45,675 matches
-
la Lucerna, în lungile noastre călătorii pe Rigi. N-am încetat să scriu, am zgâriat în fiecare zi pielea albă a hârtiei, am desenat cu spontaneitate suprarealistă pe cearșafuri îmbibate de sucul iubirilor noastre, totuși fumatul nu mă părăsește ușor! Parcă ar cere să se pună ceva nou în locul său. Ceva la fel de frumos ca și fumul, cu blana lui alb-azurie! Ieri am cumpărat o sticlă de cognac Courvoisier, 40 de grade, culoare de aramă, blană de tigru cu dungi negre și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Si minor și Fantasia în Do minor. Delir de paradis în aer până când vecinii, îngreunați de prea mult băut și cântat gregar, ne-au bătut în țevile caloriferului. Am vorbit despre René, am citit prima lui scrisoare în care stă parcă scris tot ce urma să se întâmple mai târziu în timp. Ingrid a plecat acasă pe la ora două, avântându-se neînfricată pe străzile pline de bețivani reptilini. Am rămas singură să sting candelabrele noastre, să meditez la timpul înțeles prin
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
După cititul scrisorii îmi cercetez chipul în oglinda de la baie. Scrutez adevărul din apa întunecată a ochilor mei. Încerc să găsesc un răspuns la întrebarea esențială: cine sunt? Știu atâtea lucruri neesențiale despre mine. Uneori, într-o clipită sunt luminată parcă de o incunabulă din cartea vieții, despre care se vorbește în Biblie. „Tinctura” sfintelor din familia mamei mele strălucește și în mine. Îmi vine să urlu: Doamne, păstrează-mă în iubirea Ta! M-aș bate cu pumnul în coșul pieptului
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mers mai departe și ne-am așezat în iarbă, privind cum pășteau liniștit turmele. Munții se vedeau în depărtare, albăstrui, deasupra lacului din care se înălțau aburi de răcoare. Aveam senzația că puteam ieși și intra din nou în timp. Parcă aveam cheia timpului. Deodată văd că René era cu picioarele goale, lucru care m-a uimit mult. Am spus numai că ar trebui să-și cumpere pantofi noi, aceeași marcă italiană, Testoni, pe care el a apreciat-o încă din
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
revoluție din România a luat mințile românilor de aici. Există deja două partide care-și propun să lupte pentru democrație în patria abandonată. Aceste partide sunt la cuțite, ca și cum scopul lor ar fi altul. Furioasa stare de spirit a membrilor parcă reflectă (ca o oglindă deformată) veninul și șuvoiul de înjurături din presa română. Nu fac parte din nici un partid. N-am fost niciodată implicată în vreo mișcare politică. M-am ocupat mai ales de munca mea. Ca jurnalist, am făcut
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
catastrofă pe Pământ. În satul mamei mele, Văleni, se trăgeau clopotele și femeile și bărbații observau castitatea ca pe un sacrificiu profund pentru a influența pozitiv mersul astrelor, crezând că pot evita catastrofa cosmică. Moralitatea lor se oglindea în cer, parcă prevenindu-i pe cei doi îndrăgostiți, fratele și sora. Îmi place să recitesc despre acest mit în sublimul studiu comparativ Basmele românilor, scris de incomparabilul savant care a fost Lazăr Șăineanu. Aici, în Suedia, Luna e un bărbat, și Soarele
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Ființele cu care mi se încrucișează viața corespund sau nu interesului meu, afectivității mele exaltate, totuși există concret-abstract, intrând sau insinuându-se, ca în vise de noapte, în tot ce scriu eu. Prin ce fel de poartă? Și cum? Ele parcă au aceeași plasmă cu mine și aceeași structură supersensibilă a nervilor. Se pot naște prin cap, hibrizi ai viselor diurne. Trăiesc o viață dublă cu mortul meu. „Trecutul” din textele lui René adresate mie mă umple de o energie fără
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pus mâna lui frumoasă peste mâinile mele spunând numai: „O să fie bine, ai să vezi!”. În trenul urât, cu vagoane rău mirositoare, am fost treziți la miezul nopții de vameșii de la graniță, care ne-au scotocit în bagaje, acuzându-ne parcă pentru tot ce nu făcusem. După plecarea lor eram epuizați, murind de sete. Profesorul Papu mi-a oferit puțină țuică, am băut, discutând apoi până în zori despre Ecleziast. Era vorba despre un text pesimist, negând viața. Autorul lui trăia un
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
doua oară. Meditațiile lui Marcus Aurelius au stat mereu pe noptiera mea, alături de manualul lui Epictet. Împăratul filozof m-a instruit de mult cu înalta lui melancolie: el avea tot, resimțind marele vid, invocând ajutorul filozofiei, ridicat precum calul său parcă împotriva mizantropiei, frica de moarte, sentimentul nimicniciei, deznădejdea, monotonia lungă a vieții, a fugii misterioase a timpului, și deasupra tuturor: neputința umană. M-au consolat mereu eforturile împăratului filozof de a reconcilia autonomia individului și legătura lui secretă cu universul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ceața din prezenta absență a celor plutind deasupra celor vii, cei care trăiseră odată, nepărăsind vreodată locurile sau fiind în același timp pretutindeni. Ruinele Colosseumului erau intacte, lăsând vederii mâna timpului fasonând, ameliorând ce era orgoliu în arta oamenilor. Ceața parcă mă învăța despre adevăratul spirit al măreției. Arcurile de triumf, al căror număr nu l-am știut vreodată, făceau porți de aer, adevărate sculpturi de vibrații și irizări, punând în umbră arta arhitecturii în piatră, îndelung gândită de oameni. Era
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mă învăța despre adevăratul spirit al măreției. Arcurile de triumf, al căror număr nu l-am știut vreodată, făceau porți de aer, adevărate sculpturi de vibrații și irizări, punând în umbră arta arhitecturii în piatră, îndelung gândită de oameni. Era parcă pusă în lumină adevărata proporție a ideilor în comparație cu tot ce trecea dincolo de gânduri și sentimente. Arco di Tito, Arco di Settimo Severo, Arco di Galieno, Arco di Druso (cu iarbă bogată ca un păr prerafaelit), Arco di Costantino și Arco
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
care fusese profund scandalizat și revoltat de comportarea colegului său. După câteva zile mi-am luat zborul spre nord, promițându-i domnului profesor că mă voi întoarce în țară peste o săptămână. La Copenhaga, lumina era alta, ca și lumea, parcă vâslind într-o ceață boreală plină de vise și coșmaruri. Era basm și realitate imposibilă, la fel ca și în viața mea și a lui René. Am vizitat casa lui Andersen și apoi pe aceea a lui Kierkegaard, apoi expoziția
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
-mi și mie aceeași ambiție felină, de a nu accepta decât înălțimile. Aceste feline sunt purtătoare de gânduri, stârnind stări speciale, făcând posibil în aer gustul pentru filozofie. Corpul meu, când țin în poală o pisică, se transformă brusc, devenind parcă o prelungire a corpului felin- de aceea sunt linsă și eu când ea își face minuțios toaleta. A toarce nu înseamnă deloc a moțăi, ci mai degrabă o ruminare de gânduri dintre cele mai secrete. Povestea lui Hoffmann despre cotoiul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
eșuat, și atunci s-a ales războiul - fără ca nimeni să-și aducă aminte că războiul nu rezolvă conflictele, ci numai rănește adânc întreaga umanitate -, în scopul de a-l zgudui și a-l pune pe spiralele conștiinței înalte. Creierul meu parcă s-a detașat într-o curbă a lui Arhimede, un labirint ciudat în care gândurile venind din altă parte se plimbă neliniștite. Am citit cartea lui Johan Huizinga despre Erasmus și reflectez, făcând treburile casnice, la vina lui Cain, din
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
apoi despre faptul că a abandonat complet poloneza pentru a face loc deplin suedezei. Lucru pe care eu nu-l pot face și care mă umple de angoasă pentru că sunt obligată să trăiesc mai departe schizofrenic, cu două limbi care parcă luptă pentru supremație. N-aș putea să „extirp” niciodată limba maternă, pentru că ea ține chiar de sufletul meu. Se spune pe bună dreptate că natura este fața lui Dumnezeu, și limbile sunt sufletele popoarelor, prin care ele își exprimă chiar
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
orice copil născut duminica. Dar azi m-am hotărât să mă duc la Norrakyrkogården, să-i vorbesc puțin lui René și acolo, pentru că tăcutele mele convorbiri cu portretul lui riscă să devină rutină. Merg cu pas alert pe Sveavägen și parcă mă văd din afară, am început să vorbesc cu Dumnezeu, și o eventuală convorbire la mormânt mi se pare superfluă. Îi spun Lui că am nevoie de El în fiecare clipă, că știu că limba Lui întrece orice gândire, dar
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
am observat castanii mari care flanchează drumul de o parte și alta: din arbori cădeau frunze visătoare, începuse „plecarea frunzelor”, mi-am zis. Mai erau și alți arbori: pruni sălbatici, tei și alții neidentificabili, dar castanii își trimiteau frunzele palmate parcă direct pe trecători, deci și pe mine. Erau „mâinile” castanilor peste capul și umerii mei, erau mângâierile pe care nu le primisem de mult în viața mea ascetică. Era poate chiar felul Lui subtil, poetic, interior de a-i mângâia
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cade bine pe nervii mei, inspirându-mă. Într-un vis mă aflam pe locul unde tata s-a aruncat în aer - erau pânze negre pe pervaz și în ferestre. Era ziua lui de naștere. În realitate: mari demonstrații la București. Parcă m-aș găsi printre ei, deși am luat un alt drum în viață. Am început să scriu poeme din nou, în suedeză. Umbrele lumii ca aureole peste animate și inanimate. Despre lumina în drum peste lumina albă a altui cer
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în general, de pierderea vieților omenești care sunt părți dintr-un corp mai mare al umanității. Azi-noapte, din nou cu René, în pat. N-am mai citit din scrisorile lui pentru că ele m-au contaminat cu iubirea veche, transformându-mă parcă în prezent într-o persoană necunoscută. Dar textele lui sunt prețioase și din alte puncte de vedere: franceza lui e unică, traducerea mea, cât de mult m-aș strădui, nu egalează niciodată originalul. Am primit hârtiile pentru donarea de organe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Carol al XII-lea. Birgitta (Trotzig) a venit să mă ia, povestindu-mi că Agneta (Pleijel) și Maciej (Zaremba) vor divorța. El a întâlnit o iubire din copilărie... Agneta a venit și ea la seara de poezie, foarte schimbată, dar parcă și mai frumoasă în durerea ei. Am recitat cu mare emoție. Maciej a apărut și el, plecând împreună cu Agneta. 30 aprilie. Agneta Pleijel și mama ei, Sonia, în vizită la mine. Am vorbit mult despre tirania iubirii, de teroarea în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
limbă în care totul e necunoscut, dar cu atât mai mult palpitant. Chiar dacă ar fi să mă pierd în aventura serioasă, voi avea avantajul de a fi fost în cuvinte și într-o altă stranie sensibilitate care m-a apropiat parcă și mai mult de limba mea maternă! Sau acolo unde, într-un imens „ceaun”, se fierb la roșu toate limbile! 19 iunie. Chiar și în vis „lucrez”, vreau să umplu cuvinte necunoscute cu „mine”. Habar n-am ce este acest
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
devine și el și mai bolnav. Vrea să mă vadă mereu, pentru că i se pare că eu îl „vindec”. Cum? Poate vorbind în acea limbă în care se înfășura orașul nostru București, ca în crisalida unui fluture mare. August Lumina parcă s-a schimbat brusc, seamănă și mai mult cu mierea florilor de salcâm. Toată noaptea am fost cu René în cimitir, eram parcă în cimitirul din Lucerna, cel din jurul catedralei, cu arbori de sute de ani. Coborând spre centrul orașului
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
acea limbă în care se înfășura orașul nostru București, ca în crisalida unui fluture mare. August Lumina parcă s-a schimbat brusc, seamănă și mai mult cu mierea florilor de salcâm. Toată noaptea am fost cu René în cimitir, eram parcă în cimitirul din Lucerna, cel din jurul catedralei, cu arbori de sute de ani. Coborând spre centrul orașului ne opream des să citim pietrele funerare. Uneori eram chiar cu Lionel, căutând anumite inscripții în care se scria că morții s-au
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
început. Eu nu aștept nimic de la nimeni, mereu dorind dureros să fie „cel care iubește”, imitându-l pe „Amantul Ceresc”, amantul sufismului despre care scrie sublim Attar (în Conferința păsărilor), text de care nu mă mai satur. E vorba acolo parcă de setea mea de iubire, de erorile mele regretabile, de dorința mea de a nu mă rătăci, a găsi drumul către „Iubitul iubiților”. În marea tradiție a poeziei arabe sentimentele se exprimă atât de puternic și memorabil. Ce păcat că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
nu mă rătăci, a găsi drumul către „Iubitul iubiților”. În marea tradiție a poeziei arabe sentimentele se exprimă atât de puternic și memorabil. Ce păcat că acest fel de a simți e necunoscut de marea masă a cititorilor occidentali, rămânând parcă numai privilegiul marilor cărturari, cum ar fi traducătorul lui Attar în suedeză, Erik Hermelin, și al altora în marile limbi europene. E o zi însorită, am deschis toate ferestrele marelui apartament, ca să comunicăm și cu restul lumii, când vom petrece
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]