46,103 matches
-
datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 58,5 %, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 37,9 % 12,1 % 8,5 % Factorul Indicatori (saturații) Descrierea factorului Factorul 1 Evrei (0,756) Toleranță etnică și rasială Maghiari (0,702) Străini, imigranți (0,678) Persoane de altă rasă (0,661) Musulmani (0,660) Țigani (0,424) Factorul 2 Consumatori de droguri (0,796) Toleranță comportamentală Homosexuali (0,682) Alcoolici (0,622) Persoane cu dosar penal (0,504
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în cadrul celor două comunități. Globalizarea înseamnă din acest punct de vedere, emergența unei culturi globale ce transcende granițele culturilor locale. Bunurile culturale circulă peste tot în lume, iar fluxul lor nu mai ține seama de granițe între state, de diferențele rasiale, etnice sau de altă natură. Oamenii, indiferent de țară, încep tot mai mult să-și dorească aceleași lucruri în materie de consum cultural sau consum de bunuri. Această circulație a bunurilor culturale duce la o permanentă reconfigurare a stilului de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care s-a purtat în numele unui ideal: abolirea sclaviei. Anii '60 și '70 ai secolului trecut au fost anii unei alte clarificări interne, care a luat forma unei mari mișcări sociale, pașnică dar atotcuprinzătoare, cea care a pus capăt inegalităților rasiale, a deschis viața americană către valorile libertății în domeniul stilurilor de viață, al drepturilor diferitelor generații de opta pentru noi valori. În politica internațională, găsim SUA de partea acelorași poziții așezate cu fața la viitor. Europa nu ar fi încheiat Primul Război
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
1964 de către Guvernul SUA să studieze problema inegalităților școlare, cum că inegalitățile sociale sunt transmise și din cauza segregării școlilor după criterii de status social, rasă, etnie, a dus la susținerea de către stat a sistemului de busing, vizând mixarea compoziției etnice, rasiale și economice a școlilor publice americane 1. Pedagogii și părinții, la rândul lor, au o perspectivă foarte redusă cu privire la determinările de ordin sociologic care afectează mecanismele și rezultatele activităților școlare. Problema conducerii instituțiilor școlare nu este mai niciodată abordată uzând
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
una democratică va accentua alte opțiuni axiologice și etice. Pe de altă parte, funcționarea ansamblurilor sociale moderne mari - mă refer la națiuni în primul rând - este îngreunată de înalta eterogenitate a colectivității celor care participă la viața în comun. Clivajele rasiale, religioase sau etnice periclitează unitatea comunităților statale moderne, a căror existență se bazează pe presupozițiile unei experiențe istorice și culturale comune. Școala a fost văzută de mulți dintre planificatorii moderni ca unul dintre mecanismele principale de asigurare a unei identități
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Teoria politicilor simbolice - un model de analiză a dezbaterilor privind curriculumul" Polemica cronică dintre adepții teoriei evoluționiste și oponenții ei de orientare religioasă reflectă una dintre marile fracturi culturale și sociale americane. Dacă eterogenitatea societății americane din punct de vedere rasial sau al statusului socioeconomic este evidentă, polarizarea între conservatori și liberali este o realitate mai puțin vizibilă. Constituind segmente aproape egale din punct de vedere numeric în societatea americană - așa cum a reieșit din ultimele două alegeri prezidențiale americane, din 2000
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Coleman - SUA, 1966tc " 5.3. Raportul Coleman - SUA, 1966" Cercetarea de referință condusă de Coleman (1966) nu poate fi înțeleasă în afara contextului politic și cultural al creșterii preocupării publicului american pentru problematica drepturilor civile și mai ales pentru chestiunea egalității rasiale. În titlul IV al Legii privind drepturile civile din 1964, Congresul american a solicitat realizarea unei anchete care să investigheze lipsa șanselor educaționale egale având drept cauză rasa, culoarea pielii, religia sau originea națională în instituțiile de învățământ publice de la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a guvernelor americane. În anul următor, un alt studiu comandat de autoritățile americane a confirmat rezultatele obținute de echipa lui Coleman. În consecință, guvernul american a introdus o politică activă dedicată integrării școlilor și eradicării segregării determinate de compoziția etnică, rasială și socială a vecinătăților. Un rezultat al acestei politici a fost transportul elevilor cu autobuzele în școli din afara cartierelor în care locuiau, cu scopul de a echilibra rasial școlile și de a evita un procent de copii negri mai mare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
politică activă dedicată integrării școlilor și eradicării segregării determinate de compoziția etnică, rasială și socială a vecinătăților. Un rezultat al acestei politici a fost transportul elevilor cu autobuzele în școli din afara cartierelor în care locuiau, cu scopul de a echilibra rasial școlile și de a evita un procent de copii negri mai mare de 60% în orice școală. 5.4. Anchetele și rapoartele britanicetc "5.4. Anchetele și rapoartele britanice" Autoritățile din Marea Britanie au arătat în perioada postbelică o preocupare semnificativă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rezultatele școlare pot fi explicate prin variabile de context. Istoria teoriilor despre performanțele elevilor a înregistrat însă numeroase abuzuri în folosirea inteligenței sau a altor resurse presupuse înnăscute în explicarea diferențelor dintre rezultatele școlare ale reprezentanților unor minorități etnice sau rasiale și cele ale majorităților din unele țări dezvoltate, distorsiuni prin care s-au mascat situații flagrante de injustiție socială. În consecință, teoriile recente tratează critic concepte cum sunt cele de abilități sau inteligență. În secțiunea de mai jos detaliez critica
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
respective. Principalul dezavantaj este că nu suntem siguri dacă persoanele dau raportări ale propriilor simțăminte. Tendința de fațadă pe care subiecții o manifestă îi determină să-și ascundă sentimentele și atitudinile care nu sunt acceptate social (cum ar fi prejudecățile rasiale), și să ofere răspunsuri cât mai dezirabile. Acest dezavantaj este sporit în cazul chestionarului față de convorbire deoarece, neexistând un contact direct cu subiectul, nu avem nici un indiciu asupra sincerității răspunsurilor. Pentru a evita cât mai mult aceste surse de eroare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să amelioreze considerabil motivația elevilor, stimulându-le interesul pentru succesul grupului din care fac parte. Ele conduc la rezultate deosebite în acceptarea copiilor mai puțin avansați, a celor cu probleme emoționale, precum și a celor provenind din rândurile minorităților etnice sau rasiale. Deși concluzia generală este că metodele cooperative se dovedesc de departe mai eficiente decât organizarea competitivă, trebuie să observăm că primele nu elimină total competiția. Metoda turneului între echipe reprezintă, de fapt, o îmbinare a cooperării cu structura competitivă: avem
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rolul foarte însemnat al profesorilor în modelarea participării elevilor, dar și Ă s-a considerat în epocă Ă în perpetuarea inegalităților sociale căci, într-adevăr, efectele așteptărilor profesorilor sunt mai puternice în cazul fetelor, copiilor provenind din minoritățile etnice sau rasiale sau celor din familii sărace. Evident, expectanțele negative ale profesorilor conduc la performențe slabe. În școlile noastre, este posibil ca în afara elevilor cu status socio-economic inferior, copiii țigani să fie victime ale expectanțelor profesorilor. Întrebările la care au încercat să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se suprapun numeroase ipostaze diferite. Portretul compus reprezintă „portretul unui tipologii, și nu portretul unui individ” (p. 222). Galton a aplicat metoda unor tipologii precum cea a „englezilor”, criminalilor, ofițerilor din armată, a membrilor de familie și a unor grupuri rasiale. Galton susține că acele imagini „generice” reprezintă „mai mult decât media... Ele sunt generalizări realiste pentru că asimilează toate informațiile și interpretările” (1983, p. 233). Cu alte cuvinte, sunt similare tabelelor statistice de anvergură deoarece includ toate trăsăturile care formează un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rezultantă a intereselor individuale satisfăcute au fost cu totul vagi și marginale. Mereu ceva a fost mai important decât indivizii: cel mai adesea rasa, neamul, religia, clasa. Mereu indivizii au fost tratați drept „acefali” (mai ales femeile, minoritățile etnice și rasiale) sau măcar drept „iraționali” (țăranii, lucrătorii cu o educație mai scăzută). Toți aceștia aveau nevoie de alt „cap” decât al lor ca să le judece propriul bine, propriile interese. Modernizarea neliberalătc "Modernizarea neliberală" Maria Bucur vorbește În această carte despre modernizare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ispitele eugeniste ale intelectualilor și oamenilor de știință din perioada interbelică. Putem Înțelege propensiunea spre dictatură nu doar În crearea politică a adversarului pentru un potențial război, ci și În crearea politică a modelului nou-născuților „dezirabili” (mai ales etnic și rasial). Nu cred că este chiar Întâmplător faptul că ambele cercetătoare trăiesc În SUA, o dată ce acolo există șansa cea mai mare să Îți faci un reflex din respectul pentru altul și pentru discernământul acestuia sau acesteia În privința propriilor interese. Noi, aici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ne facă să Înțelegem bunele intenții și consecințele lor pozitive În plan civilizator (politicile pentru sănătatea publică) și „bunele intenții” cu dramaticele, adesea tragicele lor consecințe În planul umanității, dar și În cel al samavolnic pretinsei „creștinătăți” (politicile de epurare rasială și etnică). Pe lângă marele gol creat de un dezinteres prea răspândit pentru etica raționalistă În viața publică, atât de necesară Într-o lume eterogenă religios, unul dintre lucrurile care mă frapează adesea În reflexele noastre Încă intolerante este gradul dramatic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca temă centrală legătura dintre eugenie și rasism, indiferent de subiectul principal al analizei - dezvoltarea profesională a eugeniștilor, validitatea presupunerilor lor științifice sau pretențiile lor politice 15. Mulți istorici au cercetat În principal modul În care eugeniștii au definit identitatea rasială și În care și-au propus să „curețe” statele În care trăiau de populațiile nedorite, considerând că acestea sunt aspectele cele mai importante ale teoriilor eugeniste. Cu greu ne-am fi putut aștepta la o abordare diferită, având În vedere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nedorite, considerând că acestea sunt aspectele cele mai importante ale teoriilor eugeniste. Cu greu ne-am fi putut aștepta la o abordare diferită, având În vedere legătura puternică ce se realizase la Începutul secolului XX Între determinismul biologic și selecția rasială. Amintirea dureroasă a Holocaustului a transformat orice discuție despre eugenie Într-un discurs despre etică și morală indiferent dacă subiectul era rolul jucat de medicii naziști În adoptarea Soluției Finale sau Societatea Americană de Eugenie 16. Moștenirea Holocaustului a determinat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reprezintă obiectivul principal al argumentării mele. Mă situez pe o poziție care consideră noțiunile eugeniste de rasă și gen ca parte a unui Weltanschauung ale cărui implicații se extind dincolo de definirea și controlul capacităților reproductive ale femeilor și de omogenizarea rasială a națiunii. Transformarea diferențelor de gen și a celor etnice/rasiale În criterii de definire și impunere a ierarhiei sociale eugenice a reprezentat o modalitate de a renegocia legitimitatea tuturor acțiunilor În relația dintre prerogativele individuale și cele comunitare. Măsurile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care consideră noțiunile eugeniste de rasă și gen ca parte a unui Weltanschauung ale cărui implicații se extind dincolo de definirea și controlul capacităților reproductive ale femeilor și de omogenizarea rasială a națiunii. Transformarea diferențelor de gen și a celor etnice/rasiale În criterii de definire și impunere a ierarhiei sociale eugenice a reprezentat o modalitate de a renegocia legitimitatea tuturor acțiunilor În relația dintre prerogativele individuale și cele comunitare. Măsurile eugenice au acționat la fel de pregnant În sensul distrugerii autonomiei indivizilor „normali
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ariene - o viziune popularizată de Julius Friedrich Lehman de la sfârșitul anilor ’20 și care a devenit ideologia oficială a regimului nazist după 193354. Majoritatea celorlalți promotori ai eugeniei, inclusiv Moldovan, nu acordau o atenție la fel de mare ca și Făcăoaru purității rasiale/etnice. Un argument În sprijinul acestei afirmații este faptul că eugeniștii nu au susținut măsurile de sterilizare și au fost reținuți În aprobarea avorturilor pe criterii eugenice. Făcăoaru avea Înclinații politice de dreapta mărturisite, pe care le-a urmat devenind
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1940, În scurta perioadă a regimului legionar, a deținut o funcție importantă În guvern, fiind responsabil de implementarea măsurilor de sănătate publică. Făcăoaru a devenit, Într-un anumit sens, ideologul regimului legionar În probleme legate de sănătate, biologie și puritate rasială, folosind teoriile eugeniste ca bază pentru argumentele și programele sale de acțiune. După ianuarie 1941, când alianța dintre Antonescu și Garda de Fier s-a Încheiat prin alungarea legionarilor de la guvernare, Făcăoaru și-a menținut totuși poziția privilegiată. El a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reușit Însă să supraviețuiască acestei perioade, până În anii ’7058. Ca și prietenul său Petre Râmneanțu, Făcăoaru nu a avut niciodată sentimente de vinovăție din cauza adeziunii la ideile eugeniste, care În cazul său fuseseră mult mai aproape de programele naziste de purificare rasială. Ce relație se poate stabili Între Moldovan și discipolii săi, mai ales În ceea ce privește aderarea deschisă a lui Făcăoaru la extrema dreaptă? Moldovan a Încercat de mai multe ori să Își exprime public distanța față de aceste idei, cea mai proeminentă astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai târziu și adepții din România ai ideilor eugeniste. Eugenia germană nu avea la acel moment nici o componentă puternic antisemită. Sintagma igiena rasei nu făcea nici o referire conștientă la ierarhizarea biologică și socială a comunităților umane pe baza caracteristicilor lor rasiale. Istorica Sheila Weiss arată că Wilhelm Schallmayer, primul lider important al mișcării eugeniste din Germania, „s-a opus ferm folosirii formei de plural a cuvântului Rasse șîn Rassehygieneț pentru că aceasta ar fi exclus ceea ce pentru el reprezenta semnificația mai profundă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]