46,103 matches
-
ereditare ale unui individ sau ale unei populații”18. O altă școală de gândire s-a dezvoltat simultan În cadrul unui grup de intelectuali germani ce erau interesați de definirea problemelor curente ale societății În care trăiau În parametrii unor constructe rasiale. Unii dintre reprezentanții de notorietate ai acestui grup, care au avut un impact major și asupra dezvoltării conceptelor eugenice În România, au fost Alfred Ploetz, Ernst Rudin și Friz Lenz. Ei considerau că soluția pentru problemele sociale era separarea populației
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acestui grup, care au avut un impact major și asupra dezvoltării conceptelor eugenice În România, au fost Alfred Ploetz, Ernst Rudin și Friz Lenz. Ei considerau că soluția pentru problemele sociale era separarea populației sănătoase de cele degenerate folosind delimitări rasiale mai degrabă decât sociale, educaționale sau pur medicale 19. Mai mult, ei Împărtășeau atitudinea negativă față de efectele progresului material necontrolat din secolul al XIX-lea și foloseau noua știință a eugeniei pentru a-și construi argumentele critice la adresa economiei laissez-faire
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
intelectual din România a dat naștere, În același timp, unei biopolitici care era foarte diferită de igiena rasei, susținută de naziști. Cele mai importante două aspecte ale divergenței se refereau la importanța diminuată pe care eugeniștii români o acordau purității rasiale și la evidențierea mult mai accentuată a educației și a folosirii măsurilor voluntare, mai degrabă decât coercitive, ca instrumente de realizare a Îmbunătățirilor eugenice. Ideologia eugenistă a noului stat se disocia de alte Încercări de a oferi o perspectivă coerentă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a demonstra un puternic sentiment al responsabilității față de viitorul națiunii și o bună specializare tehnică În domeniul specific În care dorea să lucreze. Printre atributele conducerii tehnocrate imaginate de Moldovan, eficiența era mult mai importantă decât puritatea etnică sau rasială. Folosirea impozitării și a bugetului de stat pentru a redesena contururile comunității politice era o perspectivă total nouă În România. Până atunci, cea mai importantă prioritate fusese apărarea, iar aspectele legate de subvenționarea dezvoltării industriei și a modernizării agriculturii deveniseră
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
menținut o relație de simpatie pasivă și nu au formulat niciodată critici susținute unul la adresa celuilalt. Deja În 1941 Însă, Manoilescu devenise mai interesat de perspectiva eugenistă propusă de Iordache Făcăoaru și Își exprima aprecierea pentru lucrările acestuia despre structura rasială a populației din România și pentru discuția lui Făcăoaru despre superioritatea rasei ariene 68. Ideile lui Moldovan se apropie și de cele ale lui Nichifor Crainic, mai ales despre etnocrație și ortodoxism. De fapt, dat fiind că lucrările lui Crainic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Germania: „Era nevoie de un atare ideal șde puritate rasialăț pentru a scoate Germania din decăderea și rușinea În care ajunsese din vina unei conduceri acuzată de Înstrăinare”. Moldovan continuă să ofere argumente de absolvire a Germaniei, arătând că puritatea rasială nu avusese, În cele din urmă, un rol atât de important În „educație, economie, eugenie sau demografieș...ț, care au fost toate bazate nu pe politica rasială, ci pe cea etnică sau mai degrabă pe o politică biologică”77. Comentariile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înstrăinare”. Moldovan continuă să ofere argumente de absolvire a Germaniei, arătând că puritatea rasială nu avusese, În cele din urmă, un rol atât de important În „educație, economie, eugenie sau demografieș...ț, care au fost toate bazate nu pe politica rasială, ci pe cea etnică sau mai degrabă pe o politică biologică”77. Comentariile lui Moldovan par să legitimeze implicit rasismul ca pe un aspect inocent al eugeniei. Atitudinea sa precaută față de antisemitismul german are Însă o tonalitate disonantă În contextul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniei. Atitudinea sa precaută față de antisemitismul german are Însă o tonalitate disonantă În contextul În care România aceleiași perioade avea câteva legi aprobate ce excludeau explicit evreii de la drepturile cetățenești pe criteriul sângelui - cu alte cuvinte, pe baza identității lor rasiale. La momentul când Moldovan scria despre subcurentul rasist din cadrul mișcării eugeniste germane, nu exista În România nici o voce puternică, demnă de luat În seamă, care să se opună antisemitismului din viața publică românească. Evaluarea precaută pe care Moldovan o face
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mers mai departe decât orice alt adept al ideilor eugeniste din România În susținerea măsurilor eugenice coercitive, o poziție care Îl apropie mai mult de mișcarea nazistă decât de cea a eugeniștilor români. Făcăoaru era convins de importanța așezării inegalității rasiale În centrul politicilor și organizării statului eugenic. În același timp, el nu Încerca să adapteze astfel de idei la particularitățile națiunii române, așa cum o făcuse Moldovan. Făcăoaru era interesat doar de identificarea metodelor celor mai eficiente de a promova interesele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cum ar arăta un program comprehensiv de reorganizare a statului pe principii eugenice. Ceva mai târziu Însă, În noiembrie 1936, Banu a susținut o conferință la Academia de Medicină din București, În cadrul căreia a prezentat „Principiile unui program de igienă rasială”, adoptând astfel terminologia prevalentă la acel moment În Germania. În cadrul acestei conferințe, Banu Încerca să demonstreze că un astfel de program era imperativ necesar, argumentând cu imaginea unei „competiții brutale” Între națiuni Într-o eră a „egoismului rasial”102. Statul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de igienă rasială”, adoptând astfel terminologia prevalentă la acel moment În Germania. În cadrul acestei conferințe, Banu Încerca să demonstreze că un astfel de program era imperativ necesar, argumentând cu imaginea unei „competiții brutale” Între națiuni Într-o eră a „egoismului rasial”102. Statul trebuia să devină autoritatea centrală În controlarea implementării acestui program: „Principalul responsabil cu adoptarea tuturor măsurilor necesare protejării familiei și a căminului este statul”103. În opinia lui Banu, pașii prioritari erau centralizarea instituțiilor statului și mobilizarea organizațiilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În totalitate cu măsuri de igienă socială care sunt exprimate În crearea de instituții corecționale”104. Accentul pus de Banu pe empirism mai degrabă decât pe considerații teoretice se reflectă și În metodologia folosită pentru a enumera problemele de igienă rasială. El folosește adesea date statistice referitoare la aspectele cantitative și calitative ale sănătății românilor, pentru a putea realiza o comparație cu situația altor națiuni europene. Utilizarea graficelor sau a datelor numerice oferea, În discursul științific al epocii, un fundament mult
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
corecte, și nu În termeni de identificare și izolare a amenințărilor fatale la adresa sănătății națiunii. În același timp, el consideră și că sterilizarea este justificată de „argumente de natură biologică șștiințificăț”106. Banu prezenta o interpretare aparent nepartizană a teoriilor rasiale, respingând argumentele unor autori precum Chamberlain și Rosenberg, pe care le considera rasiste și neștiințifice, dar acceptând „o definiție somatică a rasei” ca fiind o colecție de caracteristici biologice particulare, stabile (ereditare), cum ar fi grupa sanguină 107. Banu Încerca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
particulare, stabile (ereditare), cum ar fi grupa sanguină 107. Banu Încerca să dea o definiție „obiectivă” conceptului de rasă, astfel Încât să nu poată fi acuzat de rasism. L’Hygiène de la race nu a acordat un spațiu foarte larg definirii caracteristicilor rasiale și a consecințelor morale ale acestor definiții. O astfel de poziție pare Însă nesinceră dacă luăm În considerare faptul că Banu a ales să facă parte din guvernul Goga-Cuza, În 1937108. Banu a preferat să-și concentreze argumentele mai mult
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu Își exprimau sprijinul pentru folosirea de către stat a forței ca mijloc legitim de asigurare a sănătății națiunii viitoare. De-a lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre problema evreilor, dintr-o perspectivă rasială sau eugenistă. În același timp, nici măcar unul dintre adepții eugeniei nu a criticat legile antisemite din 1940. Discursul eugenist a redefinit granițele statului, extinzând prerogativele și puterile statale În interiorul comunității, cu prețul reducerii drepturilor individuale. În același timp, eugeniștii erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și rareori pretindeau că sunt români „autentici” ca să obțină o poziție mai bine integrată În societatea românească. Această opinie este semnificativă din cauza insistenței lui Manuilă de a defini evreii ca pe o comunitate cu o identitate biologică sau chiar una rasială. De aceea, el era În favoarea unui control mai mare al proprietăților și comportamentului populației evreiești, pentru a putea să folosească mai bine aceste resurse pentru nevoile mai largi ale statului român, măsură care a fost, În cele din urmă, aplicată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de-al doilea război mondial relevă un aspect al ideilor lui Manuilă care nu a fost explorat deloc până acum65. În aceste articole, Manuilă se exprima În termeni puternic rasiști: Problema țigănească este cea mai importantă, acută și gravă problemă rasială a României... Tipul antropologic al Țiganului trebue definit ca un tip indesirabil, care nu trebue să influențeze constituția noastră rasială... Tipurile cari au ajuns În locuri de conducere și au săvârșit crime politice, cu totul străine de structura mentală și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În aceste articole, Manuilă se exprima În termeni puternic rasiști: Problema țigănească este cea mai importantă, acută și gravă problemă rasială a României... Tipul antropologic al Țiganului trebue definit ca un tip indesirabil, care nu trebue să influențeze constituția noastră rasială... Tipurile cari au ajuns În locuri de conducere și au săvârșit crime politice, cu totul străine de structura mentală și morală a sufletului românesc, sunt de vădită origine țigănească... Amestecul țigănesc În sângele românesc este cea mai disgenică influență care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În programele sale de asistență medicală și de comportament iresponsabil, pentru că lăsa unele probleme critice de sănătate ale populației să Își urmeze, pur și simplu, cursul natural, argumentând că astfel de fenomene reprezentau, În același timp, o modalitate de „selecție rasială”. Pentru Vaida-Voevod, o astfel de atitudine era o expresie a tiraniei și corupției politice. În consecință, el Își exprima sprijinul pentru crearea unui Minister al Sănătății care să trateze problemele de sănătate ale națiunii Într-o manieră mai responsabilă și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că cea mai importantă publicație eugenistă din România nu tratează deloc o problemă de sănătate publică de asemenea proporții sugerează că și printre cei care nu susțineau politicile din Transnistria erau la fel de răspândite opiniile despre ierarhia etnică sau poate chiar rasială a problemelor de sănătate din România. Ceea ce nu Înseamnă Însă că adepții eugeniei au fost parteneri ai statului În Holocaust Într-o măsură comparabilă cu rolul medicilor din Germania, care au participat activ la elaborarea și aplicarea Soluției Finale. Există
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Manoilescu, cea mai importantă voce a corporatismului În România, a devenit ulterior bine cunoscut la nivel mondial prin analiza pe care o face economiilor subdezvoltate din țările aflate la periferie. Vezi Love, Crafting the Third World. 68. Mșihailț Mșanoilescuț, „Date rasiale românești”, Lumea nouă, vol. 10, nr. 5-8, mai-august 1941, pp. 282-283. 69. Crainic nu face referiri explicite la astfel de influențe. El menționează numele altor autori a căror influență o recunoaște, dar acest grup nu include numele nici unui promotor al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
p. 567. 111. Banu, Sănătatea, p. 519. Capitolul 4 Ierarhii naturale și valori naționaletc "Capitolul 4 Ierarhii naturale și valori naționale" 1. În Statele Unite abordarea relațiilor sociale era, În general, determinată de interese locale, precum politicile antiimigrare sau problemele relațiilor rasiale, În timp ce În Marea Britanie preocupările legate de conflictele dintre clase prevalau În raport cu alte relații sociale. Pentru Statele Unite, vezi Larson, Sex, Race, and Science; pentru Marea Britanie, vezi Mazdumar, Eugenics and Human Failings. În Germania, Înainte de 1933, exista o mai mare diversitate În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Dominic Stanca, „Lupta contra prostituției”, Societatea de Mâine, vol. 2, nr. 32-33, 9-16 august 1925, p. 573. 60. Râmneanțu și David, „Cercetări asupra”. 61. Petre Râmneanțu, Expunere de titluri și lucrări științifice, Cluj, 1942, p. 5. 62. Iordache Făcăoaru, „Amestecul rasial și etnic În România”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 9, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1938, p. 282. 63. Făcăoaru, „Norme eugenice”. 64. Sabin Manuilă, „Comandamentele rasiale și politică de populație”, România Nouă, vol. 7, nr. 17, 26 octombrie 1940, p. 3
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Râmneanțu, Expunere de titluri și lucrări științifice, Cluj, 1942, p. 5. 62. Iordache Făcăoaru, „Amestecul rasial și etnic În România”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 9, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1938, p. 282. 63. Făcăoaru, „Norme eugenice”. 64. Sabin Manuilă, „Comandamentele rasiale și politică de populație”, România Nouă, vol. 7, nr. 17, 26 octombrie 1940, p. 3. 65. Portretul lui Manuilă pe care Îl prezintă aproape toate analizele istorice ale operei sale este acela al unui gânditor tolerant, rațional, echilibrat, Într-un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lui Sabin Manuilă și Wilhelm Filderman, The Jewish Population in Romania during World War II, Fundația Culturală Română, Iași, 1994; Sorina Bolovan și Ioan Bolovan (eds.), Sabin Manuilă. Istorie și demografie, Fundația Culturală Română, Cluj, 1995. 66. Sabin Manuilă, „Problema rasială a României”, România Nouă, vol. 7, nr. 41, 22 noiembrie 1940, p. 5. 67. Simion Mehedinți, Întrebări, București, 1942, pp. 255-256. 68. Nicole Hahn Rafter, Creating Born Criminals, University of Illinois Press, Urbana, 1997. 69. În general, această viziune era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]