6,446 matches
-
iar la 16 decembrie 1918 un nou Decretîlege fixa condițiile exproprierii. De fapt, reforma agrară a fost legiferată în anul 1921, în timpul guvernului Averescu, fiind considerată cea mai amplă reformă de acest fel din Europa timpului. După acesta reformă, clasa țărănească din Hudești a cunoscut o diferențiere accentuată. țăranii rămași fără pământ și cei cu pământ puțin își câștigau existența prin muncă cu brațele. O altă categorie erau țăranii mijlocași care aveau animale de muncă și utilaje pentru muncile agricole și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
națională distrusă în mare parte de război, precum și seceta din anii 1946 și 1947 au însemnat pentru sătenii din comună o încercare și mai grea. Penuria de hrană pentru oameni și de furaje pentru vite, a lovit puternic în gospodăriile țărănești, în această perioadă mulți oameni și mai ales copii au murit otrăviți cu bureți culeși din pădure pe care îi mâncau nealeși și fără mămăligă. Din lipsă de iernatic, oamenii descopereau șurele de stuf sau de paie și dădeau la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
însemnate cantități de produse industriale și necesare pentru agricultură. Cooperativa vindea și prin filialele sale sătești la prețurile stabilite de stat: bumbac, pânză, încălțăminte, stofe, pluguri și alte unelte agricole, tablă, carton asfaltat și alte produse necesare pentru refacerea gospodăriilor țărănești. începând din 1951 s-a introdus sistemul de contractări și achiziții și cel al cotelor obligatorii în raport cu suprafața de teren deținută. Astfel, sătenii din comună erau obligați să contracteze cu statul cereale, lână, lapte, carne de vită și de porc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu lapte, 7098 de ovine, a căror număr a scăzut în ultimul timp, 2980 capete porcine, 1180 capete cabaline a căror număr a crescut după 1989, iar numărul de păsări a ajuns la 30.985. în ultima vreme în gospodăriile țărănești se dă o atenție tot mai mare creșterii păsărilor pentru ouă și mai ales pentru carne, renunțându-se la carnea de porc. Multe familii nu dețin niciun fel de animale și cresc numai păsări, în special găini și mai puțin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înființarea școlilor din satele Vatra și Alba n-a rezolvat decât în mică parte problema școlarizării tuturor copiilor de vârstă școlară din comună. Aceasta se datora și faptului că școlile respective n-aveau localuri proprii, învățământul desfășurându-se în case țărănești închiriate, cu odăi mici, iar pe de altă parte datorită și lipsei de învățători. Dacă în fostul sat Lupeni problema localului de școală s-a rezolvat așa cum am arătat mai sus, în celelalte sate clădirile proprii pentru școli s-au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fost lovit în cursul activității de mai multe ori. Sfârșitul sec. al-XIX-lea și începutul sec. al XX-lea au fost marcate de frământări sociale de mare amploare în viața țărănimii din cauza exploatării nemiloase de către moșierime care au dus la răscoale țărănești din 1888 și mai ales la marea răscoală din 1907. învățătorii din sate care au aderat la noile idei au devenit un sprijin activ al luptei țărănimii din sate pentru pământ și pentru o viață mai bună. Dintre intelectualii comunei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și poezie ca: Zaharia C.,Horeanu C.,Neghiuc C.,Sofronescu Dumitru, țului Calistru, țului Mircea, Popescu Constantin, țului Didina care împreună cu alți tineri și-au petrecut timpul liber la activitățile corale. Avântul și dorința de a munci pentru culturalizarea maselor țărănești din comună, au dus la înființarea în 1927, a Ateneului Popular Român din Hudești, instituție culturală, care avea drept scop, ridicarea și dezvoltarea nivelului cultural al sătenilor din comună. Sub conducerea unor entuziaști învățători ca: Ioan Niculiu, Constantin Molocea, preot
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și datorită creșterii puterii economice a cetățenilor din comuna noastră. Mai mult decât atât, în ultima vreme s-a trecut la garduri din plase de sârmă sudate care nu țin umbră, sunt durabile și totodată și estetice. e. Mobilierul Casele țărănești din Hudești aveau în general un mobilier sărăcăcios. în lungul pereților era o laiță cu câteva scânduri bătute cu chingi pe țăruși înfipți în pământ și acoperită cu o rogojină. Aceasta era folosită ca pat pentru dormit pentru unii membrii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
al doilea război mondial au apărut chirpicii. Aceștia erau făcuți din lut cu paie și pleavă, se uscau la soare și nu trebuiau arși. Tehnologia cu chirpici excludea scheletul de lemn și a dus la economisirea materialului lemnos. O gospodărie țărănească la începutul sec. al XX-lea mai avea șura fără geamuri sau cu geamuri foarte mici, cu o singură încăpere pentru toate animalele țăranului, o poiată mică cu o ușă după mărimea ei prin care se intra „pe brânci, un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din mijlocul anului 1906. îndemnat de învățătorul Ion Alexandrescu, care era directorul Școlii Costăcheasca din satul Lupeni, în toamna anului 1906, țăranul Ion Gălbău din Alba a plecat la Iași de unde a adus în comună broșurile Către săteni și împroprietăririle țărănești redactate de Vasile Kogălniceanu, fiul marelui om politic și de stat, Mihail Kogălniceanu precum și poezia lui George Coșbuc Noi vrem pământ care au fost răspândite printre săteni, citite și explicate țăranilor adunați în grupuri pe la case, de către intelectualii satelor și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de către delegatul Ministerului de Interne și prefectul județului, locuitorii din comună s-au liniștit, plecând la casele lor cu speranța că de data asta li se vor rezolva doleanțele. Tot în ziua de 1 martie 1907, au avut loc acțiuni țărănești și în alte comune din județ. La Coțușca, țăranii au distrus conacul moșiei, iar al Oroftiana au atacat casa arendașului. Din raportul inspectorului județean, Varlaam, rezultă că la începutul lunii martie existau temeri ca să nu se generalizeze răscoalele comunelor Horodiștea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe care le revindecau. în urma tragicului eveniment din ziua de 5 martie, când autoritățile din Botoșani au împușcat 5 țărani răsculați, iar marele istoric Nicolae Iorga a scris articolul Dumnezeu să-i ierte ! a început un nou val de proteste țărănești în comunele din județ. La 7 martie are loc o nouă izbucnire a conflictului spre nord în comuna Hudeștii-Mari după cum era informat prefectul județului de către jandarmi. De altfel temerile prefectului Miclescu cu privire la mutarea centrului de răsculați de la Darabani spre Dorohoi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fost instalată pe Dealul Bașeului și pe Dealul Bisericii de la Lupeni pentru a distruge satul Alba, de unde era și Ion Gălbău, unul dintre capii răscoalei, în cazul în care răsculații ar fi încercat să incendieze conacul boieresc. Manifestările și frământările țărănești din comună în această perioadă s-au desfășurat fără victime și vărsări de sânge, însă mulți hudeșteni au fost arestați și duși la Tribunalul Dorohoi pentru cercetări în vederea depistării instigatorilor răscoalei. Odată cu schimbarea partidului conservator de la putere cu partidul liberal
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care în 1913 au încercat să-l evacueze din locuința sa de la Școala Costăcheasca, cât și din partea unor săteni care, îndemnați de boierul Ion Franc, au intenționat să-l bată și să arunce cu pietre în el. în legătură cu începutul răscoalei țărănești din județul Dorohoi sunt demne de menționat precizările din raportul căpitanului Răceanu Constantin, comandantul companiei de jandarmi rurali din județul Ilfov, trimis la Hudești pentru reprimarea răscoalei. Acesta arăta că : începutul răscoalelor din județul Dorohoi și localitatea de unde s-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
învățătorul Ion Alexandrescu dar, el este autorul moral al răscoalei din comuna Hudeștii-Mari, deoarece a adus în comună broșurile lui Kogălniceanu pe care le-a împărțit la țărani, aceștia citindu-le la întrunirile de la cârciuma băncii populare. Faptul că răscoala țărănească din județul Dorohoi a început în comuna Hudeștii-Mari rezultă și din concluziile Tribunalului Dorohoi în care se arăta: După intense și îndelungate cercetări, învățătorul Ion Alexandrescu din Hudeștii-Mari, comună care a dat semnalul răscoalei în județul Dorohoi,este scos de sub
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
consolidării propriilor interese. însă prin modul cum au fost concepute aceste măsuri, concretizate într-o serie de legi ca : Legea învoielilor agricole, Legea casei rurale, Legea împotriva trusturilor arendășești etc., s-au dovedit a fi simple paliative pentru situația maselor țărănești. Chestiunea țărănească din comuna Hudești, ca și din întreaga țară, a continuat să rămână o sarcină de rezolvat în viitor. Preocupări pentru chestiunea țărănească au avut și liberalii și conservatori, și țărăniștii și chiar comuniștii, dar a rămas o chestiune
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
interese. însă prin modul cum au fost concepute aceste măsuri, concretizate într-o serie de legi ca : Legea învoielilor agricole, Legea casei rurale, Legea împotriva trusturilor arendășești etc., s-au dovedit a fi simple paliative pentru situația maselor țărănești. Chestiunea țărănească din comuna Hudești, ca și din întreaga țară, a continuat să rămână o sarcină de rezolvat în viitor. Preocupări pentru chestiunea țărănească au avut și liberalii și conservatori, și țărăniștii și chiar comuniștii, dar a rămas o chestiune nerezolvată chiar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
rurale, Legea împotriva trusturilor arendășești etc., s-au dovedit a fi simple paliative pentru situația maselor țărănești. Chestiunea țărănească din comuna Hudești, ca și din întreaga țară, a continuat să rămână o sarcină de rezolvat în viitor. Preocupări pentru chestiunea țărănească au avut și liberalii și conservatori, și țărăniștii și chiar comuniștii, dar a rămas o chestiune nerezolvată chiar și în zilele noastre, chiar și după așa-zisa revoluție din decembrie 1989. La Hudești n-au fost morți, nici răniți, dar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au reușit să-i mulțumească pe țărani. Au apărut străinii care au început să cumpere pământurile noastre. Tineretul a plecat și încă mai pleacă în Italia sau în Spania. Satele noastre rămân goale și câmpurile pline de pârloage. 7.Chestiunea țărănească și revolta de la Vatra Și după cel de-al doilea război mondial peste 80% din populația țării locuia la sate. Comuniștii români instruiți și educați la Moscova s-au preocupat îndeaproape de chestiunea țărănească. Ei nu puteau admite ca într-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
câmpurile pline de pârloage. 7.Chestiunea țărănească și revolta de la Vatra Și după cel de-al doilea război mondial peste 80% din populația țării locuia la sate. Comuniștii români instruiți și educați la Moscova s-au preocupat îndeaproape de chestiunea țărănească. Ei nu puteau admite ca într-un stat proletar, majoritatea populației să trăiască în mediul rural. încă din toamna anului 1944, activiștii de partid au fost trimiși la sate pentru a le promite țăranilor o nouă împărțire a pământurilor, de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din fire de lână Băjenar - bejenar, fugar, refugiat, pribeag. Bez(slav) - fără. Birnic - persoană care plătea bir, care era supusă la bir. Biv - fost. Biv vel vornic-fost mare vornic. Brat(slav) - frate. Cahlă deschizătură prin care iese fumul la casele țărănești, coșul de pe pod al sobelor. Catagrafie - recensământ, inventar. Căldărar meșteșugar care repară căldările și alte vase de aramă. Cămătar - persoană care împrumută bani pe camătă(dobândă). Cătun - grup de așezări omenești care au un număr mai mic de locuitori decât
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
monedă de argint care a circulat și în țările române. Tamazlâc - cireadă de vite. Totalitatea vitelor cornute care aparțin unui proprietar, unei gospodării. Testator - persoană care a făcut un testament (transmiterea unor bunuri materiale). Tindă - încăpere la intrarea în casele țărănești sau la edificiile publice, la biserici. Toloacă - teren liber, neîngrădit între case în mijlocul sau la marginea satului. Tulpan - broboadă din pânză de bumbac, de lână sau de mătase cu țesătura foarte subțire. ținut - subdiviziune teritorial-administrativă pusă sub conducerea unui prefect
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fierbe separat cu puțină sare și leuștean, apoi se adaugă la ciorbă, lăsăm să dea un clocot, dăm deoparte, punem verdeața toată, dăm gust de sare, piper și dregem cu smântână bătută. Se servește cu ardei iuți, după preferință. CIORBĂ ȚĂRĂNEASCĂ CU CARNE 50 gr. de ciuperci uscate, două cepe roșii tocate, un morcov, un pătrunjel, jumătate de rădăcină de țelină, un castravete murat, 100 gr. de păstăi conservă sau verzi, congelate, 100 gr. de ulei, 700 gr. de carne de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
formă de triunghi, apoi capetele de la baza triunghiului le lipim și în felul acesta rămân urechiușe. Se fierb până se ridică deasupra, le strecurăm și le dăm drumul în supă de sfeclă, decorăm cu leuștean tocat și puțin tarhon. ZAMĂ ȚĂRĂNEASCĂ CU SMÂNTÂNĂ Patru litri de supă de oase strecurată, două linguri de Secretul Gustului de pui, doi morcovi căliți în 150 ml de ulei, rași pe răzătoarea mică, sare, piper, după gust, două gălbenușuri bătute cu 400 gr. de smântână
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
punem intercalat rondele de țelină fiartă, iar peste țelină punem șuncă tăiată cubulețe mici. Peste șuncă adăugăm pesmetul și deasupra punem smântâna bătută cu două ouă, sare, piper după gust. Dăm la cuptorul încins timp de 20 de minute. CARTOFI ȚĂRĂNEȘTI 1 kg cartofi fierți în coajă, curățați, tăiați felii, se călesc în unt. La sfârșit, se servesc ca garnitură la fripturi și rulade de carne, presărați cu verdeață pe deasupra. CARTOFI FRANȚUZEȘTI CU CÂRNĂCIORI 6 cartofi mari, fierți în coajă, 4
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]