrie 1943. Motivația adoptării acestui Regulament era, probabil, incidența crescută a bolilor venerice printre trupele de pe front. Toate statele ale căror armate au luptat În al doilea război mondial s-au confruntat cu aceeași problemă. Noua lege depășea prevederile tuturor inițiativelor legislative anterioare, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
puțin timp trimis În Închisoarea de la Sighet, unde a fost deținut șase ani sub acuzația de a fi fost membru al Cabinetului unui guvern „burghez”111. Doar acei colaboratori ai săi care reușiseră deja să Își modifice discursul În sensul adoptării unei versiuni sovietice a eugeniei au reușit să traverseze cu succes tranziția către noul regim. Guvernul comunist a dirijat reorganizarea din temelii a instituțiilor de sănătate publică, operând schimbări masive de personal, care aveau ca scop Înlocuirea tehnocraților „burghezi” cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
liberală și cerând chiar respingerea acesteia. Mișcarea eugenistă din România interbelică a creat efecte și dincolo de scena intelectuală și de cea politică. Unii adepți ai eugeniei au deținut poziții importante În viața publică, care le-au permis să decidă În privința adoptării unor reforme importante În domeniul educației, al sănătății publice și chiar În cel al drepturilor civile. Viziunea lor despre ce Însemna aplicarea principiilor eugenice la restructurarea procesului de educație a condus la introducerea În școli și universități a unui proces
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
p < 0,001, N = 1776). Una dintre cele mai importante valori post-materiale este protecția mediului. În societățile occidentale a apărut în anii '70 un interes deosebit pentru protecția mediului, apartenența la asociații ecologiste, formarea de agenții guvernamentale pentru protecția mediului, adoptarea unor reglementări naționale și internaționale, ecologismul devenind astfel o forță politică semnificativă. Acest fapt era în acord cu procesul de schimbare a valorilor dominante, cu trecerea la valori post-materiale (Inglehart, 1997). Nu același lucru se întâmplă însă și în România
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
antirachetă / 233 Primele programe dedicate apărării antirachetă / 234 Evoluții ale sistemelor antirachetă americane după terminarea Războiului Rece / 242 CAPITOLUL VI. Scutul american schimbare recentă de atitudine sau preocupare permanentă? / 253 Contextul intern al reluării planurilor SUA privind apărarea antirachetă și adoptării deciziei de ieșire din Tratatul din 1972 / 254 Dezbateri și luări de poziție în plan internațional vizând sistemul de apărare antirachetă / 269 Reacții explicite ale Federației Ruse la sistemul american de apărare antirachetă. Conflictul din Georgia / 282 CAPITOLUL VII. Sistemul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dintre domeniul militar și cel politic, își propune să ia în considerare, atât paradigmele din domeniul relațiilor internaționale, cât și utilizarea în strategii a conceptelor, principiilor, regulilor (doctrine), pe dimensiunea gândirii strategice, în scopul decelării semnificației acordate armelor nucleare în adoptarea deciziilor destinate obținerii de securitate pentru statele lumii. Potrivit opiniilor unor teoreticieni militari, sfârșitul Războiului Rece ar fi fost declanșat atunci când cele două superputeri, SUA și Rusia, ar fi recunoscut pericolul cursei înarmării nucleare, la cealaltă extremă, alții conferind o
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Alianța Nord Atlantică, organism care funcționează în timp de pace pe baza consensului și care are mai puține probleme de legitimitate decât ONU, ar putea avea din nou vânt în pupa, ca organizație de securitate colectivă după năruirea eforturilor pentru adoptarea unei constituții europene. Dar nu numai NATO poate oferi soluții, întrucât, potrivit liberalilor, există destulă creativitate în conceperea unor noi organizații multilaterale de securitate, una dintre ele, de pildă, Comunitatea Democrațiilor, întemeiată la Varșovia cu susținerea administrației Clinton, ar putea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
convinsă că singurul atu pe care-l poseda în condițiile unor probleme politice și economice, este arsenalul său nuclear. Dacă doctrina din anul 1997 sublinia apariția unei lumi multipolare, după încheierea Războiului Rece, cea din 2000 critică Statele Unite că încearcă adoptarea de soluții unilaterale pentru problemele globale prin folosirea forței militare, marginalizând standardele de bază ale dreptului internațional. În document se menționează că Rusia continuă să fie o putere mondială și că nu se simte amenințată numai de NATO, în condițiile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Senatului. Ultimele modificări ale salvgardării au fost aduse de către președintele Clinton. În discursul său de la 11 august 1995, anunța că stabilește clauze de salvgardare specifice și concrete care definesc condițiile de aderare a Statelor Unite la un tratat de interzicere totală. Adoptarea CTBT este discutabilă. Susținătorii consideră că tratatul va îndeplini angajamentele de dezarmare ale statelor posesoare de arme nucleare asumate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară și în cadrul Conferinței din 1995 privind Revizuirea și Extinderea Termenului Tratatului, că va conduce la încetarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ONU. Tratatul instituie termene precise pentru începerea negocierilor vizând încheierea acordurilor de garanții (control) cu AIEA, respectiv pentru intrarea în vigoare a acestor acorduri. Cu prilejul celei de-a patra conferințe de evaluare a TNP în 1990, Egiptul a propus adoptarea unei noi rezoluții ONU, prin care să se exprime un angajament colectiv de asistență în locul celui tripartit și Consiliul de Securitate să decidă sancțiuni împotriva statului care a declanșat atacul. Prin Declarația adoptată în 1992, cu prilejul reuniunii speciale consacrată
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de fabricare a centrifugelor o strategie care demonstra hotărârea Iranului de a se preocupa de fabricarea de arme de distrugere în masă. În tot acest timp, în plan internațional se dezbătea atitudinea duplicitară a administrației de la Teheran, considerată că promite adoptarea de reforme doar atunci când este nevoită, iar atunci când își încalcă promisiunea acționează sfidător. De asemenea, se făcea, în continuare, diferența între abordarea europeană, eforturile Marii Britanii, Franței și Germaniei de a ajunge la un acord care să conducă la încetarea programelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a folosit arme nucleare în Japonia, în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, președintele Mahmoud Ahmadinejad a făcut referire la necesitatea retragerii armelor nucleare americane din statele nenucleare precum Italia, Germania, Marea Britanie, Olanda și Japonia. Pentru a evita adoptarea de sancțiuni ONU, Iranul a semnat cu Brazilia și Turcia (17 mai 2010) un acord tripartit privind efectuarea unui schimb, pe teritoriul turc, de uraniu slab îmbogățit iranian cu uraniu îmbogățit 20%, necesar reactorului de cercetări științifice de la Teheran. Acordul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
susținând că dorește să semneze un tratat de neagresiune cu Washingtonul, căruia este dispusă să-i dovedească faptul că nu are intenția să producă arme nucleare 257. În aceeași zi în care A.I.E.A. anunța, printr-un comunicat de presă, adoptarea de către consiliul de conducere al Agenției a unei rezoluții cu privire la problema nerespectării de către Coreea de Nord a obligațiilor sale referitoare la neproliferarea armelor nucleare și decizia de a raporta problema Consiliului de Securitate și Adunării Generale a ONU, oficiali din cadrul serviciilor americane
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Medvedev, s-au întâlnit la 1 aprilie 2009, la reședința ambasadorului american la Londra, înainte de Summit-ul G20 pentru redresarea economiei globale, prilej cu care au inițiat negocierile privind armele strategice. Discuțiile celor doi șefi de stat au condus la adoptarea a două documente: unul referitor la controlul bilateral al armelor strategice și celălalt referitor la problemele privind neproliferarea globală și regională. Barack Obama și Dmitri Medvedev au solicitat ca primele rezultate ale activității desfășurate în cadrul elaborării tratatului să fie prezentate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fost considerată un pas important pentru consolidarea securității nucleare și stoparea proliferării armelor nucleare, întrucât se constituia într-un exemplu oferit de cele două puteri nucleare prin reducerea propriilor arsenale. În spiritul noilor relații, Rusia s-a alăturat SUA în adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU, care prevedea adoptarea unor măsuri dure pentru stoparea programelor nucleare și a celor de fabricare a rachetelor balistice din Coreea de Nord. Totodată, având în vedere că programul iranian de fabricare a rachetelor balistice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
proliferării armelor nucleare, întrucât se constituia într-un exemplu oferit de cele două puteri nucleare prin reducerea propriilor arsenale. În spiritul noilor relații, Rusia s-a alăturat SUA în adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU, care prevedea adoptarea unor măsuri dure pentru stoparea programelor nucleare și a celor de fabricare a rachetelor balistice din Coreea de Nord. Totodată, având în vedere că programul iranian de fabricare a rachetelor balistice reprezenta o amenințare pentru o regiune vastă, s-a ajuns la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
arhitectură a securității europene, forum la care au participat politicieni și oameni de știință din Ungaria, Ucraina, Rusia, Statele Unite, Marea Britanie, Germania, ambasadori ai țărilor UE, reprezentanți OSCE. Leit motivul forumului a fost dezbaterea situației geopolitice ce s-a creat după adoptarea, în anul 1994, a Memorandumului de la Budapesta, în baza căruia Ucraina a renunțat la potențialul său nuclear în favoarea garanției de securitate din partea Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii și Federației Ruse. Participanții la conferință au subliniat necesitatea reînnoirii sistemului european de securitate, construirii unei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
președintele Nixon lansase sovieticilor invitația de a discuta despre reducerea armelor strategice 311. Dislocarea sistemelor Safeguard a fost influențată de acordurile SALT, prima rundă a negocierilor începând în noiembrie 1969. În mai 1972, negocierile cu privire la controlul armamentelor au condus la adoptarea Tratatului ABM care interzicea dislocarea de sisteme antirachetă în spațiu, pe mare sau mobile, cum erau SABMIS (Sea-based Anti-Ballastic Missile Intercept System) sau ABMIS 312. Tratatul permitea două sisteme de fiecare parte, unul pentru apărarea unui centru de rachete și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
centru de rachete și un altul pentru a proteja centrele de comandă naționale, dar, un protocol ulterior a redus la o singură locație amplasarea sistemelor antirachetă, pentru URSS aceasta fiind Moscova, iar, pentru SUA, Grand Folks (locație închisă, însă, după adoptarea tratatului, atât deoarece s-a considerat că nu putea face față unui atac sovietic masiv, cât și pentru că exploziile nucleare ale interceptorilor erau de natură să orbească radarele proprii). La sfârșitul anilor 70, în condițiile în care ICBM-urile sovietice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de stat al Apărării, a anunțat necesitatea reorientării programului de desfășurare până în 2005, decizie ce trebuia luată de președintele american în anul 2000. În consecință, in iulie 1999, președintele Bill Clinton semnează National Missile Defense Act of 1999, care prevedea adoptarea unei politici naționale de a operaționaliza, de îndată ce va fi tehnologic posibil, un sistem NMD capabil să apere SUA împotriva unor atacuri limitate cu rachete balistice (accidentale, neautorizate sau deliberate). Erau stabilite patru criterii pentru operaționalizarea sistemului NMD: eficiență din punct
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]