47,696 matches
-
de divizie (cu 2 stele), fiind trecut în retragere. Ulterior, a fost înaintat în retragere la gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) la 30 noiembrie 2000 și apoi la gradul de general de armată (cu 4 stele) începând cu data de 1 decembrie 2004 . Vasile Cândea este căsătorit și are doi copii. De asemenea, general (r) prof. dr. Vasile Cândea este membru al mai multor asociații profesionale cu caracter medical sau științific, cum ar fi: De asemenea
Vasile Cândea () [Corola-website/Science/305494_a_306823]
-
trece la catedra de filosofie a Universității din București, anterior fiind ales membru corespondent al Academiei (1955). A publicat îndeosebi studii de marxism, materialism dialectic și istorie. Prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971, a fost decorat cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a II-a. În 1957 s-a recăsătorit cu Dorli Blaga, fiica filosofului Lucian Blaga.
Tudor Bugnariu () [Corola-website/Science/305542_a_306871]
-
în timpul Primului Război Mondial. A fost fiului unui notar comunal. A urmat liceul la Blaj și Brașov, absolvind, ulterior, Academia Comercială din Viena. A ocupat funcția de director executiv al băncii „Agricola” din Hunedoara, după ce, mai întâi, a fost funcționar la banca „Steaua” din Petrovaselo și contabil la banca hunedoreană „Corvineana”. În Orăștie a ocupat funcția de director al Reuniunii Proprietarilor de Vite. S-a remarcat în publicistica de factură financiar-bancară datorită articolelor sale din „Revista economică” (Sibiu), activând îndeosebi în problematica extinderii
Vasile C. Osvadă () [Corola-website/Science/305541_a_306870]
-
sistemului solar, cometele, nebuloasele, galaxiile, supernovele. În secolul 2 d.Hr. Ptolomeu a identificat 48 de constelații, multe alte fiind identificate încă din perioada babiloniană. În prezent sunt identificate 88 constelații. Numele constelației se referă atât la aranjamentul propriu-zis al stelelor din ea, cât și la întreaga regiune de pe cer pe care o ocupă aceste stele. Bolta cerească, numită și sfera cerească, este împărțită la fel ca și Pământul în două emisfere. Constelațiile din emisfera nordică cunoscute azi au fost înregistrate
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
de constelații, multe alte fiind identificate încă din perioada babiloniană. În prezent sunt identificate 88 constelații. Numele constelației se referă atât la aranjamentul propriu-zis al stelelor din ea, cât și la întreaga regiune de pe cer pe care o ocupă aceste stele. Bolta cerească, numită și sfera cerească, este împărțită la fel ca și Pământul în două emisfere. Constelațiile din emisfera nordică cunoscute azi au fost înregistrate de către Helvelius în 1687. Încă de pe vremea vechilor greci astronomii au numit cerul nocturn "sfera
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
din emisfera nordică cunoscute azi au fost înregistrate de către Helvelius în 1687. Încă de pe vremea vechilor greci astronomii au numit cerul nocturn "sfera celestă", pentru că, văzut de pe Pământ, el arată ca suprafața unei sfere văzută din interior (bolta cerească), cu stelele prinse de ea. Ecuatorul și polii tereștri sunt proiectate pe sferă pentru a forma un ecuator celest și un pol nord și sud celest, figuri folosite la stabilirea pozițiile stelelor pe cer. Dat fiind că Pământul se rotește, stelele și
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
ca suprafața unei sfere văzută din interior (bolta cerească), cu stelele prinse de ea. Ecuatorul și polii tereștri sunt proiectate pe sferă pentru a forma un ecuator celest și un pol nord și sud celest, figuri folosite la stabilirea pozițiile stelelor pe cer. Dat fiind că Pământul se rotește, stelele și constelațiile par să se rotească pe cer în decursul unei nopți. Porțiunea din sfera celestă care poate fi văzută de un observator depinde de poziția Pământului pe orbită. Cu toate că stelele
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
cu stelele prinse de ea. Ecuatorul și polii tereștri sunt proiectate pe sferă pentru a forma un ecuator celest și un pol nord și sud celest, figuri folosite la stabilirea pozițiile stelelor pe cer. Dat fiind că Pământul se rotește, stelele și constelațiile par să se rotească pe cer în decursul unei nopți. Porțiunea din sfera celestă care poate fi văzută de un observator depinde de poziția Pământului pe orbită. Cu toate că stelele se învârtesc permanent pe cer, poziția lor relativă (unele
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
stelelor pe cer. Dat fiind că Pământul se rotește, stelele și constelațiile par să se rotească pe cer în decursul unei nopți. Porțiunea din sfera celestă care poate fi văzută de un observator depinde de poziția Pământului pe orbită. Cu toate că stelele se învârtesc permanent pe cer, poziția lor relativă (unele față de altele) rămâne aproape neschimbată pe durata vieții unui om, și chiar și mai mult. De aceea ele se mai numesc și „stele fixe”. În realitate însă, și stelele așa-zise
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
observator depinde de poziția Pământului pe orbită. Cu toate că stelele se învârtesc permanent pe cer, poziția lor relativă (unele față de altele) rămâne aproape neschimbată pe durata vieții unui om, și chiar și mai mult. De aceea ele se mai numesc și „stele fixe”. În realitate însă, și stelele așa-zise fixe își schimbă poziția relativă - dar aceste schimbări devin observabile abia în decursul mileniilor. Spre deosebire de „stelele fixe”, planetele sistemului solar parcurg pe cer mișcări aparent neregulate, întortocheate, aceasta datorită apropierii lor de
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
orbită. Cu toate că stelele se învârtesc permanent pe cer, poziția lor relativă (unele față de altele) rămâne aproape neschimbată pe durata vieții unui om, și chiar și mai mult. De aceea ele se mai numesc și „stele fixe”. În realitate însă, și stelele așa-zise fixe își schimbă poziția relativă - dar aceste schimbări devin observabile abia în decursul mileniilor. Spre deosebire de „stelele fixe”, planetele sistemului solar parcurg pe cer mișcări aparent neregulate, întortocheate, aceasta datorită apropierii lor de Pământ și diversității lor de viteze
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
durata vieții unui om, și chiar și mai mult. De aceea ele se mai numesc și „stele fixe”. În realitate însă, și stelele așa-zise fixe își schimbă poziția relativă - dar aceste schimbări devin observabile abia în decursul mileniilor. Spre deosebire de „stelele fixe”, planetele sistemului solar parcurg pe cer mișcări aparent neregulate, întortocheate, aceasta datorită apropierii lor de Pământ și diversității lor de viteze și planuri de orbitare în jurul Soarelui. Deși constelațiile par plane, stelele lor se află la distanțe diverse față de
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
devin observabile abia în decursul mileniilor. Spre deosebire de „stelele fixe”, planetele sistemului solar parcurg pe cer mișcări aparent neregulate, întortocheate, aceasta datorită apropierii lor de Pământ și diversității lor de viteze și planuri de orbitare în jurul Soarelui. Deși constelațiile par plane, stelele lor se află la distanțe diverse față de Pământ. De exemplu, stelele Betelgeuse și Mintaka din constelația Orion se află una la 330 și cealaltă la 2.300 ani-lumină. În timp, de-a lungul mileniilor, constelațiile își schimbă treptat forma, pentru că
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
solar parcurg pe cer mișcări aparent neregulate, întortocheate, aceasta datorită apropierii lor de Pământ și diversității lor de viteze și planuri de orbitare în jurul Soarelui. Deși constelațiile par plane, stelele lor se află la distanțe diverse față de Pământ. De exemplu, stelele Betelgeuse și Mintaka din constelația Orion se află una la 330 și cealaltă la 2.300 ani-lumină. În timp, de-a lungul mileniilor, constelațiile își schimbă treptat forma, pentru că stelele își modifică poziția unele față de celelalte. "Articol pricipal:" Constelație Majoritatea
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
lor se află la distanțe diverse față de Pământ. De exemplu, stelele Betelgeuse și Mintaka din constelația Orion se află una la 330 și cealaltă la 2.300 ani-lumină. În timp, de-a lungul mileniilor, constelațiile își schimbă treptat forma, pentru că stelele își modifică poziția unele față de celelalte. "Articol pricipal:" Constelație Majoritatea constelațiilor din emisfera nordică pe care le cunoaștem astăzi au fost denumite de vechii greci după personaje, creaturi sau figuri din mitologie. Constelațiile din emisfera sudică au fost identificate și
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
mai ales de către olandezi, în timp ce navigatorii explorau coastele sudice. O parte sunt numite după instrumente științifice, cum ar fi Antlia (pompa de aer), Telescopium si Horologiul (pendula). Pe cerul nocturn pot fi văzute cu ochiul liber circa 2 000 de stele, dar cele mai strălucitoare obiecte sunt planetele Venus, Mercur și Jupiter. Dintre acestea, Venus, numită și Luceafăr de seară sau de dimineață, e cea mai luminoasă. Alpha Centauri, una din stelele cele mai apropiate de Pământ, este vizibilă doar din
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
fi văzute cu ochiul liber circa 2 000 de stele, dar cele mai strălucitoare obiecte sunt planetele Venus, Mercur și Jupiter. Dintre acestea, Venus, numită și Luceafăr de seară sau de dimineață, e cea mai luminoasă. Alpha Centauri, una din stelele cele mai apropiate de Pământ, este vizibilă doar din emisfera sudică. Panglica palidă care traversează cerul e Calea Lactee vazută dintr-o parte. E vizibilă și galaxia Andromeda, aflată la 2,2 milioane ani-lumină. Alte spectacole nocturne: supernovele - stele care explodează
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
una din stelele cele mai apropiate de Pământ, este vizibilă doar din emisfera sudică. Panglica palidă care traversează cerul e Calea Lactee vazută dintr-o parte. E vizibilă și galaxia Andromeda, aflată la 2,2 milioane ani-lumină. Alte spectacole nocturne: supernovele - stele care explodează - și nebuloasele, locul de naștere al stelelor, cum e Crab Nebula. Racul este o "constelație" care seamănă cu un crab. In mitologia romană acest crab ar fi ajutat "Hidra" in lupta cu "Hercule". Legenda spune că "Hidra" cu
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
vizibilă doar din emisfera sudică. Panglica palidă care traversează cerul e Calea Lactee vazută dintr-o parte. E vizibilă și galaxia Andromeda, aflată la 2,2 milioane ani-lumină. Alte spectacole nocturne: supernovele - stele care explodează - și nebuloasele, locul de naștere al stelelor, cum e Crab Nebula. Racul este o "constelație" care seamănă cu un crab. In mitologia romană acest crab ar fi ajutat "Hidra" in lupta cu "Hercule". Legenda spune că "Hidra" cu șapte capete trăia în mlaștinile din apropierea orașului "Lerna" din
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
Constelația" este vizibilă și din "România". Numele constelației Ursa Mare sau și Ursa Major din emisfera nordică înseamnă "marele urs". Potrivit legendei, nimfa Callisto a fost transformată de Zeus într-o ursoaică și plasată pe cer. Cele mai stralucitoare 7 stele ale constelației Ursa Mare sunt numite fie Carul Mare, fie Căruța, în funcție de forma lor distinctă pe cerul nopții. Stelele sclipesc deoarece lumina lor, până a ajunge la noi, trece prin atmosfera terestră. Straturile acesteia au temperaturi diferite și se și
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
urs". Potrivit legendei, nimfa Callisto a fost transformată de Zeus într-o ursoaică și plasată pe cer. Cele mai stralucitoare 7 stele ale constelației Ursa Mare sunt numite fie Carul Mare, fie Căruța, în funcție de forma lor distinctă pe cerul nopții. Stelele sclipesc deoarece lumina lor, până a ajunge la noi, trece prin atmosfera terestră. Straturile acesteia au temperaturi diferite și se și deplasează permanent, refractând lumina în mod instabil; ca rezultat nouă ni se pare că steaua se mișcă (vibrează, sclipește
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
distinctă pe cerul nopții. Stelele sclipesc deoarece lumina lor, până a ajunge la noi, trece prin atmosfera terestră. Straturile acesteia au temperaturi diferite și se și deplasează permanent, refractând lumina în mod instabil; ca rezultat nouă ni se pare că steaua se mișcă (vibrează, sclipește) permanent. Steaua cea mai apropiată de polul nord celest e cunoscută ca Steaua polară. Mai e numită și Polaris, din constelația Ursa Minor. În timp ce alte stele se mișcă pe cerul nopții, datorită rotației Pământului, Polaris rămâne
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
deoarece lumina lor, până a ajunge la noi, trece prin atmosfera terestră. Straturile acesteia au temperaturi diferite și se și deplasează permanent, refractând lumina în mod instabil; ca rezultat nouă ni se pare că steaua se mișcă (vibrează, sclipește) permanent. Steaua cea mai apropiată de polul nord celest e cunoscută ca Steaua polară. Mai e numită și Polaris, din constelația Ursa Minor. În timp ce alte stele se mișcă pe cerul nopții, datorită rotației Pământului, Polaris rămâne în aceași poziție. Nu există o
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
terestră. Straturile acesteia au temperaturi diferite și se și deplasează permanent, refractând lumina în mod instabil; ca rezultat nouă ni se pare că steaua se mișcă (vibrează, sclipește) permanent. Steaua cea mai apropiată de polul nord celest e cunoscută ca Steaua polară. Mai e numită și Polaris, din constelația Ursa Minor. În timp ce alte stele se mișcă pe cerul nopții, datorită rotației Pământului, Polaris rămâne în aceași poziție. Nu există o stea care să marcheze polul sud celest, dar Crucea Sudului trece
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
în mod instabil; ca rezultat nouă ni se pare că steaua se mișcă (vibrează, sclipește) permanent. Steaua cea mai apropiată de polul nord celest e cunoscută ca Steaua polară. Mai e numită și Polaris, din constelația Ursa Minor. În timp ce alte stele se mișcă pe cerul nopții, datorită rotației Pământului, Polaris rămâne în aceași poziție. Nu există o stea care să marcheze polul sud celest, dar Crucea Sudului trece câteodată prin el. Imagini ale cerului înstelat în România, circa la ora 22
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]