5,591 matches
-
rapid într-o groapă din apropiere. Nu așteaptă mult. Două secunde și o explozie zguduie pământul. Se scutură de toate mizeriile căzute peste el, apoi ridică prevăzător ochii peste marginea tranșeului. Blindatul răsturnat pe spate, ca un gândac uriaș, este învăluit în fum negru, gros. Flăcări mari ies din găurile blindajului distrus. Probabil speriat, sau numai precaut, conductorul celui de-al doilea tanc se retrage în marșarier. Este cam departe, dar dacă reușește cumva să se apropie sub șase metri, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și ecoul loviturilor vibrează delicat și grav prin lumina puternică ce scaldă în aur încăperea, se răspândește pe coridor și urcă până la camera în fața căreia Antonio se oprește să bată discret la ușă. Intră, se aude din interior. În odaia învăluită în semiobscuritate datorită jaluzelelor trase, miroase frumos a cafea și cornuri proaspete. Interiorul simplu are eleganță și intimitate. Doamnă Hagiaturian, au sosit. Într-o atitudine respectuoasă, privește spătarul înalt al fotoliului din piele crem, în ton cu restul mobilierului, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ea rosti foarte Încet: „Ce tînăr sînteți... Vă iubesc! Se neliniști cîteva clipe, nu de cuvintele rostite, ci de efluviile ce le mînară la suprafață. Nu auzi nici un răspuns, ochii Îi deveniră mari, el stătea nemișcat, părea de data asta Învăluit În ceață. Era totuși real căci Îi simțea răsuflarea emoționată, nu putea să fie Închipuire, „Vă iubesc! Acum am curajul să vă spun pentru că nu e nimeni. Se trezi vorbind deodată la singular: „Te iubesc!” I se păru că lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ceață. Era totuși real căci Îi simțea răsuflarea emoționată, nu putea să fie Închipuire, „Vă iubesc! Acum am curajul să vă spun pentru că nu e nimeni. Se trezi vorbind deodată la singular: „Te iubesc!” I se păru că lumea se Învăluie În apoteoză. „Cum nu ți-ai dat seama pînă acum?” Îl Întrebă. El continuă să stea nemișcat, privirea lui venea din Încremenirile timpului, acele secvențe uitate, ce rămîn În memorie din marea mișcare a materiei. Părea din altă lume. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
nici unul cu presimțirea a ceea ce avea să urmeze, că ne vom cunoaște mai tîrziu, ciudate Întîmplări ale vieții, În chiar casa mătușii ei, al cărei chiriaș aveam să fiu. Dar acestea-s căile sorții, Întotdeauna necunoscute. Trufia În care se Învăluise nu mai exista. Nu mai semăna cu cea de atunci, purta o ciudată umilință dincolo de Înfrîngere sau victorie, ce părea În același timp dominație protectoare, căreia Încercam să mă sustrag, dar pe care nu Îndrăzneam s-o Îndepărtez. Eram descumpănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
dacă greșesc sau nu. - Nu, pentru că ești de bună credință, răspunse, apoi Își puse mîinile pe umerii mei și dispăru - timp În care Keti se ivi În odaie, așa cum o știam: palidă, tînără, slabă. Nu Înțelegeam. Vocea ei ușoară mă Învălui - Am venit. - Dar mi-ai spus ultima dată, Întrebai contrariat, cînd te-am văzut În vis că nu mi te mai poți ivi decît În somn, că ești din nou pe pămînt, că ești măritată și trăiești În Marina di
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
o culme în creația compozitorului (și în muzica tuturor timpurilor) și o piatră de încercare pentru aceia care o abordează. Versiunea realizată de distinșii muzicieni ne-a amintit cuvintele pline de profunzime ale savantului Octav Onicescu: “Muzica este un raționament învăluit în vis. Ea este cheia judecăților esențiale”. Sintetizând original cuceririle artei muzicale și principiile științei contrapunctice ale epocii, precum și nobilele aspirații ale spiritului uman, Bach realizează în această lucrare cu valoare testamentară o expresie inedită a purității și a esențialului
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
cu ceva molatec, efeminat, de o incomparabilă tristețe, ca o lentă hemoragie reflectată în chipurile femeilor pe care le pictează. Printre ele se află și portretele făcute Yulenei Olaizola, singura fetiță care-l atrage și pe care desenele lui o învăluie într-o aură de tristețe risipită. Pentru că universul său artistic este exclusiv feminin, iar Riosse este surprins travestit în femeie pregătindu-se de o escapadă (amoroasă?) asemeni unui alt autodidact misterios, de data aceasta pură ficțiune, Aubrey de Vere al
Unde Shakespeare se întîlnește cu Hugo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8363_a_9688]
-
era, totuși, un post rezervat elitelor, chiar dacă problemele țineau de gunoi, sacale de apă, inundații, incendii, ordinea la manifestații politice de câte trei sute de participanți. Unui primar energic i se mai spunea și "cneaz"! Ce e drept, postul nu era învăluit în nici o aură de ritual și ceremonie. N-avea mister... Iubitor de case vechi - încercase, foarte tânăr, să intre în posesia celei mai vechi case din București, casa Melic, poftise la o prematură bătrânețe un imobil delabrat pe strada Carol
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
mai veni. Când m-am uitat la ceas, era trecut de nouă. Am luat-o spre casă traversând Cișmigiul, am ieșit pe la Sf. Constantin, am trecut podul de la Hasdeu și am intrat în Cotroceni prin Costache Negri. Mirosul de tei învăluise tot cartierul. M-am culcat cu geamul deschis. Nu a venit la școală nici a doua zi, și nici vineri, când ni se încheiau mediile pe ultimul trimestru și pe tot anul. O colegă a adus un certificat medical. Ne-
Cinci cititori în cinci feluri de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8373_a_9698]
-
și la moral cu autorul lui Făt-Frumos din tei, îi spuneam Făt-Frumos din Teiu (Teiu-Argeș, satul său natal!)." Portretul literar se va întregi cu noi trăsături și detalii: "Streinu avea umorul grav și casant al disprețului, dar în scris îl învăluia în arabescuri ceremonioase", tabloul epocii, cu rememorarea pe larg a istoricului revistei "Kalende", al cărei suflet fusese de asemeni Vladimir Streinu, ce-și făcuse acolo "ca atleții, pe teren, încălzirea." "Kalende" a avut o viață scurtă (10 nov. 1928-martie 1929
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
trei Clayton, Henry și Arthur, și anume Realm and Conquest, aparenta infantilizare a ultimului lasă să se întrevadă de fapt posibilitatea recîștigării dimensiunii umane și a libertății interioare transpusă simplu într-un peisaj rustic cu niște cai într-o dimineață învăluită în abur. Imaginea din carte apare în realitate, îl salvează pe Clayton, a cărui mașină este aruncată în aer, iar cartea contribuie la edificarea morală a lui Arthur Eddens. Aparenta sa infantilizare pornind de la gestul scandalos de a se dezbrăca
Avocatul diavolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8712_a_10037]
-
gândit că este mai bine să deschiză el însuși vorba pentru a nu putea zice în urmă că este iar o calomnie a opoziției. Văzând că nimeni nu vorbeștc despre aceasta, " Romînul" de azi atinge iar cestiunea. După obiceiul lui învăluiește hapul amar într-o bucată mare de hârtie acoperită cu literi negre, adică într-o revistă lungă. Vorbind despre anexarea Dobrogei, despre care, după părerea lui, Corpurile legiuitoare se vor pronunța în curând, și enumerând lucrările cari vor fi necesare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în viața intimă a prietenului meu. Mai târziu aveam să cunosc și eu această stare în care un bărbat își dezvăluie relațiile cu soția fără să-i mai pese că aceste relații ar trebui să rămână secrete. Secretul, credem noi, învăluie ca un abur misterios o căsătorie fericită, fără să ne dăm seama că fericirea e un secret comun care nu miră pe nimeni, numai nefericirea trebuie cu adevărat ascunsă, ca și când ar fi o rușine să fii nefericit și s-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se ascunde, care a devenit la ea a doua natură și îți dă acest sentiment plenar de care vorbeam, uneori, simplu, prin simplul ei farmec, care nu vezi cum poate dispărea, alteori, cum am mai spus, prin arta de a învălui. Spune-i unui bărbat cât e el de inteligent, cât de bine îi vine costumul, cum nu seamănă el cu nimeni altul, și dacă nimerești peste unul care tocmai vrea să se însoare, gata, nu rezistă, în timp ce o femeie e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
văzut soți care își mărturiseau unul altuia cât de mult se iubesc chiar ocolindu-și privirile, fără să mai spun că atunci când li se întîlneau ai fi crezut că o lumină, ca să zic așa, sepia cădea asupra lor și îi învăluia; o șoaptă, un mic gest, o tăcere a unuia din ei drept răspuns, totul era atât de intim și în același timp detașat, încît, privindu-i, nu te puteai stăpâni să nu te întrebi: care e de fapt starea normală
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
căreia este? Doar un puternic seism poate determina să se spulbere firea, caracterul care ne ține înlănțuiți și să elibereze ceea ce zace în noi încătușat, acea simțire diafană, profundă și pură care ne face să cădem aproape în perplexitate când învăluim cu privirea chipul iubit... Aveam o singură nedumerire: ce se întîmplase de fapt cu Matilda? Fiindcă una erau discuțiile noastre din care ieșeau scântei (nu mă nelinișteau, ba chiar mă pasionau, fiindcă nu e lipsit de interes să învingi o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
referă la perioada de după revoluția proletară, când vechii idoli și mai ales vechii stăpâni devin obiectul de râs al maselor, înfățișați ca niște paiațe, în artă, filme, teatru, spectacole de circ și de estradă. A dispărut aura în care erau învăluiți, puterea, luxul, banul, și ne apar acum așa cum erau de fapt în realitate, adică ridiculi, mărginiți, caraghioși. Numai că marii artiști făcuseră acest lucru totdeauna, dar masele, masele se distraseră prea puțin, asta vroia să spună Marx, aura persista atât timp cât
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
rea a celor cu o astfel de conformație a gurii și bărbiei în timp ce pe chipul fetei, deși totul semăna fizic cu tatăl, nu apărea în expresie decât comunul: o fată oarecare, nici frumoasă, nici urâtă, pe care însă poetul o învălui cu o privire tandră și îi transmise și ei din bogăția acestei tandreți, care îi fu întoarsă, și tatăl și fiica semănară cu adevărat câteva clipe, unul cu celălalt. Mă ridicasem în picioare, dar tatăl nu făcu nici un fel de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care ea îl primea fără să fie tentată să-l desvăluie erau semnul superior unei mângâieri, care n-ar fi avut nimic nenatural, unei tandreți în voce, unei priviri revelatoare, adesea neștiute de cei ce se iubesc. Un mister dulce învăluia trăsăturile ei în care atât întregul cât și detaliul n-aveau nici un cusur. Trăsături de statuetă, care te făceau să presupui că bătrânețea nu le va strica, ci doar le va da o ușoară patimă. Fiind vie și nu rece
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și ea se afla în posesia acestei șanse ultime. Fiasco total! De mult nu mai auzisem acest tibia, care odinioară, în cei doi ani, sunase altfel pentru mine: când ți ceea ce e net ridicol în ceea ce face ființa iubită se învăluie în lumina tandreții și surâzi de copilăriile ei. Dar acum mâna ei pe umărul meu și acest cântec erau o amintire târzie... ași fi acceptat orbit ridicolul cântecului dacă această mână s-ar fi pus de-atunci pe umărul meu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
puțini, iar eu nu știam încă dacă o aveam, oricum, chiar dacă o aveam (și simțeam că ași putea-o avea), nu-mi puteam îngădui să sfidez toate acestea și înainte de a mă vedea constrâns să renunț la ele, să mă învălui în trufia unei singurătăți orgolioase. Fără să ajung să semăn cu Acojocăriței, trebuia să învăț să duc un trai dur cu Matilda, până la marginea posibilului. Eram însă departe de a avea sentimentul că totul ar fi pierdut. La urma urmei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să se întoarcă vremurile apuse..." Eram concentrat cum să-mi conduc atacul și nu mai auzisem clar ce spusese mai înainte. În furia lui veni întrebarea mea, care opri valul de fraze moarte în a căror magie vroia să se învăluie; Acuzatul are dreptul la apărare sau e condamnat dinainte?" Ce apărare, urlă el scos din sărite, și mă înjură de mamă și mâna i se crispa pe tampon, simțind primejdia confruntării cu un om viu și nu cu niște idei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să mă lovească. Ar trebui, asta însemna că nu putea, dar mă putea lichida vîrîndu-mă seară de seară între cele patru scânduri ale carcerii, obținând același rezultat. "Ei bine, îmi spusei, cu o hotărâre mai rece decât frigul care mă învălui, n-o să mor, dar în schimb o să te omor eu pe tine. Dacă nu cumva mi-e scris să mor totuși eu și tu să trăiești și să înflorești mai departe. Să vedem!" Dimineața îmi vârâi capul în ghișeul bucătăriei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mare, stăm în celulă cu niște oameni mari, unul fusese general, altul subsecretar de stat, altul ziarist, altul mă-sa pe gheață, da' era mai deștept decât toți ăilalți... Și zice ăsta: domnilor, ne plictisim, orizontul de ceară care ne învăluie îmi face impresia că mă golește pe dinăuntru de eul meu. Și cu toate astea, purtăm în noi o lume. Hai să ținem fiecare cîte-o prelegere. Așa e, bravo? Și începe el să ne povestească războaiele lui Iulius Cezar și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]