13,635 matches
-
canalele publice (programe cu conținuturi mai puțin violente) și cele private (care exploatează mai amplu dramatizarea și spectacularizarea violenței). Violența televizată este tratată și inclusă în grilele de programare și în conținuturile programelor ca mijloc principal pentru captarea și seducerea îndeosebi a publicului adolescentin și a publicului tânăr. Graficul 2. Date sintetice Cum se remarcă, atât ca durată, dar și ca frecvență, violența ficțională a fost mediatizată mai intens decât violența reală. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Durata violenței reale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
decât radioul. Așa cum subliniau doi autori americani, Missika și Wolton, „pentru ca o societate să poată exista membrii săi trebuie să participe la un nucleu comun de simboluri care corespund unor valori, opinii, cunoștințe, experiențe.... Mijloacele de comunicare în masă și îndeosebi cel care este astăzi cel mai răspândit, televiziunea, au ca funcțiune de a reexprima, reinterpreta (sau menține) aceste simboluri comune, de a suscita altele noi, răspândindu-le și făcându-le asimilabile - de către mase de indivizi ale căror trăsături intelectuale și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Luxemburg, Irlanda, Austria, Olanda, Franța. Rolul și locul asistentului social în domeniul dependenței este subiectul abordat în capitolul 14. Asistentul social este profesionistul care ocupă un loc important în cadrul echipei multidisciplinare, alături de psiholog, medic, asistent medical, terapeut. Rolul său este îndeosebi exercitat la nivelul familial, de grup și social. Lucrarea este deosebit de utilă și o recomandăm profesioniștilor din domeniul toxicodependenței, dar și studenților de la facultățile cu profil sociouman (asistență socială, medicină, psihologie etc.). Simona PREDA Robert K. Yin, Studiul de caz
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în presa social-democrată, radicală, conservatoare sau în marile cotidiene populare, afirmându-se astfel ca unul dintre bunii condeieri din prima generație de ziariști profesioniști de la noi, animat fiind de idei sincer democratice și cumpănit patriotice. Se cuvine a fi reținută îndeosebi activitatea sa la cotidianul „Drepturile omului”, apărut în februarie 1885, la „Epoca” lui Nicolae Filipescu, lansată tot în 1885 (unde semnează „Cronica glumeață” cu pseudonimul, reluat și în anii următori, Radu Țandără), la „Lupta” lui George Panu, mutată de la Iași
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
care a asigurat, până la primul război mondial, stabilitatea și eficiența regimului politic din România, interesul crescând, către 1900, pentru soarta românilor aflați în afara hotarelor țării etc. Sunt amintite, totodată, principalele acțiuni edilitare care au schimbat în puțini ani aspectul orașului, îndeosebi în „zona centrală” (rectificarea Dâmboviței, marile bulevarde, instalarea telefonului etc.), precum și principalele evenimente cultural-artistice (spectacole și concerte, directoratul lui I.L. Caragiale la Teatrul Național, moartea lui Eminescu, apariția unor publicații etc.). O atenție marcată este acordată faptului divers din mai
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
pentru a edita în timp câteva bune serii de popularizare: „Biblioteca Lumen” (înființată în 1908), „Menorah”, „Convorbiri științifice”, „Oameni celebri”, „Orizontul”, „Probleme și idei”, „Noua colecție Lumen” ș.a. A practicat și publicistică de atitudine, cu note critice, mai rar acerbe (îndeosebi în perioada colaborărilor la „Facla”, de sub conducerea lui N. D. Cocea), alături de tabletă sau foiletonul cultural. SCRIERI: Spre Răsărit, pref. A. Steuerman, Bârlad, 1900; Copiii și cartea, Bârlad, 1901; Edison și invențiunile sale, București, 1911; Galileu, București, 1911; Lădița cu
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
AVANGARDĂ, nume generic dat unor orientări și grupări literar-artistice moderniste apărute îndeosebi la începutul secolului al XX-lea. Dacă originile metaforei „avant-gardei” coboară, după cum argumentează Matei Călinescu, până la mijlocul secolului al XVI-lea, mișcările artistice grupate sub denumirea omonimă reprezintă un fenomen al secolului al XX-lea, puternic asociat conceptului de modernitate
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
care redactase câteva sute de pagini, nuvela Romanța Moldovei și piesa de teatru Bonete albe. Proza lui B., cu subiecte pseudoistorice, inspirate de studierea documentelor vechi, își îngăduie o tratare destul de dezinhibată a sursei originare. Informația de arhivă se regăsește îndeosebi în selecția detaliilor de ceremonial și de vestimentație. În pofida unei limbi ușor arhaizante, fantezistă și barocă, acțiunea, condusă cu mână sigură, este dinamică, povestirile sunt concise, lectura agreabilă și antrenantă. Autorul are capacitatea de a reține amănuntul revelator pentru firea
BAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
versuri, la revista „Tribuna” (1964). Membru fondator al cenaclului literar studențesc „Echinox” (1967), este profund legat de gruparea revistei cu același nume. Debutează editorial, în 1971, cu volumul de poeme Marile Eleusii. Colaborează cu versuri, publicistică, proză, eseuri și traduceri, îndeosebi din literatura franceză, la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Apostrof”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis” (Satu Mare), „Ramuri”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Ateneu”, „Argeș”, „Transilvania”, „Unu” (Oradea) ș.a. Cicluri din versurile sale au
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
poezia sa apar în limba franceză (în Belgia și în Franța). B. se afirmă și ca eseist, colaborând la publicații ca „Phréatique” (Paris), „Poésie-Rencontre” (Lyon), „L’Estracelle” (Pas-de-Calais), „Le Journal des poètes” (Bruxelles), „Mémoire du XXIe siècle” ș.a. sau conferențiind îndeosebi la Bienala internațională de poezie de la Liège (1990, 1992, 1994, 1996) și la Colocviile Internaționale Blaga (Paris, 1995, 1996 și 1997), pe care le-a inițiat, textele fiind publicate în documentele fiecărei manifestări. De asemenea, scriitorul activează (din 1993) ca
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
Théâtre Porte Saint Martin; a mai jucat mici roluri, sub direcția lui Louis Jouvet, și la Théâtre Maturins, în trupa lui Georges Pitoëff. Dar, întors în țară, pe B. nu-l așteaptă decât o carieră mai curând modestă de interpret, îndeosebi în comedie, la Teatrul Național din București, Teatrul Nostru, Teatrul Municipal, Teatrul de Comedie, Teatrul Modern, ca și la teatrele naționale din Craiova și Cluj. A figurat, cu prezențe episodice, în distribuția unor filme. Este, poate, și o nevoie de
BALABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
colaborează apoi la „Tribuna liberală” (Galați), „Noua revistă olteană”, „Presa” (Giurgiu), unde publică în foileton Schițe marine. Ziarul unui pribeag, tipărit și în volum, sub titlul Din largul mărei (1906). Ulterior, se consacră carierei militare, colaborând frecvent la diverse periodice, îndeosebi pe chestiuni de marină. A tipărit, de asemenea, mai multe lucrări de popularizare. Volumul Surprize se distinge în producția momentului prin tematica preponderent marină, nu însă și prin factura versurilor. Influențele din poezia lui Eminescu și Macedonski se pierd și
BALANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285574_a_286903]
-
ceti și anume să aibă lucruri bune și folositoare”. Sumarul revistei confirmă acest program, în paginile ei republicându-se literatura marilor scriitori români, de la Vasile Alecsandri, la St. O. Iosif și George Coșbuc. Sunt reproduse, de asemenea, multe materiale folclorice, îndeosebi din aria Banatului și Transilvaniei, din colecția Jarník-Bârseanu, dar și din alte zone (balada Toma Alimoș, balada Miorița în varianta lui Alecsandri, basme de Petre Ispirescu). Suita Povestea neamului, nesemnată, face cunoscută cititorilor, într-o formă epică accesibilă, istoria românilor
BANATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285598_a_286927]
-
2002 (tabelul 3); scăderea numărului de salariați a dus la dislocarea economică a unor întregi grupuri sociale, dezagregând masiv și bulversând strategiile de viață a sute de mii de gospodării; „excluziunea selectivă” a afectat o serie de grupuri sociale particulare - îndeosebi populația de rromi, însă, în general, pe cei slab calificați profesional, tinerii până în 25 de ani și persoanele de peste 45 de ani. În consecință, s-a produs o masivă excludere de pe piața muncii salariale. Cei care au pierdut poziția salarială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
2009; - creșterea proporției nașterilor asistate de personal calificat; - stoparea creșterii, în anul 2005, a tuberculozei și începutul regresiei acesteia asupra populației; - asigurarea accesului la medicamentele de bază necesare populației, la prețuri accesibile. Excluziunea de la locuire Excluziunea de la locuire este legată îndeosebi de condițiile proaste de locuire (incluzând aici și inaccesibilitatea la utilitățile publice din pricina costurilor mari în raport cu resursele indivizilor), accesul dificil la cumpărarea/închirierea unei locuințe în mediul urban al persoanelor fără adăpost. • Supraaglomerarea. Din totalul populației, 42,8% se află
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
serviciilor în totalul cheltuielilor de consum (în mediul urban) au crescut constant: de la 14% în 1994 la 20% în 2000 și la 26,5% în 2001 (de 3,4 ori mai mari decât în mediul rural). Creșterea a fost cauzată îndeosebi de cheltuielile de întreținere, care, în 2001, reprezentau, pentru mediul urban, 55,2% din totalul cheltuielilor pentru servicii. De exemplu, în anul 2002 în zona București ponderea medie a cheltuielilor legate de locuință a fost de 61,9% (INS, 2002
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
din transferuri) și creșterea necontrolată a prețurilor la utilitățile publice furnizate de către regiile autonome. Pentru remedierea acestei situații, guvernul a alocat anual pentru sezonul rece (noiembrie-martie) o serie de fonduri destinate persoanelor cu venituri modeste. • Persoanele fără adăpost au apărut îndeosebi ca urmare a unor procese de dezinstituționalizare, cazuri de boală mentală, evacuări forțate, escrocări ale persoanelor vulnerabile, lipsa resurselor financiare etc. În România nu s-au făcut până în prezent studii sistematice pentru a cunoaște cu o mare acuratețe dimensiunea fenomenului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de locuri/paturi în adăposturi în ultima perioadă, deși vizibilă, este încă departe de a acoperi totalitatea necesităților. • Posibilitatea de a achiziționa/închiria o locuință. Tranziția a adus cu sine o creștere spectaculoasă a prețurilor locuințelor și a chiriilor percepute, îndeosebi în orașele încă active și atractive economic. Între aceste orașe, Bucureștiul și alte câteva (Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanța, Brașov) reprezintă o situație aparte. Dacă în 1990, în București, prețul mediu al unui apartament de două camere era echivalentul a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
mediu al unui apartament de două camere era echivalentul a cca 40 de salarii medii pe economie, în 2003 prețul acestuia a ajuns la 120 de salarii medii. Anul 2003 a dus la o explozie a prețurilor locuințelor ca urmare îndeosebi a introducerii creditului ipotecar. Efectele pozitive ale acestor inițiative nu le-au resimțit însă decât cei cu salarii peste medie, cei săraci fiind și mai mult excluși de la posibilitatea de a achiziționa în rate (prin contractarea unui credit) o locuință
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de producere, a traseelor de transport, a zonelor de destinație și a persoanelor implicate, pentru a se reuși, dacă nu stoparea, cel puțin limitarea acestui fenomen aflat într-o ascensiune îngrijorătoare. Pentru aceasta, Ministerul de Interne, prin structurile sale specializate - îndeosebi Poliția de Frontieră -, a luat măsuri concrete de natură să conducă la securizarea frontierei de stat și, implicit, la descoperirea și stoparea, încă din acest loc, a încercărilor de introducere în țară a drogurilor. De asemenea, prin Direcția generală de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
polemici se află în atenția lui I. M. Rașcu (Între Barbey D’Aurevilly și Gregory Ganesco. O polemică din 1867 asupra originii lui Ronsard) și a lui Al. Ciorănescu (Bibliografia unei polemici). Acesta din urmă panoramează critic discuțiile contemporane (purtate îndeosebi în „Gândirea”, „Cuvântul”, „Viața românească”, Viața literară) cu privire la „lupta generațiilor”, „misticism și spirit critic”, tradiționalism și modernism etc. După Autobiografie, Camil Baltazar colaborează cu Amintiri despre E. Lovinescu, iar Ramiro Ortiz este prezent cu evocarea Cu Coșbuc la Tismana. În
CAPRICORN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286083_a_287412]
-
din imperiul „irealității” în orizontul realului, memorialistul povestește, cu un fior al retrăirii, despre lumea de culori, miresme și forme prin care i-a fost dat să treacă. „Spectacolul anotimpurilor”, „descoperirea mării”, „vasta și luminoasa nostalgie a Moldovei”, a Iașilor îndeosebi sunt imagini și stări zugrăvite în așa fel încât culorile să cânte, lăsând să se întrezărească acele semnificații accesibile doar unui inițiat. Încrezător dintotdeauna în „virtutea cuvântului”, arhitectul de elită se arată a fi, în scrierile lui, și un prozator
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
pentru popor”, „Prietenii istoriei literare”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista istorică”, „Revista macedoromână”, „Universul literar”, „Vestitorul satelor”, „Viața românească”. Două sunt coordonatele esențiale ale activității lui C.: cea de editor și cea de istoric literar. Cea dintâi este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion Budai-Deleanu: Țiganiada (1925), publicată în „forma definitivă din 1800-1812”, și Trei viteji (1927), poem tipărit „pentru prima oară după manuscrisul original”. Ca istoric literar, bibliograf, colecționar al unei impunătoare arhive de documente, scrisori
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
nume care s-au impus în literatura română: Cezar Baltag, Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Modest Morariu, Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, Nichita Stănescu. Prefațează volume de autori români sau de traduceri din literatura universală, traduce el însuși din poezia modernă americană (îndeosebi în revista „Steaua”) și se angajează într-o campanie de reabilitare oficială a literaturii interbelice - reputat decadentă în România comunistă (Minulescu, Arghezi, Bacovia, Petică, Blaga). Prefațează Antologia literaturii române de avangardă a lui Sașa Pană (1969), o premieră absolută într-
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
romanul Arhanghelii, alternându-le cu cele grave, care în context par a avea o funcție moralizatoare, estompată, totuși, de durități, care plasează istoria romanescă într-un plan situat deasupra oricăror tendințe. Scriitorul deține un vast repertoriu de situații dramatice, generate îndeosebi de stingerea și reproducerea pasiunilor, izbucnirilor vitale, transpuse în finaluri concise. Astfel, în Arhanghelii finalurile de capitol, instaurând aparențe echilibrate, senine, cuprind adesea un germene de amenințare, prevestitor, de regulă, al debutului sumbru al capitolului următor. E ca o alternare
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]