4,529 matches
-
două idei: a) copilul nu trebuie pregătit pentru viața pământeană, ci pentru viața veșnică, în lumea de apoi; b) actul educativ are o funcție sfântă, aceea de purificare și înălțare spirituală. Prin educație, copiii trebuie pregătiți să-și domine pasiunile, înclinațiile primejdioase și să urmărească în viața lor doar scopuri conforme ideii de bine. De aceea, mult mai important este să le predăm copiilor arta de a trăi bine ( desigur, este vorba de o viață dusă în acord cu principiile creștine
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
educației la individualitatea copiilor. O educație bazată pe intuiție, adică pe cunoașterea și trăirea faptelor. Învățământul nu trebuie să fie obositor, constrângător și rutinier, ci atractiv, plăcut. În acest sens, este necesar să li se cultive copiilor curiozitatea liberă și înclinațiile spre activitățile ludice. Învățătorul își poate stimula elevii la descoperire personală, ceea ce solicită din partea lui entuziasm, talent și tact pedagogic. În concepția sa, orice acrivitate instructiv educativă trebuie să fie o investigație, care se bazează pe spontaneitatea copiilor și pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cruce asupra lui, mama va obișnui copilașul, pe măsură ce trece să-și facă semnul sfintei cruci și să se roage în fața sfintelor icoane. După vârsta de patru ani, copilul începe să-și pună unele întrebări. Interogațiile copilului trădează într-un fel înclinația înnăscută a ființei de a se raporta la Ființa supremă. „De ce”-ul acestei vârste poate fi o mărturie a înclinației invocate. El își pune întrebări de felul: „de unde vine ploia?”, „cine a făcut lumea?”, „cine ne-a făcut?”. Dorința de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sfintelor icoane. După vârsta de patru ani, copilul începe să-și pună unele întrebări. Interogațiile copilului trădează într-un fel înclinația înnăscută a ființei de a se raporta la Ființa supremă. „De ce”-ul acestei vârste poate fi o mărturie a înclinației invocate. El își pune întrebări de felul: „de unde vine ploia?”, „cine a făcut lumea?”, „cine ne-a făcut?”. Dorința de cunoaștere este mare, dar puterea de înțelegere a marilor probleme este încă mică. Important este ca educatorul să dea un
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
diriginte face parte din conducerea clasei. Cunoscându-i regulile de organizare și valorile, el poate influența grupul clasă spre împlinirea scopurilor constructive, în deosebi din punct de vedere moral. Este suficient ca acesta să ofere câmp cât mai larg dezvoltării înclinațiilor sociale pozitive ale elevilor (respectul, curajul moral, iertarea, toleranța, generozitatea) și să intervină cu tact și discreție pentru a perfecționa ceea ce ei, cu puterea lor limitată, pot realiza doar imperfect. III. Strategia didactică utilizată pentru dezvoltarea comportamentului moral-religios la copii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care să se înscrie. Sunt avute în vedere o mulțime de considerente: tipul de profesie, posturile disponibile la terminarea facultății, condițiile de muncă și de viață asociate cu respectiva profesie, dificultățile examenului de admitere, dificultatea în sine a facultății, propriile înclinații și capacități. Eliminând o mulțime de posibilități ca nesatisfăcătoare, tânărul nostru se află în fața alternativei medicină/ comerț. Medicina îi oferă posibilitatea unei profesii deosebit de interesante, asociată cu un înalt prestigiu social, cu condiții de muncă și viață deosebit de atractive. Examenul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
impusă odată cu pleiada următoare, simbolistă, de poeți. Cu ezitări și obscurități, câteva tălmăciri (din Hugo, Petöfi, Leopardi sau Catulle Mendès) nu trec de faza sârguinței juvenile. Tenace, D. forțează intrarea în Parnas până în preajma celui de-al doilea război; cu înclinații de moralist, cultivă maxima și paradoxul, pastelul neoclasic, catrenul umoristic. Produce, cu elan artizanal, pantume în special (ceea ce speră, cu naivitate, să-l singularizeze în peisajul literar), rondeluri și sonete, modeste altfel și departe de turnura impecabilă ce o pretinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
sescom/pdf/s13/s13-141-id.pdf 119 ***-Presiunea fiscală În Romania. Evaziunea fiscală. Căi și modalități de combatere și prevenire a acestui fenomen, www.biblioteca.ase.ro 125 sunt: masa materiei impozabile, aportul aparatului fiscal, rata de impozitare, civismul fiscal, sau Înclinația spre evaziune, etc. Se admite, deci, că mărimea veniturilor fiscale, respectiv a impozitelor Încasate nu rezultă doar din masa impozabilă și din rata de impozitare a ei, ci sunt influențate și de factori comportamentali. Astfel, Înclinația spre evaziune este dată
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impozitare, civismul fiscal, sau Înclinația spre evaziune, etc. Se admite, deci, că mărimea veniturilor fiscale, respectiv a impozitelor Încasate nu rezultă doar din masa impozabilă și din rata de impozitare a ei, ci sunt influențate și de factori comportamentali. Astfel, Înclinația spre evaziune este dată de raportul dintre partea din materia impozabilă sustrasă de la impozitare și masa impozabilă totală, determinată conform normelor legale. Altfel spus, veniturile fiscale Încasate la buget depind și de proporțiile Înclinației spre evaziune, respectiv spre civismul fiscal
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
influențate și de factori comportamentali. Astfel, Înclinația spre evaziune este dată de raportul dintre partea din materia impozabilă sustrasă de la impozitare și masa impozabilă totală, determinată conform normelor legale. Altfel spus, veniturile fiscale Încasate la buget depind și de proporțiile Înclinației spre evaziune, respectiv spre civismul fiscal, iar unele studii arată că, de regulă, cu cât crește presiunea fiscală, cu atât va scădea civismul fiscal (chiar și numai din spirit de conservare) și va crește Înclinația spre evaziune. Așadar, prin intermediul impozitelor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
buget depind și de proporțiile Înclinației spre evaziune, respectiv spre civismul fiscal, iar unele studii arată că, de regulă, cu cât crește presiunea fiscală, cu atât va scădea civismul fiscal (chiar și numai din spirit de conservare) și va crește Înclinația spre evaziune. Așadar, prin intermediul impozitelor, o parte Însemnată a produsului intern brut este prelevată și se concentrează la dispoziția statului pentru finanțarea cheltuielilor publice, dând expresie directă fiscalității ca ansamblu de procese de redistribuire a PIB. Astfel, atât În mediul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
utilizabile În condiții specifice poate reprezenta o soluție viabilă pentru atragerea investițiilor străine Într-o țară sau alta. În același timp, promovarea selectivă a diverselor metode de amortizare a activelor imobilizate, implicând plata unui impozit pe profit mai mic, stimulează Înclinația spre investiții a agenților economici și favorizează modernizarea echipamentelor și instalațiilor de lucru ale acestora. Din aceeași perspectivă se manifestă și acordarea de reduceri ale cotei de impozitare sau scutirea totală de la plata impozitului pe profit care are loc În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
urmare a majorării cotelor de TVA (sau renunțării la regimurile derogatorii de la cota standard) poate rezulta o sarcină fiscală din TVA excedentară, care duce la scăderea surplusului consumatorului localizată cu precădere la categoriile de gospodării cu venituri mici la care Înclinația spre consum este mai mare. Totodată, se justifică a avea În vedere că datorită sarcinii fiscale excedentare produsă de o creștere a cotei medii ponderate a TVA Încorporată În bunurile cumpărate de gospodării, se poate Înregistra o pierdere pe ansamblul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiind o funcție liniară de volumul producției. Costurile fixe (CF) sunt redate printr-o dreaptă paralelă la axa absciselor, iar costurile totale (CT), obținute din Însumarea costurilor variabile și a celor fixe, sunt reprezentate printr-o dreaptă care are aceeași Înclinație cu dreapta costurilor variabile. Considerând prețul de valorificare a producției neschimbat, pentru o perioadă foarte scurtă de timp, veniturile totale (VT) derivate din valorificarea producției se reprezintă printr-o dreaptă a cărei ascensiune este mai rapidă decât a costurilor totale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impozitele necesare finanțării acțiunilor și obiectivelor cu caracter public asumate de guvern. 372 Concomitent, Însă, sunt necesare soluții de optimizare a proporțiilor prelevărilor fiscale și prin raportarea la alte corelații ale acestora, cum sunt cele cu volumul investițiilor sau cu Înclinația de a munci și În final cu proporțiile activității creatoare de valoare și dezvoltării economice și sociale a colectivităților umane. Sub acest aspect, deși vizează direct variația Încasărilor fiscale În funcție de rata (cota) impozitării venitului, se consideră a fi deosebit de reprezentativă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În unele cazuri, mișcări de protest sau revolte. 237 Hoanță N., Economie și finanțe publice, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 165 381 La rândul lor, limitele de ordin economic țin de faptul că prelevările obligatorii pot avea ca efect frânarea Înclinației spre muncă, economii și investiții, precum și slăbirea spiritului Întreprinzător, toate cu impact negativ major asupra dezvoltării economice și sociale. În fine, sub aspectul compensațiilor induse de presiunea fiscală, se consideră că acestea se manifestă ca limite prin faptul că pe seama
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
s-a prezentat similar și În S.U.A., la Începutul președinției lui Ronald Reagan, când cota marginală de impozitare ajunsese la 60-65%, fiind redusă ulterior la 40%. Una din consecințele negative ale progresivității impozitelor o constituie efectul său de stimulare a Înclinației de substituire a muncii cu odihna, fiind astfel un obstacol al creșterii economice. Tocmai progresia impozitului pe venitul personal devine, din ce În ce mai mult, subiect de critici și pe motiv de echitate a impozitării. Criticii cotelor progresive arată că plătitorii harnici nu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cazul În care cercetătorul adoptă poziția obsevatorului participant, pericolul este empatiazarea cu subiectul. Unde se găsește calea de mijloc? Declarațiile despre obiectivarea observatorului sunt adesea simple etichete dogmatice, imposibil de pus În practică. Soluția, cred cei doi autori, este suspendarea Înclinațiilor personale, a prejudecăților, a supozițiilor teoretice ale cercetătorului. O soluție complementară este participarea completă la viața unei colectivități opace (partid extremist, ghetou, instituție Închisă), simpla Întrevedere dovedindu-se imperfectă În unele cazuri. Aceste dileme se amplifică În cazul cercetărilor asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legilor cetății, ea păstrează destulă distanță față de cele din urmă ca să-și semnifice alteritatea radicală, destulă apariție în cel dintîi ca să facă semn. Nu se lasă girată de puterea temporală, dar nu se lasă nici uitată, stăruind la orizontul conștiințelor. înclinația noastră spre obiectivare poate socoti acest mod de manifestare ambiguu, slab, declinant, crepuscular. Dar nu e el, dimpotrivă, destul de adecvat transcendenței, întrucît e un mod paradoxal și mobilizator, sugerînd o stilistică a coprezenței contrariilor pe care creștinismul o numește apofatică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
parlamente) și ale corpurilor care nu sunt alese (organizații precum băncile centrale sau diversele instituții de control), dar care sunt indispensabile "bunei guvernanțe". (6) Ca o ironie, militând pentru deschiderea vieții politice pentru cei care nu aparțin elitei, populismul cu înclinațiile sale majoritariste și cu patosul său antielitist poate cu ușurință să conducă la o îngustare a "politicului" și prin aceasta la o contracție a spațiului efectiv al democrației. 1.5 Care sunt circumstanțele care determină efectele populismului Așa cum am argumentat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Orientarea plebiscitară a Reformiștilor a produs asemenea efecte, fapt care poate fi observat foarte bine în cazul succesorului acestui partid, Partidul Conservator care, chiar modificându-și agenda a reținut mesajul anti-elitist și anti-partide, care s-a combinat cu mai vechile înclinații plebiscitare. Așa cum s-a afirmat în capitolul introductiv, antielitismul populist, subminarea plebiscitară a instituțiilor alese și îngustarea spațiului democratic efectiv, sunt, într-un anumit fel, legate. Această sinteză și combinare a efectelor negative nu a fost la fel de dramatică sau problematică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Partidul Reformei nu a practicat excluderea retorică și nici nu a amenințat drepturile minorităților, așa cum o fac partidele populiste mai noi din Europa. În lipsa componentei rasiste, atât de importantă în discursul acestora din urmă, populismul Reformiștilor a avut totuși unele înclinații către excludere, fiind vizată populația autohtonă (de exemplu, membrii așa numitelor "Prime Națiuni") și locuitorii Québecului. Însă, principalul obiectiv al Partidului Reformei a fost acela de a recuza Statul social împreună cu noile forme de "cetățenie socială", drepturile acordate anumitor grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
se definea strict în termeni de clasă - într-adevăr, cea mai notabilă absență era cea mai mare parte din mișcarea venezueliană a muncii organizate, care a rămas legată de partidele tradiționale, precum Acțiunea Democrată (AD) -, el avea totuși o pronunțată înclinație spre clasele de jos, spre popor. În al treilea rând, și cel mai important pentru temele abordate în acest volum, chavismul a tradus în termeni neobișnuit de duri diversele tensiuni dintre populism și democrația liberală din America Latină. La fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
America Latină și le-au depășit cu mult pe cele existente deja în Venezuela. Mai mult, această implicare la nivel local s-a transformat într-o chestiune și mai vădit partizană. După cum arată Handlin și Collier (2011), cetățenii venezueleni aveau o înclinație de patru ori mai mare de participare la întâlnirile partidului lui Chávez decât la întâlnirile organizate de toate celelalte partide la un loc și erau de aproape trei ori mai predispuși să participe în activități de campanie ale partidului lui
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din afara sistemului, într-o manieră credibilă. O afirmație centrală în acest volum este aceea că populismul poate fi deopotrivă prieten și dușman al democrației: tendințele incluzive ale populismului slujesc adesea drept remediu pentru regimurile democratice existente, dar, în același timp, înclinațiile sale neliberale și hegemonice pot reprezenta o amenințare pentru respectivele regimuri. Deși împărtășim această perspectivă asupra populismului care are în mod fundamental două tăișuri, prezentăm o opinie ușor diferită. În America Latină, populismul tinde să fie incluziv, dar se democratizează rar
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]