44,692 matches
-
să le păstreze pentru ca acestea să nu ajungă în mâinile nemților. Inginerul se duce apoi la țară, la sora sa văduvă, căreia îi lasă o sumă mare de bani. Acțiunile lui Voinea sunt descoperite de Gestapo și de Siguranță, iar inginerul este lichidat. Lupta antifascistă a patrioților români a continuat însă până la alungarea nemților din țară și transformarea țării în republică populară. După trecerea mai multor ani, într-un muzeu are loc o expoziție închinată luptei antifasciste. Muncitorului Petre Bratu i
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
continuat însă până la alungarea nemților din țară și transformarea țării în republică populară. După trecerea mai multor ani, într-un muzeu are loc o expoziție închinată luptei antifasciste. Muncitorului Petre Bratu i se rezervă o statuie în centrul sălii, iar inginerului Voinea un bust pe margine. Expoziția este vizitată printre alții de maistrul Vasile Bratu, de soția inginerului și de doctorița Maria. Ieșit din muzeu, bătrânul sondor se plimbă prin oraș, printre fabrici în construcție pe care se află afișate lozinci
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
ani, într-un muzeu are loc o expoziție închinată luptei antifasciste. Muncitorului Petre Bratu i se rezervă o statuie în centrul sălii, iar inginerului Voinea un bust pe margine. Expoziția este vizitată printre alții de maistrul Vasile Bratu, de soția inginerului și de doctorița Maria. Ieșit din muzeu, bătrânul sondor se plimbă prin oraș, printre fabrici în construcție pe care se află afișate lozinci comuniste. Pe lângă el trec muncitori tineri care cântă despre mândria de a fi brigadier, precum și fostul secretar
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Profund impresionat de comportarea unui utecist de 19 ani care, osândit la moarte, spune cu emfază: „Nu mi-e frică să mor, ca și strămoșilor noștri daci!”, inginerul petrolist Voinea intră, și el, în contact cu combatanții comuniști pentru a se înrola, cu tot ceea ce știe și poate, în bătălia antifascistă. Ecouri târzii și nostalgice ale Seratei, într-o însăilare narativă care îmbină retorismul cu banalitatea unor statui
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
și nostalgice ale Seratei, într-o însăilare narativă care îmbină retorismul cu banalitatea unor statui alegorice. Secv. rapel pentru caracterul festivist al filmului: epilogul-vernisaj al unei expoziții închinate luptei antifasciste. Muncitorului i se rezervă o statuie în centrul sălii, iar inginerului un bust pe margine!”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Liniștea din adîncuri" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
acuzații de sabotaj economic. Ca urmare a faptului că fuseseră rebutate niște șarje la Combinatul Siderurgic Corbeni, inginera metalurgistă Maria Dinu (Irina Petrescu), născută la 19 iunie 1930 la Câmpina, a fost acuzată de sabotaj economic. Colegul ei de serviciu, inginerul Mircea Dobrescu (Val Paraschiv) și iubitul ei, Stamate (Eusebiu Ștefănescu), au dat declarații denaturate care i-au fost defavorabile, iar inginera a fost condamnată în 1960 la câțiva ani de închisoare, fiind exclusă cu acest motiv din partid. După cinci
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
așteptase. Maria Dinu este reîncadrată la combinat, dar nu în aceeași funcție pe care o deținuse în momentul arestării, și i se înmânează carnetul de membru al partidului. Inovațiile ei în privința compoziției oțelului se aplicau în combinat, dar erau atribuite inginerului Dobrescu. Femeia este scoasă din monotonia vieții de avocatul Mitrana care o duce la cinema (unde rula filmul "Un surîs în plină vară") și la restaurant și de tânărul zidar Trică (Mircea Diaconu) cu care discută și pe care îl
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
și de tânărul zidar Trică (Mircea Diaconu) cu care discută și pe care îl servește cu ceva de mâncare. Timpul trece, iar soția lui Mitrana rămâne însărcinată și se întoarce definitiv acasă. Blocul este finalizat și se umple de locatari. Inginerul Dobrescu este destituit și începe să fie cercetat pentru șarjele rebutate. El lucrează în altă parte până la finalizarea cercetărilor și încearcă în van să-i explice Mariei ce s-a întâmplat la proces. Comitetul orășenesc de partid îl destituie pe
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
Mazuria și Cașubia. Sunt printre acestea și castele episcopale, capitolice și teutonice. Drumul este administrat de către Asociația Municipiilor Castelelor Poloneze Gotice. Drumul este marcat, sunt diverse variante referitor la apariția acestuia. Castelul în Bytow a fost construit în anii 1398-1405. Inginerul principal sau persoana responsabilă pentru construcții a fost Mikołaj Fellensteyn. În timpul construcției, mare maestru al ordinului era Kondrad von Jungingen, iar rolul de procuror din Bytow îl îndeplinea Jakub von Reinach. Castelul se află pe un deal cu vederea spre
Drumul Castelelor Gotice () [Corola-website/Science/327972_a_329301]
-
provină și prin alterarea cuvântului „äußeres” (exterior) în „eisernes” (de fier). Datorită extinderii orașului către sud vechea poartă a trebuit să fie distrusă. La mijlocul secolului al XVI-lea a început să fie construite clădiri în stilul Renașterii târzii sub conducerea inginerului militar Domenico dell’Allio, constructorul clădirii Landhaus din Graz. Noul loc al Porții de Fier, care semăna din punct de vedere vizual cu Paulustor, se afla la nivelul străzii "Hans-Sachs-Gasse". În clădirea unde se afla poarta era amenajat arestul poliției
Am Eisernen Tor (Graz) () [Corola-website/Science/327992_a_329321]
-
Suceava din anul 2015 la numărul 481, având codul de clasificare . Imobilul care astăzi are destinația de casă memorială a fost construit în anul 1908 după planurile scriitorului Mihail Sadoveanu (1880-1961), pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel, văduva inginerului Engel, care construise linia ferată dintre Dolhasca și Fălticeni. În „Casa din deal”, așa cum mai era cunoscută datorită poziționării, Sadoveanu a locuit și a creat timp de nouă ani, între 1909 și 1918. La Fălticeni, scriitorul și-a petrecut adolescența
Casa memorială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327045_a_328374]
-
teoria mișcării rachetelor cu mai multe trepte utilizând diferite amestecuri pentru combustibil, introducând și ideea stabilizatorului cu formă delta. Deoarece manuscrisul lui Haas a fost redescoperit abia în anul 1961, concepția acestor stabilizatoare și numele acestora a fost propus de inginerul militar Kazimierz Siemienowicz. Prima utilizare a aripii delta a fost așa-numita aripă zburătoare în 1924, deși se poate discuta dacă această formă îndeplinește cerințele categoriei aripii delta. Pionierul aripii delta a fost în special germanul Alexander Lippisch care în
Aripă delta () [Corola-website/Science/327115_a_328444]
-
a fost fabricat sub licență sau copiat de majoritatea țărilor din Europa. În timpul Primului Război Mondial, mortierul de fabricație britanică Stokes s-a dovedit a fi o armă eficace în războiul de tranșee. Sir Wilfred Stokes a studiat mortierul Coehorn, proiectat de inginerul olandez Menno van Coehoorn cu 200 de ani mai înainte, și a îmbunătățit arma prin modernizarea muniției. Proiectilul folosit de mortierul Stokes avea propria sa încărcătură propulsivă și explozivă. Deși eficient, mortierul Stokes era totuși o armă rudimentară care consta
Brandt Mle 27/31 () [Corola-website/Science/327145_a_328474]
-
Records, fiind produs de Doru Istudor. Muzică și versuri: Doru Istudor (1, 3, 7, 8, 11); George Costinescu (2, 4); Sandu Costică (5, 6); George Pătrănoiu (9, 10) Înregistrări muzicale și mixaje: Mihai Breazu, Doru Istudor & M.S. (Luxor Sound, București) Inginer de sunet: Mihai Breazu Grafică: Marius Roșiu (după o idee de Doru Istudor) Producător: Doru Istudor.
A Breath of Fresh Air () [Corola-website/Science/327156_a_328485]
-
de la alb la gri, roz, roz-gălbui și roșiatic. Sculptorul maghiar Istvani Ferenczy (1772-1856) este primul care a atras atenția asupra calităților remarcabile ale marmurei de Rușchița, pe care a comparat-o cu marmura de Carrara. Johann Biebel (1817-1900), un renumit inginer constructor din Banat, a început exploatarea zăcământului de marmură din Rușchița în 1883, devenind primul proprietar al carierei, pe care o supranumește „a magyar Carrara". Către 1900, producția carierei Rușchița ajunsese de 700 de tone pe lună, aici lucrând 300-350
Marmură de Rușchița () [Corola-website/Science/327154_a_328483]
-
uriașilor existenți în basme. Într-o seară tristă din iulie 1933 naratorul primește vizita unui fost coleg de liceu, Eugen Cucoaneș. Cei doi se cunoscuseră în primele clase de liceu, dar nu se împrieteniseră niciodată. Cucoaneș absolvise Politehnica și devenise inginer, obținând apoi un post bine retribuit într-un oraș din Ardeal. El fusese transferat la București și locuia cu chirie într-un apartament de pe strada Lucaci. Deși nu se văzuseră de 5-6 ani, naratorul îl găsește pe Cucoaneș schimbat în
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
într-un oraș din Ardeal. El fusese transferat la București și locuia cu chirie într-un apartament de pe strada Lucaci. Deși nu se văzuseră de 5-6 ani, naratorul îl găsește pe Cucoaneș schimbat în mod neobișnuit față de cum îl cunoscuse. Inginerul îi mărturisește că era neliniștit pentru că în ultima săptămână crescuse în înălțime cu 6-7 cm și se temea să nu sufere de o boală a oaselor. La plecare, Cucoaneș îl roagă pe narator să-i facă o vizită. În zilele
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
mărturisește că era neliniștit pentru că în ultima săptămână crescuse în înălțime cu 6-7 cm și se temea să nu sufere de o boală a oaselor. La plecare, Cucoaneș îl roagă pe narator să-i facă o vizită. În zilele următoare, inginerul a consultat un profesor specialist în tuberculoză osoasă care i-a spus că suferă de macrantropie, un fenomen cunoscut în analele medicinei, dar care se manifesta în cazul său cu un ritm neobișnuit. Profesorul i-a spus că posedă o
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
apoi (...) ar fi abandonat-o pentru că mai mult le încurca”". Vizitându-l pe Cucoaneș, naratorul constată că ritmul de creștere al acestuia s-a accelerat. Dimensiunile sale se măresc în mod armonios, el păstrându-și în continuare proporțiile de om. Inginerul a renunțat să mai mănânce, dar creșterea nu s-a oprit. Dându-și seama că nu va mai putea fi un om normal și că nu se va mai putea plimba pe stradă cu prietena sa, Lenora, Cucoaneș nu s-
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
gazetari și de alți oameni curioși, dorind să se ascundă în Munții Bucegi unde să trăiască ca un sihastru, pentru a vedea până la ce nivel va avea loc evoluția sa. Cei doi pleacă cu un camion în munți, iar fostul inginer este lăsat în apropiere de vârful Păduchiosul. La acel moment, naratorului i se pare că prietenul său avea înălțimea de cel puțin trei metri și jumătate. Vocea lui Cucoaneș se transformase în niște sunete incomprehensibile, iar mâna lui devenise "„grea
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
mâna lui devenise "„grea, rece, inumană”". În a patra noapte de la despărțirea de Cucoaneș, naratorul se duce să-i aducă scule de tâmplărie pentru ca „uriașul” să-și construiască o cabană în munte, precum și pături. Alături de el vine și Lenora, logodnica inginerului. Cucoaneș devenise de nerecunoscut, având o înălțime de 6-7 metri. El nu-i mai auzea ce vorbeau, iar vorbele sale nu mai puteau fi înțelese. Cu ajutorul unei crete, Cucoaneș scrie pe o tablă că „e bine” și le arată apoi
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
și apoi, zice el, ar fi abandonat-o pentru că mai mult le încurca. Cred și eu că le încurca!...”" Potrivit lui Alex Ștefănescu, autorul nu aprofundează această explicație, fiind interesat mai mult de situația pitorească decât de senzaționalismul științific. Analizând evoluția inginerului Eugen Cucoaneș, criticul literar Carmen Mușat considera că personajul abandonează Cultura și se reintegrează în Natură (traseu invers față de cel urmat de Dumitru din „O fotografie veche de 14 ani”), depășindu-și condiția de om în urma unui accident biologic straniu
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
sunete, simțind că toate obiectele care îl înconjoară au un puls (asemănător cu ticăitul ceasului) care bate regulat. Ascuțirea simțurilor determină o conștientizare a faptului că lumea este vie, fiecare moleculă vibrând și pulsând. Pe măsură ce procesul de creștere evoluează, fostul inginer devine o forță elementară a Naturii, pierzându-și înfățișarea și vorbirea umană și părăsind spațiul realității urbane și lumea oamenilor pentru a se integra regnului mineral, precum un personaj miraculos din folclorul universal. Provocat de autor să-și definească noua
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
lansării la apă a mineralierului, directorul general Mihai Coman (Sergiu Nicolaescu) testează o elice turnată pe șantier pentru a-i evalua performanțele tehnice. În timpul probelor, o pală a elicei se rupe, iar experimentul eșuează. Reîntors pe șantier, Coman îi ordonă inginerului Cioranu (Mircea Anghelescu) să pregătească o șarjă pentru turnarea unei noi elice care să fie mai rezistentă. Deși inginerul îi spune că nu crede în rezistența elicei, el realizează totuși o nouă șarjă cu un conținut mai mare de nichel
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
-i evalua performanțele tehnice. În timpul probelor, o pală a elicei se rupe, iar experimentul eșuează. Reîntors pe șantier, Coman îi ordonă inginerului Cioranu (Mircea Anghelescu) să pregătească o șarjă pentru turnarea unei noi elice care să fie mai rezistentă. Deși inginerul îi spune că nu crede în rezistența elicei, el realizează totuși o nouă șarjă cu un conținut mai mare de nichel și care este superioară din punct de vedere tehnic celei produse anterior. Coman cere aprobarea ministerului pentru a monta
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]