44,692 matches
-
Sterie Ciumetti și fratele Floricăi Bagdasar, poate și în idea că uneori fiului cel mai mare din familie i se dădea prenumele tatălui. Dar acesta nu este cazul în familia lui Sterie G. Ciumetti inginerul. Pe fiul lui Sterie Ciumetti inginerul și fratele Floricăi îl chema Anton și nicidecum Sterie, și Anton Ciumetti moare de moarte naturală în 1941, în timp ce Sterie Ciumetti marele legionar este omorât în 1933. Iată cum respinge afirmația incorectă a acestor istorici și jurnaliști (în engleză) nepoata
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
să procure multe tipuri de arme noi. Totuși, Krupp a început dezvoltarea de arme noi în parteneriat cu compania Bofors din Suedia. Modelul original era un tun de 75 mm, însă armata a cerut o armă mult mai capabilă, astfel încât inginerii au proiectat un prototip nou, cu calibrul de 88 mm. Primele prototipuri au fost fabricate în anul 1928. Aceste modele, numite Flak 18, foloseau o singura țeavă cu o lungime de 56 de calibre ceea ce a dus și la desemnarea
Tun antiaerian Flak 88 mm () [Corola-website/Science/327600_a_328929]
-
explozie de energie populară spartă de poterașii trimiși cu arcanul.”" Regizorul Gheorghe Vitanidis a primit în 1973 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Ciprian Porumbescu" (ex-aequo cu Sergiu Nicolaescu pentru filmul "Ultimul cartuș"). De asemenea, inginerul de sunet Dan Ionescu a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la acest film (ex-aequo cu Anușavan Salamanian pentru filmul "Veronica").
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
NIK ("Nehéz Ipari Központ" - Centrul de Industrie Grea), în fosta Uzină de Avioane „Dunărea” ("Dunai Repülőgépgyár") din Szigethalom. Primul camion a ieșit pe poarta fabricii la 7 noiembrie. Primul director al fabricii a fost Ferencné Bíró. De profesie, ea era inginer mecanic, studiase la Moscova și era cumnata lui Mátyás Rákosi. La 3 aprilie 1950, a fost terminat camionul Csepel D350. Între 1950 și 1958, au fost realizate modelele D350 și B350. În 1949, de altfel, începuse producția modelului B130, un
Csepel (automobil) () [Corola-website/Science/327606_a_328935]
-
Heckler & Koch MP5, (din germană: "Maschinenpistole 5", „Pistol-mitralieră Model 5”), cunoscut ca MP5, este un pistol-mitralieră de calibrul 9 mm Parabellum. A fost proiectat în anii 1960 de către o echipă de ingineri ai firmei Heckler & Koch GmbH din Oberndorf am Neckar. În prezent există peste 100 de variante, inclusiv o variantă semiautomată. MP5 este unul dintre cele mai folosite pistoale-mitralieră din lume, fiind în serviciul a 40 de țări. În anii 1990
Heckler amp; Koch MP5 () [Corola-website/Science/327649_a_328978]
-
de la acele evenimente. Într-o noapte din iunie 1944, în timp ce Armata Germană ("Wehrmacht"-ul) suferea înfrângeri pe mai multe fronturi, mai mulți ofițeri ai Armatei Române s-au întâlnit într-o casă conspirativă din Bucureștiul bombardat de aviația anglo-americană cu inginerul Comșa (Mihai Pălădescu), unul dintre conducătorii PCR. Ei au pus la cale răsturnarea regimului condus de mareșalul Ion Antonescu și întoarcerea de către România a armelor împotriva Germaniei hitleriste. Liderul comunist le-a comunicat o informație secretă aflată de el: existența
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
s-a vindecat, a fost mutat la cerere în Serviciul de Contrainformații al Armatei Germane și a lucrat în Franța și Italia. Richter venise de curând la București în calitate de consilier al baronului von Keil. În urma discuțiilor între ofițerii complotiști și inginerul Comșa s-a propus folosirea căpitanului Matei Udrea (Constantin Diplan) din Regimentul 2 Tancuri pentru a pune mâna pe planul Margareta II. Ofițerul tanchist fusese coleg cu Richter la Școala Militară de la Frankfurt, între cei doi existând o relație reciprocă
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
pe ofițerul Krauss (Mircea Anghelescu) la Slănic Moldova cade însă în prăpastie după ce este atacat pe drum de o camionetă în care se aflau Udrea și Toma. Ofițerul român fotografiază planul și transmite fotografiile colonelului Dumbrăveanu care îl informează pe inginerul Comșa. În dimineața zilei de 23 august, Richter este anunțat de von Keil că tatăl său a fost arestat pentru că a complotat împotriva lui Hitler. El obține de la Gestapo informația că părinții Corinei fuseseră deportați în lagăr ca dușmani ai
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
a dispus intrarea trupelor în dispozitiv de luptă și începerea operațiunilor militare împotriva forțelor Wehrmachtului. Cuvântul „stejar” însemna că ordinul fusese dat de Regele Mihai I al României, care locuia în Vila Stejar, denumită după biserica aflată în spatele Palatului Regal. Inginerul Comșa este inspirat din fostul ofițer Emil Bodnăraș (1904-1976), care a participat, ca reprezentant al PCR și sub numele de inginerul Ceaușu, la conspirația pentru arestarea mareșalului Antonescu. În seara zilei de 23 august, între orele 21-22, el a sosit
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
dat de Regele Mihai I al României, care locuia în Vila Stejar, denumită după biserica aflată în spatele Palatului Regal. Inginerul Comșa este inspirat din fostul ofițer Emil Bodnăraș (1904-1976), care a participat, ca reprezentant al PCR și sub numele de inginerul Ceaușu, la conspirația pentru arestarea mareșalului Antonescu. În seara zilei de 23 august, între orele 21-22, el a sosit la Palatul regal împreună cu Lucrețiu Pătrășcanu, revenind a doua zi la ora 4 cu o echipă de comuniști pentru a-i
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
Edmund Charaszkiewicz, Oficiul Poștal Polonez a fost începând din 1935 o componentă importantă a organizației de informații externe a Poloniei, „Group Zygmunt”. Pe măsură ce tensiunile între Polonia și Germania au crescut, Înaltul Comandament Polonez l-a detașat în aprilie 1939 pe inginerul genist și sublocotenentul rezervist (sau 2LT) Konrad Guderski pe coasta Mării Baltice. Împreună cu Alfons Flisykowski și cu alții, el a contribuit la organizarea personalul oficial și voluntar de la și l-a pregătit pentru eventualele ostilități. Pe lângă instruirea personalului, el a pregătit
Oficiul Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327710_a_329039]
-
Tratatului de la Versailles, iar clădirile sale au fost considerate proprietate extrateritorială a Poloniei. Oficiul Poștal Polonez din Danzig cuprindea mai multe clădiri. Pe măsură ce tensiunile între Polonia și Germania au crescut, Înaltul Comandament Polonez l-a detașat în aprilie 1939 pe inginerul genist și sublocotenentul rezervist (sau 2LT) Konrad Guderski pe coasta Mării Baltice. Împreună cu Alfons Flisykowski și cu alții, el a contribuit la organizarea personalul oficial și voluntar de la Oficiul Poștal Polonez din Danzig și l-a pregătit pentru eventualele ostilități. Pe lângă
Apărarea Oficiului Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327708_a_329037]
-
film românesc din 1992, regizat de Elisabeta Bostan după scenariul lui Ion Marinescu. Rolurile principale sunt interpretate de Mircea Diaconu, Carmen Galin, Rodica Mandache, Constantin Diplan, Magda Catone și Eusebiu Ștefănescu. Subiectul filmului îl reprezintă o aventură trăită de un inginer burlac cu o viață monotonă în compania unei femei necunoscute cu care participă la un raliu al mașinilor de epocă. El își va întâlni astfel dragostea. Tânărul inginer Radu (Mircea Diaconu) duce o existență monotonă de celibatar. Viața sa se
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
și Eusebiu Ștefănescu. Subiectul filmului îl reprezintă o aventură trăită de un inginer burlac cu o viață monotonă în compania unei femei necunoscute cu care participă la un raliu al mașinilor de epocă. El își va întâlni astfel dragostea. Tânărul inginer Radu (Mircea Diaconu) duce o existență monotonă de celibatar. Viața sa se împarte între timpul petrecut la Serviciul Proiectare al unei întreprinderi bucureștene și timpul petrecut acasă în fața televizorului. În timpul liber, colegii său de serviciu: șeful George (Constantin Diplan) și
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
monotonă a lui Radu este deranjată de apelul telefonic al unei femei care căuta pe cineva cu numele de Ionescu, singura sa cunoștință din București. Liniile telefonice făceau atingere din cauza ploii și apelurile telefonice ale femeii ajungeau la telefonul tânărului inginer. Femeia îi spune lui Radu că sună de la un telefon public din imediata apropiere a apartamentului său și îl roagă s-o ajute să dea de Ionescu. Tânărul îl sună pe Ionescu, dar, fiindcă era aproape 12 noaptea și afară
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
continuă drumul spre Sinaia. Ei iau niște autostopiști de pe drum, apoi Anca face o depășire neregulamentară și primește amendă de la poliție. Într-un sat ei nimeresc în mijlocul unor filmări conduse de regizorul Geo Saizescu. Personajul principal al filmului era un inginer interpretat de George Motoi care avea ca hobby mașinile decapotabile. Deoarece mașina adusă la filmări era nepotrivită pentru film, regizorul trimite doi membri ai echipei de producție să închirieze pentru 15 zile Fordul Ancăi. Scăpați de echipa de filmare, cei
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
date despre chihlimbarul local. Primele exploatări (sub formă rudimentară) au apărut între anii 1828-1834, primele ateliere de prelucrare au apărut la mijlocul secolului al XIX-lea și, exploatarea amplă și organizată în prima jumătate a secolului XX (pusă în valoare de inginerul "Dumitru Grigorescu" între 1902 - 1937). Ultimele tentative de exploatare industrială au fost consemnate în intervalele 1947 - 1950 și 1980 - 1983. Prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a
Chihlimbarul de Buzău () [Corola-website/Science/327733_a_329062]
-
conferă decorații și îi virează sume mari de bani în conturile bancare din Elveția. Ea acceptă să cedeze acțiuni către o societate germană de exploatare, considerând că "„secolul e vulgar, iar vremurile grele”". Aflat temporar într-o celulă a Siguranței, inginerul petrolist Voinea (George Motoi) îl cunoaște pe tânărul ilegalist comunist Petre Bratu, în vârstă de 19 ani. Acesta era acuzat de săvârșirea unor acțiuni de sabotaj la rafinăriile din zona Câmpina și a fost bătut cu sălbăticie pentru a-și
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
bătut cu sălbăticie pentru a-și recunoaște complicii. Tatăl său, maistrul sondor Vasile Bratu (Emanoil Petruț), este și el un ilegalist comunist. Voinea este eliberat la intervenția Ambasadei Germane, iar ministrul (Costel Constantin) îi pune mașina sa personală la dispoziție. Inginerului i se cere să colaboreze la efectuarea de prospecțiuni geologice în zona Buzăului cu scopul de a se găsi rezerve petroliere noi. Pentru a-i câștiga încrederea, Ambasada îi pune la dispoziție o mașină de care inginerul refuză să se
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
personală la dispoziție. Inginerului i se cere să colaboreze la efectuarea de prospecțiuni geologice în zona Buzăului cu scopul de a se găsi rezerve petroliere noi. Pentru a-i câștiga încrederea, Ambasada îi pune la dispoziție o mașină de care inginerul refuză să se folosească. Obsedat de salvarea tânărului Petru Bratu, care fusese condamnat la moarte, inginerul Voinea o roagă pe proprietara sondelor petroliere din zona Câmpina, o femeie cu relații la Berlin, să intervină la autoritățile germane pentru a-l
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
Buzăului cu scopul de a se găsi rezerve petroliere noi. Pentru a-i câștiga încrederea, Ambasada îi pune la dispoziție o mașină de care inginerul refuză să se folosească. Obsedat de salvarea tânărului Petru Bratu, care fusese condamnat la moarte, inginerul Voinea o roagă pe proprietara sondelor petroliere din zona Câmpina, o femeie cu relații la Berlin, să intervină la autoritățile germane pentru a-l salva. Aceasta este o colaboratoare a naziștilor și refuză să intervină pentru un comunist, pe care
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
plângă pentru că lui nu-i e frică de moarte, la fel ca și strămoșilor daci. El va fi executat, strigând "Trăiască România Liberă!" în fața plutonului de execuție. Conștientizând că tânărul a murit pentru un ideal în care credea și el, inginerul Voinea se alătură forțelor antifasciste. Nevrând ca germanii să secătuiască rezervele de petrol ale țării, el dispune efectuarea de foraje în alte zone unde știa că nu sunt zăcăminte. Inginerul Nacu, care își dăduse seama de intențiile lui Voinea și
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
a murit pentru un ideal în care credea și el, inginerul Voinea se alătură forțelor antifasciste. Nevrând ca germanii să secătuiască rezervele de petrol ale țării, el dispune efectuarea de foraje în alte zone unde știa că nu sunt zăcăminte. Inginerul Nacu, care își dăduse seama de intențiile lui Voinea și voia să colaboreze cu nemții, este găsit însă asasinat. Imediat după asasinat, secretarul și omul de încredere al patroanei, Radu, dispare în mod suspect și nu mai este găsit. În
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
va fi percheziționat, Voinea îi cere soției sale să vină la Câmpina cu mașina pusă la dispoziție de Ambasada Germană și să-i aducă valiza cu documente. Soția sa era fiica marelui chirurg Stancovici, iar cei doi nu aveau copii. Inginerul o iubea pe doctorița Maria, dar nu putea să se căsătorească cu ea pentru că soția sa, care fusese educată de maicile de la Notre Dame de Sion, refuza să divorțeze. După ce intră în posesia valizei, Voinea predă teancul de documente maistrului
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
sa, care fusese educată de maicile de la Notre Dame de Sion, refuza să divorțeze. După ce intră în posesia valizei, Voinea predă teancul de documente maistrului Vasile Bratu, rugându-l să le păstreze pentru ca acestea să nu ajungă în mâinile nemților. Inginerul se duce apoi la țară, la sora sa văduvă, căreia îi lasă o sumă mare de bani. Acțiunile lui Voinea sunt descoperite de Gestapo și de Siguranță, iar inginerul este lichidat. Lupta antifascistă a patrioților români a continuat însă până la
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]